Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ INIMA

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 826 pentru FĂRĂ INIMA.

Mihai Eminescu - Cezara

... tânăr. El se află în acele momente de trândăvie plăcută pe care le are un dulău când și-ntinde toți mușchii în soare, leneș, somnoros, fără dorințe. O frunte naltă și egal de largă asupra căreia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele ... juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de azi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... — Se-nțelege. — Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? — Mă mir cine dracul te-a ...

 

Vasile Alecsandri - Dridri

... a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin care mister însă capricioasa natură sădise o inimă română în gingașul sân al unei pariziene? Pe când publicul francez se găsea în cea mai deplină ignoranță despre Moldova și Valahia, pe când aceste ... de patru ani cu nepăsarea tinereții și se retrase în sanctuarul inimii sale. Regina banchetelor pariziene abdică de bunăvoie, și lumea o pierdu din vedere fără a înțelege motivul dispariției sale. În ziua când s-a decis a face acest pas atât de serios în ... dacă ea nu are norocul a se face cunoscută în Paris, sărmana! rămâne părăsită, deoparte, ca o comoară neștiută. Tu însă, Angelică, fii fără nici o grijă; eu mă însărcinez de viitorul tău și prin mine promit că vei reuși a deveni o personalitate în Paris. â ... astă-seară mulți fericiți și totodată mulți nefericiți... Cavalerii v-ar duce în triumf ca pe o grațioasă regină, însă damele v-ar scoate ochii fără milă... și zău! ar comite o mare crimă, căci nu-i nimic mai încântător și mai dulce la privit ca doi ochi frumoși care înoată ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... i-a plătit un souper fin [1] â€� - ceea ce l-a făcut să fie a doua zi foarte fără chef, cu atît mai mult cu cît era uÈ™urat de greutatea banilor prinÈ™i cu destulă alergătură în ajun: ca toÈ›i oamenii de ... FĂ menii în Oamenii È™i scîrbi în mîhni ; dar nu din toată inima a făcut această concesiune, deÈ™i, în discuÈ›ia fără È™ir nici căpătîi ce se iscase, ca de obicei, după citirea poemei, stăruise È™i „votaseâ€� pentru modificarea anodină È™i o damă ... ceea ca să-È™i facă un prag uniform la o sărmană colibă... Dar astea toate sunt elementele oarbe ale naturii, miÈ™cate de sus fără conÈ™tiinÈ›ă, de jos de o conÈ™tiinÈ›ă din cale-afară obtuză ori smintită... Însă a ciunti cu conÈ™tiinÈ›a ... viaÈ›ă mai durabilă chiar decît a neamului său întreg, gîndiri È™i simÈ›iri de veacuri ale acestuia, È™i de aceea, fără teamă de exagerare, s-a putut zice că o aÈ™a lucrare este patrimoniul întregii omeniri, nu numai a unui ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... hoardele sălbatice ale tătarilor și de nenumăratele fiare asiatice ce năvăliseră în Europa la glasul lui Mahomed II și al lui Baiazid, poreclit Fulger; atacat fără răgaz de leși și de unguri, sub pretext de oarecare drepturi fictive, Ștefan, zic, se opune dușmanilor când cu puterea, când cu dibăcia unei ingenioase ... un om nou și un popor nou, pe care vechii cetățeni ai Romei îi numeau barbari. Însă șeful barbar se numește Decebal; el are o inimă ce ar putea cuprinde lumea întreagă, el se sprijinește cu mândrie pe arcul libertății. Popoarele stau în mirare cu ochii țintiți asupra acestui barbar, care ... o să-i plătească tribut. Domițian Dacicul, Particul etc. seacă comorile sale, ca să cumpere pacea de la Decebal, însă Decebal zgâlțâie puternic colosul roman, fără a-l putea răsturna; el combate cu neîncetare influența romană, mărirea romană, și în fine cade glorios sub brațul divului Traian. Moartea lui ... ultimul sacrificiu ce-l face poporului său; el se ucide pe ruinele patriei sale! Decebal e ca stelele acelea călătoare ce se zăresc pe cer, fără a se ști de unde vin și unde se duc. Necunoscuți pe lume, el și poporul său, până-n momentul când încep lupta ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

