Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU STA LOCULUI

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 938 pentru NU STA LOCULUI.

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... călită. Și apoi rachiuri, și apoi vinuri. Ospăț, nu alta! N-ar fi fost Păcală om pățit dacă n-ar fi știut că toate aceste nu pentru bărbatul ei le făcea muierea cea harnică, fiindcă mai era și ea gătită ca de nuntă. Nici nu le făcea pentru bărbatul ei, ci pentru vornicul satului, pe care-l aștepta nevasta cum își așteaptă fetele mari pețitorii, ieșind mereu în ușă și ... în portiță, ca să vadă dacă vine, dacă nu mai vine, dacă întârzie, dacă sosește. Nu care cumva să creadă cineva că Doamne ferește ce!... Nu! ci fiindcă vornicul era cel mai de frunte om din sat și nu putea să-l primească la casa ei ca pe orișicine, iar peste zi vornicul, om cu multe treburi, nu putuse să vie, ci le făcea cinstea acum, mai pe seară. Alt nimic nu era la mijloc, Doamne ferește! Era gata nevasta cu toate: purcelul era frumos și rumen de-ți poc- nea șoricul în dinți, costițele erau opărite ... rachiul era așezat pe masă, vinul stătea în apă rece, nu mai lipsea decât dumnealui vornicul. Numai vornicul lipsea, când deodată — să te miri, ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

... să le-adune. Întru această plăcută și-aleasă soțietate Primit aflîndu-mă și eu din a soartei bunătate, La această poposire, în acest loc de plăcere. Fiindcă nu-mi rămăsese mai nici un dram de putere, M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revars ... • • • • Mergînd așa înainte ca vreun ceas sau și mai bine Și văzînd c-a mea trăsură din urmă-ne nu mai vine Am socotit cum că poate s-au stricat ceva la dînsa, Deci să nu rătăcesc noaptea, mă-ntorc să mă sui într-însa ; Mă-ntorc cu repeziciune, ajung podul, îl trec iară, Dar nu văz nici o trăsură, ci văz că s-au făcut sară. Ah ! și văz c-am făcut iarăși o mai frumoasă ispravă C-am căzut ... din trăsură? Au doar m-au hotărît soarta pentru a urșilor gură ? De ce-am calcat jurămîntul, ce-l făcusem în iveală, Cum nu m-au mustrat simțirea, să nu fac astă greșală ? Ah ! a călca jurămîntul este o nelegiuire Pentru care nece unul ...

 

Alecu Donici - Tunsul

... mai neimitat, aceasta e atunce, când, arătându-vă tablaua cu dulceți și apă, vă zice: "Poftim, mă rog!" O asemene armonie eu de când sunt nu am văzut. Aceste două cuvinte încă până astăzi îmi răsună la auz pline de dulceață și de farmec. Cu toate că aga nu are loc în divan și stă după postelnic, dar după legăturile familiare și nemărginita încredere a domnului el nu dă un ban nici pe logofeții mari, nici pe hatmanul divanului, nici pe marii vornici. Locul lui e până întratâta de însemnător, încât dacă soarta ... înfocați, nici sprâncene negre; ciubucciul arnăut însemna, că cu toată frumusețea chihlimbarului, curățenia ciubucului și bunul miros al diubecului, ciubucul agăi se stingea nefumat. El nu mai cerea nici cafe, nici dulceți. Se închidea în cabinetul său și sta pe gânduri nopți întregi. Necontenit da poronci la zapciii și pandurii ce i se înfățoșau cu raporturi, și din zi în zi se făcea mai ... fire albe! Trecu un an de când aga urmărește hoțul cu neadormirea unui vrednic cap de poliție, a obosit toată agia, și însuși nu era o zi să ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului

... prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce ... Mi-ați scos din minți poporul, acum femeia vreți ? Răcnește groaznic craiul țintind pe cîntăreți. De sus azvîrle spada-i ce fulgere răsfrînge, Și-n loc de viers de aur, zbucnește-un val de sînge. Ca risipiți de vifor, toți se trezesc din vis, Bătrînu-și ia pe brațe tovarășul ucis ... a spart, Apoi în glas puternic se-ntoarce cu blestem, Încît și bolți și parcuri înfiorate gem : — Vai vouă, ziduri mîndre ! În veci să nu mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui ... în două, la noapte va să cadă... Zac parcurile moarte și-s prăzile pustiei. Iar craiul n-are nume în cartea vitejiei ! Nici un hrisov nu-l scrie, și nici în cîntec

 

Ludwig Uhland - Blestemul bardului

... prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce ... Mi-ați scos din minți poporul, acum femeia vreți ? Răcnește groaznic craiul țintind pe cîntăreți. De sus azvîrle spada-i ce fulgere răsfrînge, Și-n loc de viers de aur, zbucnește-un val de sînge. Ca risipiți de vifor, toți se trezesc din vis, Bătrînu-și ia pe brațe tovarășul ucis ... a spart, Apoi în glas puternic se-ntoarce cu blestem, Încît și bolți și parcuri înfiorate gem : — Vai vouă, ziduri mîndre ! În veci să nu mai sune În încăperea voastră nici viers, nici glas de strune ! Nu, ci fricoase păsuri de sclav, suspin și plîngeri, Pîn' veți cădea trăsnite de-al răzbunării înger ! Vai vouă, mîndre parcuri strălucitoare-n rouă ! Cadavru-acestui ... în două, la noapte va să cadă... Zac parcurile moarte și-s prăzile pustiei. Iar craiul n-are nume în cartea vitejiei ! Nici un hrisov nu-l scrie, și nici în cîntec

 

Nicolae Gane - Petrea dascălul

... Nicolae Gane - Petrea dascălul Petrea dascălul de Nicolae Gane Au trecut douăzeci și cinci de ani de când a avut loc această întâmplare. Erau frumoase vremi pe atunici, nu doar că mi se păreau mie, fiindcă eram tânăr, dar într-adevăr așa erau, căci un soare vesel se ridica la răsărit asupra noastră, încărcat ... gură, mai schimba din când în când câte o șagă cu tovarășii săi din sat. Trei ceasuri întregi ei suiră mereu în sudoarea frunții, și nu o dată englejii se împiedicară de bolovanii de pe drumul strâmt și pietros al muntelui, nu o dată pălăriile lor, împodobite cu pene de struț, se aninară de crengile brazilor, nu o dată se văzură siliți să deie mâna lui Petrea Dascalul prin locurile unde prăpastia se prea apropia de cărare; dar nu era lucru de mirare, nefiind marii lorzi deprinși să umble prin locuri așa tari, cum zic țăranii noștri. Pe la amiazăzi Petrea Dascalul îi opri ... un foc de uscături pentru ca fumul să intre înlăuntru și să silească pe urs să iasă pe cealaltă parte. Dar nici cu acest mijloc nu izbuti, căci, fiind vânt, fumul, în ...

 

Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii

... în dreapta și în stânga, intrând în ulițele lăturașe. Acei însă care vroiesc a povesti ce știu și a afla ce nu știu, care doresc a auzi încă un dulce cuvânt din gurița iubitei, se adună la confetăria dlui Felix Barla. Dar poate nu știți ce este confetăria dlui Felix și se poate încă să nu știți și cine este însuși domnul Felix Barla, deși aceasta ar fi greu de crezut din partea unui moldovan, dacă ai cinste a te ... număra în această nație. Omul, începând de la strămoșul Adam, purure a voit a ști ce nu știe și, deși eu nu sunt în stare ca să vă fac să gustați din pomul științei, care nu se află decât în grădina raiului, unde nici d-voastră, nici eu nu cred că vom întra prea lesne, totuși sunt în stare a vă da novelele cele mai pozitive și mai complete asupra confetăriei și ... este acea din ulița mare, în preajma uliței ce duce la palatul domnului Sturdza; în această cofetărie adeseori societatea este așa de numeroasă, că gustătorii nu ...

