Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MULT IUBIT
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 722 pentru MULT IUBIT.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII
... mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă o măsură, stând unde ... dușman cu dreptul biruința; Când clevetiri urâte văzând le înfruntăm, Sau apărăm dreptatea unui nevinovat. Cred iarăși că acela ce se socoate-n sine Mai mult decât oricare, de laudă nu-i vrednic; Văd însă cu-ntristare c-asemene plecări Îmi sunt vătămătoare, dar nu pot să le las. Și nu ... a schimbat. Și cine având oare venituri măsurate, Nu se silește încă să-și mai mărească starea? Cu dreptul sau cu strâmbul s-adune aur mult? E leneș acel care se poate mărgini; E neplăcut acela ce-și cumpănește vorba, Și este mic de suflet acel ce-și chibzuiește -- A ...
Vasile Alecsandri - Un salon din Iași
... verișorule, că-l joc cu domnul D.; însă dacă n-ai damă, du-te de poftește pe doamna cea cu rochie vișinie, care îți vroiește mult bine. (Se depărtează, râzând cu mulțumire) AGHIOTANTUL (posomorându-se) : Ce însemnează asta?... Dnul D. joacă mai toate contradansurile cele dintâi cu verișoara!... Nu-mi prea ... pune pe canapea, fără voie, și în vreme ce Rochia de catifea îi înșiră o mulțime de vorbe măgulitoare, el se posomorăște cu atât mai mult că zărește mai departe pe verișoara lui, care, ochindu-l cu coada ochiului, se face că ascultă cu multă plăcere complimentele ce-i adresează D ... să fie, te fericesc, draga mea, că ai insuflat asemene plăcute compuneri unui tânăr ca dnul X. Eu mărturisesc, fără sfială, că aș dori foarte mult să fiu geniul inspirator al unui compozitor sau al unui poet. CAVALERII (în cor) : Cuvintele dumnitale sunt în stare să ne prefacă pe toți în ... simți duios uimită L-ale razei dezmierdări? Și, cu-o șoaptă de iubire, Nu trimiți a ta gândire Să mă caute pe mări? Mult frumoasă Margărită! Barca mea e rătăcită Pe al mării val turbat! Glas de moarte-n aer trece, Și de-al morții fior rece Sufletu-mi
... procesii lungi de gâze roșii care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință. În dreapta mănăstirii se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor, în ...
George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu
... surprindă tainele acestui artist incomparabil. * Despărțind ad-hoc forma de fond, observăm că la unii poeți de ieri și de astăzi expresia formală întrece cu mult conținutul sufletesc. Poetul are mania de a spune totul cât mai pe departe, cu ocol, cu diplomație parcă... E un labirint de întorsături ... exteriorizare: exprimă direct numai o parte din ce are de spus, lăsând pe cititor să completeze inevitabil restul. Acesta e Eminescu. El spune întotdeauna mai mult decât exprimă direct. Conținutul sufletesc întrece covârșitor expresia formală... De aceea el a avut, într-o măsură unică la noi, puterea de a ... aceste procedee.) Așadar, la cele spuse în primul vers se alătură ceea ce versul al doilea spune lapidar și indirect: „Te iubeam atât de mult, încât eram în stare să te deosebesc dintre toate celelalte femei, numai de pe umblet și de pe portâ€�. Deci ca să recapitulăm: primul vers ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV
... unui singur ceresc împărat. Iubim judecata acea cu dreptate, Iar pâra urâtă nu o suferim, La războaie mergem în oști regulate; Prin agere sfaturi mai mult biruim, Pereți de aramă cu pumnul sfărmăm, Și după voință focul prelucrăm. Mâinile lui Joe nu-s mai de minune Decât ale noastre. Cu fulger ...
Ion Luca Caragiale - Poveste (Caragiale)
... a doua zi au început iar să vie unul câte unul la împăratul să-și spuie păsul. Cui s-o dea? Care are mai mult drept s-o ia? Fără oglindă n-ar fi văzut-o în ce hal era și n-ar fi îndrăznit să calce porunca împăratului, să ...
Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță
... Din memoriile unui călător) Obiceiul meu cînd călătoresc este a mă ocupa mai totdauna de persoane decît de lucruri. În deligență esaminez mai mult pe companionii mei de călătorie, decît frumoasele peisage ale localităților prin care trec. Ajungînd la ospelerie, în loc să mă ocup de camera mea, din ... o pui asupra ospelierului, camarierilor și femeilor de serviciu. La masă prefer mai mult pe conmeseni decît bucatele și vinul. Privirea unei fețe umane e mult mai interesantă pentru mine, decît grămezile de pietre ce le numim orașe sau cetăți, decît acele înălțimi de pămînt sau de calcariu ce le numim ... fără muzică, și de multe ori cu o muzică mai armonioasă decît aceea din teatrele de operă; dar, din nenorocire, înclinațiile mele mă îndemnau mai mult a mă ocupa de muzicanți, iar mai cu seamă de muzicante, decît de muzică. Căutam totdauna să citesc în fețele lor, mai mult ... pentru mine noutatea aceasta, cu atît era de omorîtoare pentru dînsa. O văzui venind la masă și era aproape să nu o cunosc, atît de mult suferise. Începu să întoneze una din ariile sale dar nu reuși, nenorocita, decît a îngîna niște sunete lîncede și tremurătoare. Această scenă de ...
Nicolae Filimon - Mateo Cipriani
... la mîntuirea sufletului, simții o mînă că mă atinge încetinel pe spinare; era amicul meu Geraldini [2] , care îmi arătă un portret ce trăsese foarte mult atențiunea sa; privii și eu acel portret și văzui că era al ponteficelui Sixt V și prezenta pe marele bărbat în anii copilăriii sale, păzind ... mînuim urcioarele, precum o faceți cuvioșia voastră cu mare dibăcie. La acești din urmă termeni, călugării noștri, ce aveau prea multă inteligență, se simțiră foarte mult atinși la amoarea proprie, dar vestmîntul ce purtau oprindu-i de a da curs mîniei, se mărginiră numai a se scuza ... a ști care era cauza ce făcea pe bunii părinți a-i da preferința pe lîngă ale altor pontefici ce au lucrat mai mult decît acela pentru prosperitatea ordinelor monahicești. Sub pretext dar că voiesc a vedea grădina, luai pe unul dintre călugări cu mine ca sa ... ani îmbrăcai acest vestmînt, a căruia greutate nu o simții decît atunci cînd începui a raționa. Acum, însă, deși simt foarte mult cît mă apasă, e prea tîrziu. De aceea mă silesc cît poci a deveni mai puțin călugăr și mai
Mihai Eminescu - Urât și sărăcie
... sunt acei doi tovarăși, A căror urme crude le aflu pururi iarăși Pe orice chip și-n orice-ndrăznii de a iubi... Iubit-am poate cântul, voit-am a robi Cu el un suflet dulce, al meu întreg să fie... Zburat-au chip și cântec ... te-ntuneci o stea în vecinicie Și ce-ți rămâne-n urmă? vreme și sărăcie. Da, vreme! numai vreme să aibi să simți deplin Ce mult puteai în lume, și cât, cât de puțin Ți-a fost dat. Dacă nobil ai fost și blând și drept, Dacă prin a ...
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții ... în sărăcia lor de toți și de neamuri! Balada lui Donciu spune: Sub cel păr mare din sat, Zace Donciu într-un pat; Și de mult zace, măi frate: Nouă ani și jumătate, Și nouă zile de vară, Și nouă de primăvară; Pe de-o parte carnea-i cade, Pe de ... de trandafir și de spumă de lapte, ohi de mură, cămășuică de omăt cu altițioare subțiri, ca o creastă de rândunică, și inimă de lăcrimioară; mult iubită, mult sărutată de un nufăr frumos de pe iaz; ea era drăguliță tot satului... dar nuferii sunt înșelători ca unda mirătoare în care se nasc! Al ... țiganilor se zăresc iarăși; totu-i plin de mișcare; toate fețele pline de veselie: jupânesele de la cămară sunt pârjol de amețeală, cucoana țipă! După mult ...
... a turnat într-o lapidară „formă nouă limba veche și-nțeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de ... etice, estetice șcl. nu voi căpăta nici o dezmințire serioasă. L-am cunoscut, am trăit lîngă el foarte aproape vreme îndelungată și știu cît de mult preț punea pe plăcerile materiale ale vieții. L-am văzut destul de adesea scrîșnind de lipsă. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de ... om ca toți oamenii, cu mintea normală, întreagă, și tocmai de aceea nu mai era același om. Era liniștit, trist, sfios și, o probă mai mult că devenise iar cuminte, era cam rușinos, avînd conștiința deplină de tot ce i se întâmplase. Acum încalte, nu mai poate încăpea vorbă, era în ...