... pot zice, singurul nour ce întuneca cerul conului Manole în traiul lui de la moșie. De altfel, ar fi dus ca totdeauna viață patriarhală, tihnită, fără săși numere zilele, dar gândul îi rătăcea mereu departe, hăt departe, colo peste hotare la iubitul lui moștenitor pe care nu-l văzuse de doi ... dânsul. Nu-și putea da el samă cum niște hardughii de case pe roate, aninate una de alta, pot să alegre la nebunie pe șine fără cai. — Drăcie nemțească, zicea el, fără a i se micșura disprețul pentru așa-numiții pantofari, căci el nu admitea alt mijloc creștinesc de locomoțiune decât acel apucat de la ... pe toate mașinele lor care suflă ca niște rable de cai ofticoși. Și, cu toate aceste, după ce se așeză în vagon, unde mergea comod, fără să-l bată vântul, soarele sau ploaia și mergea tras de mașina cea ofticoasă mai repede de zece ori decât cu poștalionii cei iuți de ... în așa-zisa hardughie el poate să se miște, să se lungească, ba chiar să și ațipească câteodată, atunci începu să prețuiască drăcia nemțească, căci fără ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

... înțeles că, bun, rău, locul său este la piese naționale: dă aplausuri nu numai pentru că pieselesunt bune, dar pentru că a înțeles, fără însuși a-și da socoteală dece, că este mai de folos a se juca pe scena națională obiceiurile,năravurile știute în ... vreme cândn-avea mustăți încă și iubea o femeie slăvită, cerească, precum sunttoate femeile pentru ibovnicii cei de 18 ani... ai râs, domnule D. G.,fără să știi de ce râzi: pentru un critic îi mare mângâiere... și cc.de astăzi mulțumesc că-i socotiți prea proști ca să râdă cu ... și mai cu seamă cel mic, are în cap o sămânță de ambiție.Acea ambiție se îmbracă cu haina favorită a omului, supus, fără săsimtă, unei pravili nestrămutate de sporire, de înaintire, lăsat de la Dumnezeu, ca omul să nu zacă în statu-co (statu-quo) letargicca dobitoacele. Între ... gândul autorului, este o ființă care s-a aruncat afară dinsfera ei, prin ambiția ce are de a fi cc. (cucoană), fără a-și cumpăniacea ambiție cu tactul ce este de trebuință oricărui om spre a nu fiun obiect de râs, când aleargă ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... Silvia pe fruntea mea cea rece o sărutare înfocată și cum vor străbate lacrimile ei fierbinți până la inima mea înghețată. Ea se va apropia fără sfială de mine, nevăzând cadavrul ce emană pu­trejune, ci o statuie încremenită, pe ale cărei buze s-a sleit o zâmbire împreună ... urmă, trebuie să fie vreun sergent de poliție, care prin instinctul său practic ghicește gândul unui crimi­nal și mă duce la secția poliției. Deci fără vreo împotrivire îl ur­mai. Unde mă ducea și pe ce stradă mă aflam nu puteam ști, căci numai zgomotul mersului său puternic mă făcea ... a venit apetitul de a gusta ceva? — Socot că și d-tale, i-am răspuns cu oareșicare ironie. — Da, apetitul fără spaimă, adaose el zâmbind. Mi-a părut apropos să-i dau a înțelege de conduita lui atât de ciudată în timpul ... Nu pot afirma aceasta, căci în război n-am fost, dar socot că nu m-aș teme, cu toate că a ucide oameni fără scop, fără ...

