Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VORBE DULCI

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 446 pentru VORBE DULCI.

Ion Heliade Rădulescu - Suvenirul

... cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a sa suflare Încă îți suflă păru-undoios, Ce-n trăsuri negre de ebanos Recade-n sânu-ți fără-ncetare. Umbra acestui ...

 

Alexandru Macedonski - Tu ce ești a naște

... fost mai bine Rămânând ce fost-ai să nu-nveți să gemi, Tu ce ești a naște, suflet rupt din mine. Zi oricare vorbă la nenorocire... Oare eu născut-am cu a mea-nvoire?... Însă niciodată nu uita că eu M-am luptat în lume fără șovăire ... un pahar de-otravă... Cerul este însă plin de străluciri, Și a sărutării flacără suavă Umple-al nostru suflet cu-ndumnezeiri, Și e dulce

 

Ștefan Octavian Iosif - Vedenia

... hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede-mi șopti : — Rămîi ! Ți-am așternut de căpătîi. N-apucă vorba să sfîrșească, Și groapa fioroasă ...

 

Heinrich Heine - Vedenia

... hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede-mi șopti : — Rămîi ! Ți-am așternut de căpătîi. N-apucă vorba să sfîrșească, Și groapa fioroasă ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

... se deșteaptă, lenevoasă, la-nceput, Visătoare ca fecioara cugetând în timp de ore, La bărbatul ce iubește fără ca să-l fi văzut. E melancolia dulce dintr-o tainică-adiere... E murmurul plin de șoapte al pârâului duios... E o voce ce șoptește, ca să-și uite de durere, Un refren ... o somnambulă, ea lovește-automatic Fildeșul sau abanosul învechitului clavir, Pe când ochii ei în zare urmăresc un chip simpatic Rentregind cu-ncet conturul unui dulce suvenir. Vântul scutură fereastra! — Ea nu vede, nici n-aude! Focul moare trist în sobă, lumânările pălesc... Ea tresare — ea renaște — geme ... ce e plânsul de sunt ani îndelungați... Armonie! Limbă sfântă, care e ș-a ta putere Dacă faci să curgă lacrimi ca o dulce mângâiere Chiar din ochii ce de ele se arată mai secați? Care e ș-a ta putere, tu ce-nsuflețești îndată Chiar cadavrul ...

 

Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena

... Ci să ruga de iertare     Numărîndu-i tot ce are,     Și-l întreabă de cetate :     Nu știe încătrău bate ?     I-au răspuns omul îndată     Cu vorbă mai așezată :     â€žNu i-am auzit de veaste,     Necum să știu unde iaste,     Dar șezi pînă dimineață     Că vin toți satirii față.     Știu că ... acea cetate     Prin țări așa depărtate ?     Spre care Arghir răspunde,     Tot spune, nimic ascunde,     Să duc apoi să se culce     (Cît e lui Arghir de dulce).     Dimineața să sculară,     Satirii să adunară,     Să întrecea care, care,     Aduce cinste mai mare ?     Omul începe să facă     Ca toți satirii să tacă,     Zicînd : â ... Cine să mă izbăvească ?â€�     Atuncea omul cel mare     Înceape a striga tare :     â€” „Mergi ! auzi cînd zic o dată,     N-aștepta vorbă rugată.â€�     Omul ajută de milă,     Iar șchiopul pleacă de silă.     Arghir mai cu bucurie     Scurtă din călătorie     Bărcuri, cîmpuri, văi și dealuri     Preste ape ...

 

Petre Ispirescu - Greuceanu

... ți voi da de mâncare un voinic cu calul lui cu tot. Zise și Greuceanu: - Corbule, corbule, mie să-mi aduci un cioc de apă dulce, căci eu ți-oi da de mâncare trei leșuri de zmeu și trei de cal. Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de ...

 

Gheorghe Asachi - Credința

... dintre hoți, din ape îndurat-ai a mă scoate, Ori voi-vei ca aice să fiu prada de vro fiară, Să las pe dulce amicul pentru mine ca să piară? Deodată-n propiere un plăcut lin murmuriu În tăcerea cea adâncă la urechea sa pătrunde; Stă, ascultă ș-apoi ...

 

Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine

... Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... a împărțit la fiecare, de ne-a îmblânzit, și treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate zilele, și sâmbăta procitanie. Nu-i vorbă, că noi tot ne făceam felul, așa, câteodată; căci, din bățul în care era așezată fila cu cruce-ajută și buchile scrise de bădița Vasile ... în sat și dascălul Iordache, fârnâitul de la strana mare, dar ce ți-i bun? Știa și el glasurile pe dinafară de biserică, nu-i vorbă, dar clămpănea de bătrân ce era; ș-apoi mai avea și darul suptului... Așadar, școala a rămas pustie pentru o bucată de vreme ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X

... Și-izvorul vrajbelor totdăună, Nici unul pe-altul lăsa să spună. Așa dânșii, prin chiară dovadă A multor pățiri triste, văzură Că prin vorbă multă și prin sfadă Numa cât s-ațiță vrajbă ș-ură Care sfătuirii bune strică Ș-în urmă nu s-alege nimică. Căci, întru-adunările ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>