Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ CA SĂ
Rezultatele 1371 - 1380 din aproximativ 1500 pentru FĂRĂ CA SĂ.
Alexandru Macedonski - Vis de mai
... Alexandru Macedonski - Vis de mai Vis de mai de Alexandru Macedonski Spre munți să merg, În zbor alerg Cu gândul, Și trec prin văi, Pe tainici căi, De-a rândul. Prin râpe-adânci, Pe nalte stânci, Prin ... Palate. Dar tot cu zor Le și dobor, Și-n urmă, Ca Stan ori Bran, Mă fac cioban De turmă. Iar sub alun M-apuc să sun Din bucium. Înalții munți, Din tălpi, la frunți, Îi zbucium. Îndrăgostesc De-nnebunesc Pe Rada, Iar flori, panglici, I-aduc de-aici Cu lada ... iar Un armăsar, În pripă, Mi-aleg pe plac, Și-n pulpe-l fac De țipă. Iar când pe cer S-aprind și pier Rubine, Să fugă-l las, Fără popas, Cu mine. Căci să
Traian Demetrescu - Două dimineți de aprile
... După Wiliam Wordsvorth Mergeam încet, — și răsăritul Se-nflăcăra de-o pară vie; — Matei, privind, s-opri și zise: „În voia Domnului să fie!â€� Era în satu-acela dascăl, Cu păr frumos, dar cărunțit; Și, cum era zi de vacanță, Părea mai vesel, negreșit, Pe lîngă grîne ... învoim În dimineața-aceea, veseli O zi prin munți să pribegim... Ei, ce e? îl întreb atuncea, Cînd soarele a răsărit, Ai suspinat fără de voie, Și-o vorbă tristă ai rostit! Matei s-opri a doua oară, — Durerea lui nu mi-o ascunse; — Privind ... mînă, Nepăsător de gînduri rele; — În cimitir m-abat de odată, Lîngă mormîntul fiicei mele. Era de nouă ani... Tot satul Privea la ea ca la o floare, Și glasul ei părea că este Un cîntec de privighetoare Și Ema mea în groapa rece Dormea în noaptea ei de ghiață ...
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... bre! amarnică mai ești, omule. Conul Gheorghieș se apropie de fereastră și se uită afară. O zvâcnitură puternică lovi crengile de geamuri. Boierul se dădu fără voie înapoi și șopti: — Parcă se sfârșește lumea, nu altceva; iar o să-mi deie gardul grădinii la pământ. Coana Ruxanda se aseză în jilț. Conul Gheorghieș își trase mai bine pe umeri cațaveica, pe care coana Ruxanda ... cu vază, cu avut, de la care, de câte ori îi cerea înapoi, în loc de bani căpăta câte o strașnică ocară: — Ce, vrei să-i dai și pe aceștia? Vrei să ajungi muritor de foame, măi Gheorghieș? Nu vezi tu că banul nu-ți stă în mână nici cât ai clipi din ochi? Lasă-i aici ... moșia mea; cine știe ce vremuri or mai veni! Nu-i rușine oare, ca noi, ce bruma de boieri am mai rămas în Moldova asta, să ajungem să calicim de la slugile noastre? Conul Gheorghieș pleca amărât. Acum, în vremile din urmă, își mai astâmpărase închipuirea, trăia tihnit, ascultând mai mult de coana ... și vru să ...
... unde era trecut, între alți poeți iluștri, și numele lui Gh. Asachi [1] În a cerului tărie șase stele scânteiază Ș-între cele fără număr răspândesc mai viu lucor, Precum soarele pământul ele mintea luminează Cu cea rază ce purcede de l-al lumei Urzitor. Acolo petrec în faimă ... de a lor muză nemurirei consfințite. Nu averea, nici fortuna, nu drit moștenit-au nume După moarte deschid poarta la mausoleul stelit, Nici poate să înfrâneze pizmătara oarbă lume Zborul celui ce-n virtute, fiind în ea, a trăit. Pre poeta la luceferi duce-a geniei ... Voi, ce-n sân purtați pe-Apolon, patrioți din românie, Deș-ursita vă desparte, armonia va uni! Patria, care vă-ascultă, tema muzei voastre fie, Ca și ea întru lumină să se poată înnoi, Ca prin fapte virtuoase, de o mai dorită soartă, Deamnă chiar să se arăte și de numele ce poartă. Acordați române versuri p-armonioase alăute, Într-un rost, ca și poporul, geamăn cu cel italian, Să învețe amor de patrie, dor de glorie, virtute, Și românul de pe Istru, ș-al Carpaților muntean, Cel ce bea-n Siret, în Nistru și ...