 

Vasile Alecsandri - Mândra din Muncel

... calea-și pierdea Și-ntr-un râu adânc cădea, Vai de mândra! vai de ea! Sufletu-i zburând zicea: ,,Sărmanul copilul meu! Cum rămâne singurel, Fără pic de mângâiere, Fără mamă cu durere!" [1] Fetele românce au obicei de a-și pune în păr și în sân snopi de busuioc. Ele cred că ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... Tit sau vr-un Mecena din ei tot nu se ivește. Surugiul de rușine văzînd astă mîitură Au rămas mut de ispravă, parc-au născut fără gură, Privind astă chibzuire și plesnituri minunate, Ofta știind c-acel plesnet va suna și pe-a lui spate. Din calea noastră în ... că plîngeam de durere : „Să mor noaptea ce-i lăsată spre odihnă și plăcere ! Și să mor mai ales încă într-o-ntunecată stare, Fără să aib nici duhovnic, nici capăt de lumînare.â€� Dar de așa hal pătrunsă cereasca milostivire, Am ajuns fără primejdii pîn la sînta mînăstire, După o noapte ticnită, Ceahlău-mbrăcat cu ceață Spre schit aruncîndu-și fruntea, ne-au dat bună dimineață, De aici ... nu mai sosise Și-a cărăntinei bordeie de trecători se tixise, Au pus la cale să-i facă o casă nouă de scînduri, Fără a se mai supune la supărare sau gînduri. Într-această casă nouă ca-ntr-o cușcă jidovească Toți gusăm o zi și-o ... bolovani de peatră. La tîrgul Petrei pe plute ajungînd cu norocire. Cucoanele-au mers îndată la domneasca mînăstire, Mulțămind treimii sînte a o inimă umilită, C-au sosit

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

... scrie să pricepem și noi bunătățile și frumusețile ce gândiți..." Jurnaliștii și criticii au zis: "Vă rătăciți, și rătăciți inimile și mințile românilor cu cimilituri fără noimă; ne faceți din nou Trisotinii și Vadiușii veacului al XIX--lea". Și d-voastră răspundeți cu o chestie păcătoasă de persoane și de dăscălași ... o slăbăciune cunoscută a coteriilor politice, științifice și literare. Dar tocmai pentru că Termenul "ideologii" este folosit aici cu sensul de idei fantastice, fără suport real. Toată românia a început deodată a fi o coterie, pedantismul s-a încuibat între noi, și ne ... și a criticilor. Orice se publică, gramatică, istorie, manuale, poezie sau filozofie, este proprietate nemărginită a criticii, ori de unde vin și fără osebire de laturile unde sunt născuți; jurnaliștii și criticii moldoveni nu vor lipsi a întrebuința dritul lor de proprietate asupra scrierilor în toată ... vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, să vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură de pedanți de tot soiul, ce s-ar socoti oameni mari, care s-ar sui în toate zilele la ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... Atâta-i ajungea capul, atâta făceau și ei pe vremea lor, Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească, unde-or fi acolo, că bună inimă mai aveau! Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acestora, se făcea vorbă multă; și era ... ad-hoc al Moldovei, cu toate că și unii și alții erau pentru "Unire". Numai atâta, că bătrânii voiau "Unire" cu tocmală, iar tinerii "Unire" fără socoteală, cum s-a și făcut. Toate ca toatele, dar mare luptă aveau unii dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forăscu, care, una ... a poposit la Agiud, unde l-a întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un domnitor. Printre lumea ce se înghesuia, cu treabă, fără treabă, iaca se zărește o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor mulțimii, în vârful unei prăjini. Cuza-vodă, înțelegând că trebuie să fie vrun suflet necăjit ... — He, he! moș Ion Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi din Divanul ad-hoc, lucru negândit! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială, ce durere ai. Ți-a făcut cineva vrun neajuns? Moș Ion Roată, văzând că, după atâția ani de zile, nu l-a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>