 

George Coșbuc - Ziua-nvierii

... El, El dă zilei farmec și farmec dimineții, El morții dă repaos, dă dragoste vieții! Dar colo într-o casă la margine de sat Nevasta nu-și găsise nici vreme de-mbrăcat, Nici loc măcar de-astâmpăr în ceasul Învierii. Cu fața pustiită de viforul durerii Ea stă-n genunchi de pază bolnavului culcat În leagăn. Capu-i veșted ... moarte ca nimeni să nu fie Din casă la-nviere, și s-ar fi dus și ea, Dar azi se liniștise copila și dormea. Cum sta așa pe leagăn cu fruntea pe o dungă, O-nvinge oboseala și fierberea-ndelungă, Pe-ncet ea-nchide ochii: e cald și e frumos Și ... un fulger: parcă vede în cas-aici ascuns Dușmanul ei, hainul, ce vine să-i sugrume Bărbatul și copila, pe dragii ei din lume. Să nu ne lași, măicuțo! îi zice de la piept Copila ei cea moarta, Nu, nu! răspunde biata, Te apară măicuța, pe tine și pe tata! Și strânge-apoi copila la sufletul ei plâns, Că moartă să nu fie, murea de-atâta strâns, Și iese cu ea-n brațe, spre sat apoi s-abate Cu ochi așa năprasnici, cu mâinile-ncleștate, Aleargă, ține

 

Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt

... Mehedinți. Până boii veți tocmi, Amândoi ne-om logodi. XXIII Foaie verde mărăcine, Cât te ții, mândro, de mine, Poartă-te puțin și bine, Că nu știi moartea când vine Și te ia de lângă mine, Iar mie nu-mi pare bine Și plec și eu după tine. XXIV Luna-afară-mi luminează, Puica-n casă mi-și oftează. Oftează, puică, oftează, Toată lumea ... te crează. Oftează și pentru mine, Că eu m-am topit de tine Și văz că nu-mi vine bine, Că nu sunt pe-un loc cu tine. Aideți, puică, să fugim, Amândoi să pribegim, Că-acum e vremea de fugă, Până-mi este iarba crudă, Unde calci, Urmă nu faci, Unde șezi, Nu te mai vezi. XXV Bată-te crucea de vale, Cum oi să rămâi de jale, Făr'de glas de fată mare, Fără voinicel călare. Câți ... doi nu se uniră. Câți în tine se jucară Doi cu doi nu se luară. Vale lungă, vale-adâncă, Aici lupii mă mănâncă. Stăi, lupe, nu mă mânca, Pân' să-mi văd ibovnica. XXVI De te duci, neică, cu bine, Să iei și dorul cu tine, Și dorul și dragostea, La

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

... Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una ... de noapte lipicioase! Peste drum e o magherniță cu fel de fel de poame și mustărie... și muște... — Dar eu am copii; paturile copiilor... nu știu unde le-aș putea pune la adăpost... știți, iarna... — Iarna, puteți astupa o fereastră; bateți o saltea și pe deasupra o scoarță. â ... dai în bulevard. Sobele le-ați văzut?... sunt de porțelan, de la Bazalt. — Și mă rog, cât costă pe an? — Pe un an nu le putem da... cel puțin pe trei... — Dar cât pe an? — Douămii-cinsute... — Pornește — strig eu aspru — jidove rătăcitor! Ahasverus ...

 

Ion Creangă - Cinci pâini

... lângă cei doi, și încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Și mănâncă ei la un loc tustrei, și mănâncă, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni, de parcă n-au mai fost. După ce-au mântuit de mâncat, călătorul ... pentru că mi-ați dat demâncare la nevoie; veți cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veți face cu banii ce veți pofti. Nu sunt vrednic să vă mulțămesc de binele ce mi-ați făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram. Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruință din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul străin și-a luat ... îi avem în pungă cu prisos: eu trei lei și tu doi lei, fiecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărțeală decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul... — Ba nu, prietene, zice cel cu două pâni. Eu nu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>