Ion Luca Caragiale - Școala română
... Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut Dumnezeu să-l facă. Elevul: Și zice că e turtit la poli. De ce-o fi turtit, părinte? Părintele (plictisit): Ia, pentru păcatele noastre! ORA DE CALIGRAFIE ... Elevul: Pentru că exprimă ideea unei lucrări. Profesorul: No! vez' bine! Când zicem musai, trubuie că pentru o lucrare zicem. Exemplu: băieții și băietele musai să ștuduiască, ca mai apoi să cuvinke romaneașke în limba lor makernă pură... Bine. No! musai e verb; numai doară dup-aceea ce fel ghe verbu-i? Elevul: Neregulat... Dar de ...
... și prin a lui urmare Făcu un rău mai mare, Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor! Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere, De-a foamei grea durere Ei casc din pliscușoare, cer milă piscuind; Cer hrană ș-aripi calde, pe mumă rechemând; * Dar muma ... nu s-a înduioșa Văzând aste ființe atât de neferice! Voi, păsări ce zburați În preajmă-le pe-aice, Cum nu vă îndurați Ca să le ajutați?.. Tu, cuculeț, vecine? Tu schimbi acum la pene și oare nu-i mai bine Să le aduci pe toate în cuibul de orfani? Tu, ciocârlie dragă, ce cânți a ta plăcere În leagănu-ți de zefiri... au, doar ... mijloace bune, cu-a voastră duioșime, Voi veți asigura A lor viitorime, Și când ei vor zbura... Atunci un vântișor Făcu să aibă vulpea tiulei pe botișor!.. Acel ce-i bun în faptă, la vorbe nu sporește; Tăcând el bine face! Iar cel ce te-asurzește Că ... adese, în fapta generoasă Sunt vulpea cea duioasă. Note * Această fabulă au fost compusă la anul 1847 și dedicată unui mare vânător de epitropii, care,
Dimitrie Bolintineanu - Două lupte
... nerăbdare Varsă-n sânul nopții lungă nechezare. Ionașcu singur e neliniștit. Ochii săi se-nturnă către răsărit, Apoi dă semnalul... Bravii săi s-adună... Pleacă să combată duși de blonda lună. Se duceau moldavii bărbătați de dor, Ca setoase păsări ce la râuri zbor. II Zorile se varsă. Pașa se trezește; Cheamă capii oștii și-astfel le vorbește — ,,Voi, credința noastră, voi ... puneți sub arme! Trâmbițele sune! Vulturii și corbii turme să s-adune! Soarele pălească pe umbrosul cer! Armia intre-n cărnuri până la mâner! Calul să turbeze în frâul ce-l strânge! Din dușmani să muște și să-noate-n sânge! Cum o vijelie risipește-un nor, Spulberați îndată rândurile lor! Sabia să cază peste ei c-urgie! Viața lor și-averea ale voastre fie!" Astfel zice pașa. Toți se pun la rând. Semiluna-n aer plană fluturând ... Moldovei încă n-a slăbit Sângele prin brațe-i nu a putrezit. Cei străini nu calcă țara vitejească Sabie și moarte fără să-ntâlnească. Aste multe cete ce ne înconjor, Pot să scalde țara cu sângele lor! Încă-o datorie! încă-o luptă nouă! Biruința dalbă ne surâde nouă, Căci această țară nu e scrisă-n cer ...
