Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PAS
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 672 pentru PAS.
Ștefan Octavian Iosif - Populare maghiare
... veste, Visează flori d-atunci, și uite ! Le zugrăvește pe ferestre... Floare-albastră , 15 noiembrie 1898 Așteptare Plouă și te-aștept acasă... Cum aud un pas, tresar — Ah ! mă tem să nu-mi rămînă Așteptarea în zadar ! Zăbovește-n altă parte Dragul meu, de nu-mi mai vine? Ori s ...
Ștefan Octavian Iosif - Spre ideal
... ați râs de mine. Dar eu urmez și-acum același drum, Cu ochii duși în zările senine. Îmi urmăresc și-acuma drumul meu Pe care pas de om nu-i pomenit, Și de prăpăstii m-am ferit mereu Oricât de mult m-ar fi ademenit. De fiare mă feresc în drumul ...
Ștefan Octavian Iosif - Stropi de nectar
Ştefan Octavian Iosif - Stropi de nectar Stropi de nectar de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Când Minerva, ca s-arate Prețuirea pentru-alesu-i Prometeu, din cer i-aduse De nectar o cupă plină, Spre a-și ferici pe oameni Și spre-a le sădi în suflet Simțul artelor frumoase; Sprintenă-și zori ea pasul, Nu cumva să prindă veste Jupiter; și cupa de-aur Șovăi și pe pământul Verde câțiva stropi picară... Iute-albinele-i luară Urma, și sorbiră harnic; Fluturul s-află în treabă Ca și el un strop să fure; Chiar năsâlnicul păianjen Lunecă și supse strașnic. Norocoase-au fost acestea Și-alte gingașe gângănii, Căci împart cu muritorii Astăzi deopotrivă cea mai Mândră desfătare —
Alecu Donici - Calul și călărețul
... el semeț Și despre cal încredințat, Au vrut să facă o cercare: Ca fără frâu, călare Să iasă la primblare. Deodată calul au pornit La pas, încetișor; Dar când au înțeles că n-are frâu strunit, Au prins a mai juca, a merge mai ușor. Apoi, luându ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
Alecu Donici - Norocul în vizită Norocul în vizită de Alecu Donici Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împărați, Precum la negustori, la domni și la magnați, Și poate mâni va fi în bordeiașul meu, Sau în lăcașul tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești, Apoi fără cuvânt norocul ocărăști. În margine de târg era o casă mică, Trei frați în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca, lor le mergea pe dos Și-adese blestema norocul ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată ...
Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă
... palatului, duce pe un balcon mic, sub care se deschide ușa beciurilor. Pe acest balcon de piatră o altă ușă, rotundă, îngustă și scurtă, dă pas în o tindă boltită, pardosită cu cărămizi exagonale și luminată prin o fereastră din fund. În dreapta și în stânga tindei, două uși dau intrare ...
Alexandru Macedonski - Accente intime
... ați înfășat, și ele, tot prunce au rămas Al secolului nostru cu secolul din urmă Voi sunteți compromisul spre-a face un nou pas;... Făcutu-l-ați?... Răspundeți, căci secolul se curmă Și celălalt de-acuma ridică al său glas! Ah! inima de lacrimi mi-o simt atât de ...
... rămâne Domn în scaun, Și nu e om ca să nu-l poarte la pândă-n el pitit pe brânci, Iar nu e ceas și pas, răgaz să poți avea de faun, Ești robul lui, și totdeauna ca să trăiască el mănânci, Zadarnic anii trec și trec — rămâne Domn în ...
Alexandru Macedonski - Geniurilor
... las'!... Ei vor ca să zboare cu aripi de ceară Și lesne le-nmoaie lumina solară Spre soare-nainte de-a face un pas! Audacie mare pe dânșii-i domnește Când micul lor suflet amar vă hulește!... Triumful lor însă e-n veci momentan! Byron n-a fost ...
Alexandru Macedonski - Ocnele Ocnele de Alexandru Macedonski Guri deschise-n vârf de stâncă, galerii nemăsurate, Bolți al căror arc se pierde într-un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți se-mpleticește, spiritul e-ncremenit; De te uiți în jos pe gură, ca l-a Iadurilor poartă, La privire ți s-arată un abis nemărginit! Sute de lumânărele licăresc înnegurate, Și din fundul ce-ngrozește străbătând, pare că-ți zic, C-aci, una lângă alta, zac ființe vinovate, Cu victime înfierate de destinul inamic! Însă dacă chiar lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van. Eu m-am coborât în ele plin de-a lor imensă taină Și ca într-un vis fantastic le- ...
Alexandru Macedonski - Romanța frunzei de chiparos
... frunzei de chiparos Romanța frunzei de chiparos de Alexandru Macedonski Eu cunosc un loc retras Unde nimeni n-o să poată Să urmeze-al nostru pas... Vino: Uită lumea toată. Pământeștile păreri Îl cred plin de-ntunecime, Însă mint — căci nicăieri Nu ard flăcări mai sublime. Viața nu e pentru ...