Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AUTOR
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 319 pentru AUTOR.
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
... dat alarma și a pornit o campanie distrugătoare și neomenească contra lui Macedonski a fost Grigore Ventura, boier moldovean, cunoscut polemist, autor dramatic și literat, tatăl celebrei noastre compatriote de la Comedia Franceză din Paris, domnișoara Maria Ventura. Deși epigrama apăruse ca simplu joc de redacție pe ...
Cincinat Pavelescu - Lui Cridim
... Cincinat Pavelescu - Lui Cridim Lui Cridim de Cincinat Pavelescu Frumos succes de autor
Cincinat Pavelescu - Lui Emil Isac (Pavelescu, 2)
Cincinat Pavelescu - Lui Emil Isac (Pavelescu, 2) Lui Emil Isac de Cincinat Pavelescu autorul piesei Maica tânâră O epigramă lui Isac E lucru prea ușor să-i fac, Dar greutatea e s-o spui, Căci i-aș vorbi de Maica
Cincinat Pavelescu - Lui Mircea
... Cincinat Pavelescu - Lui Mircea Lui Mircea de Cincinat Pavelescu [Pavelescu, autor al epigramei:] Comitem toți o mișelie / Lovind mereu în Cincinat: / Întotdeauna e păcat / S-ataci un leu în agonie. Leul, chiar în agonie, Are-n ...
Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist
Cincinat Pavelescu - Păianjenul simbolist Păianjenul simbolist de Cincinat Pavelescu Lui Ion Minulescu, autorul Romanțelor pentru mai târziu Păianjenul în colțul unei case, Privind un vierme de mătase Că vine inocent s-admire Cum își țesuse plasa lui subțire, În care-o biată muscă se-ncurcase, Zice îngâmfat: Vierme obscur, faci foarte bine Că-n fine, vii să iei lecții de la mine, Ghergheful meu e brevetat. Ca să lucrez cu-astfel de fire, Secretul numai eu îl știu, Fac pânze pentru mai târziu Și poate... pentru nemurire! Nici n-apucase bine să rostească Păianjenul lăudăros Naivitatea lui prostească, Că servitoarea, fără milă, Întinde lungu-i măturoi, Și din tavan aruncă la gunoi Păianjen, muscă, plasa inutilă. Morala: Și-n literatură, ca-ntr-o veche casă, Pânze de păianjen unii-ncep să țeasă. Dar de la o vreme s-a-nceput războiul... Critica-nțeleaptă dă cu
Cincinat Pavelescu - Pe cănd citește Mircea piesa
... Pavelescu - Pe cănd citeşte Mircea piesa Pe cănd citește Mircea piesa de Cincinat Pavelescu Pe când în cabinetul unui celebru director al Teatrului Național, un autor dramatic citea o piesă în versuri, deasupra bibliotecii se zărea bustul marelui Alecsandri, întors puțin cu fața spre perete. Pe când citește Mircea piesa Făcând ...
Cincinat Pavelescu - Răspuns la o epigramă
Cincinat Pavelescu - Răspuns la o epigramă Răspuns la o epigramă de Cincinat Pavelescu în care autorul contesta valoarea volumului meu de poezii Tot adâncul unei strofe Nu oricăruia s-arată: Orbul nu vede lumina: Ce-i lumina
Cincinat Pavelescu - Unui confrate obscur
... Pavelescu - Unui confrate obscur Unui confrate obscur de Cincinat Pavelescu Un scriitor necunoscut O epigramă mi-a făcut. Ca să-mi răzbun pe autor
Constantin Negruzzi - Împăratul Albert
... încongiurat de oști număroase, porunci, sau bine zicând, însuși dete pilda de retiradă, el mai întâi lăsă câmpul războiului și în aceeași seară, zice un autor contimporan, fu văzut la Winterthur galben și întristat, iar contele de Strassberg să grăbi a trece îndărăt Brunigul, auzind sfărmarea austrianilor. Aceasta fu ...
Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri
Constantin Negruzzi - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...
Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger
Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta BuÂcovinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naiviÂtatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idioÂmul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...