Cincinat Pavelescu - Eu sunt un haos
... Cincinat Pavelescu - Eu sunt un haos Eu sunt un haos de Cincinat Pavelescu Eu sunt un haos de-ntuneric, Un biet smintit fără noroc. Tu cântă, glasul tău în noapte E ca o jerbie de foc! Frumoaso, viața mea amară E lanț de chinuri și plânsori, Tu râzi, în trista mea sahară Din râsul tău vor crește ... inima mea arsă Durerea-nfige dinți de șarpe, Blândețea ochilor tăi varsă Melancolia unei harpe! Și e destul ca rochia-ți albă Într-o alee să tresară, Ca-n sufletu-mi de iarnă rece Să
Iancu Văcărescu - Bineînțeleșii
... d-lui marelui logofăt I. Văcărescu , cap. Epigrame (1848) Preotului, ce citise Pe una ce-n grab' murise, Zicea o cocoană bună: "— Șade rău să spui minciună ! L-alții n-ai tăgăduit-o, C-ai fost d-ai și spovedit-o ! Părinte-o socotești glumă ? Ori nu știi ce este ... creștinii, Să zmreduiești toți vecinii ? Nu știi că-ți rîdică daru ? Dar an nu băuș paharu ? Ba două pahare rele, Doi feciori nu-s bagatele !" Fără multă judecată Preotu răspunse-ndată: "— Cocoană, ce-ți spun nu crede Cîți cu ochii lor nu vede ! Paharele seci sînt rele; Dar nu-s ... număr să țiu minte ! Că opt abia-mi ud un dinte; Și mi-au spus mulți că e-a minții, Des așa tot să-mi spăl dinții, De a cărora păstrare Îngrijesc ca
Alexandru Macedonski - Prietenie apusă
... prietenie între noi, și zi cu soare, Zi de vară-apunătoare spre poeticele culmi. Într-o vale liniștită moara ta dormea în pace Și pârâul fără zgomot o scălda și se ducea, Nici o șoaptă omenească adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea ... voioasă... Avea dafini la intrare și năuntrul ei cânta Visul clar al poeziei, voce-n veci armonioasă, Când e-n taină-nsuflețită de-o simțire ca a ta. Luminoasă și voioasă ți-era casa părintească... La intrare verzii dafini o-nfloreau fermecători, Avea aer împrejuru-i, soare cald s ... Când un vis ne nălucește, strălucește, și s-a stins: Casa ta privea-ntr-o stradă luminoasă și voioasă. III Inspirarea te-aripase să atingi înalte culmi, M-ai chemat să-ți fiu prieten — frați de cruce ne legasem, O simțire și un cuget să ne turbure jurasem; Moara ta zăcea devale, liniștită — printre ulmi. — Către culmile înalte inspirarea te-aripase Pentru mine erai zeul unui vis olimpian ... printre-a vieții mișelie, Învrăjbiți ne ducem astăzi în fatala vijelie... Moara ta zăcea devale, liniștită — printre ulmi — Te-aripase inspirarea
Mihai Eminescu - Către Bullatius
... din Capua pleacă pe ploaie, Plin de noroi, pentru-asta viața-i în han va petrece-o? Oare cel degerat lăuda-va cuptorul și baia Ca pe lucruri ce singure dau fericire vieții? Pentru că austrul puternic te bântuie, vinde-vei oare Vasul în care-ai plecat, dincolo de valul Egeic ... Pentr-un om așezat Rhodos, Mitilene frumoasa Par ca pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de la câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui august. Deci din Roma se cade, soarta fiind cu priință, Să fericești depărtatele Samos, Chio și Rhodos. Ia dar mulțumitor în mâni fericitele ore Cari un zeu ți le dă: n-amâna cele bune pe alt ... noastre fug de cuvinte și-nțelepciune, Nu de un loc ce răsare domnind peste apele mării. Cerul deasupra schimbi, nu sufletul, marea trecând-o. Oțiul fără de-astâmpăr ne zbuciumă. Duși de corăbii Și de trăsuri, căutăm bun trai. Ce cauți aici e; E-n Ulubrae chiar, de păstrezi în inimă ...