Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CRUCI
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 446 pentru CRUCI.
... Pe care-o mînă nevăzută îl leagănă-n mișcări ritmate. Și-acuma preajma-ncepe-un cîntec, și-ncet pe ramura-nclinată Vîslind cu aripile-n cruce, se lasă două păsărele, Și nu știu gura lor de umbră ce-au pus atuncea dragei mele, Dar știu că clipa asta dulce n-am ...
Dimitrie Bolintineanu - Miron Costin (Bolintineanu)
Dimitrie Bolintineanu - Miron Costin (Bolintineanu) Miron Costin de Dimitrie Bolintineanu — ,,Mari dureri ai, sorioară. De-mi rupi inima gemând?..." — ,,Mari dureri ma înconjoară!..." Zice Mărioara blând. Și al morții văl se-ntinse Peste fața ei de crin. Viața-i tânără se stinse Într-un dureros suspin. Miron plânge cu suspine Și mai zice dureros — ,,Cui mă lași aici pe mine, Suflet dulce și frumos?" Dar în sală se arată De la curte un trimis, Să ucigă astă dată Cronicarul cel proscris. Mărioara blândă moare, Miron cade înjunghiat Și în ziua viitoare Două cruci s-au ridicat. Dar pe groapa lor cea sfântă, Cum dă vânt de primăveri, Două păsărele cântă, Cântă ale lor
Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă
... cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i fu uitată Tăcere... Este ora acum a ne ...
... le-a îndrăgit, Trăiește singur, dat uitării, Cu sufletul plin de păcate, Corsarul alb, îmbătrânit. Sub chiparosul din grădină Se urcă iedera pe-o cruce La capătul unui mormânt; Prin ramuri aerul suspină Și parcă din adânc aduce Un glas de funduri de pământ. Corsarul, care niciodată De nimenea nu ...
... Convoiul trece liniștit. În lungul vremii, călător, El se tot duce și se duce, Căci moartă-i moarta din amor: Nici țintirim, nici semn de cruce
... lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără să știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe urmă încercă din nou și văzu că poate. Luciu i se păruse lujerul crinului, și când colo avea atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi, dealuri ...
Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...
Friedrich Schiller - Cavalerul Toggenburg
Friedrich Schiller - Cavalerul Toggenburg "Ritter! inima ți-ofere Tinerețe de suror; Altă dragoste nu-mi cere, Căci îmi face mare dor. Vino placid, că îmi place, Du-te-n pace, mă dileg; Plânsul ochilor ce tace Nicidecum nu-l înțeleg." El pricepe, mut cu dorul; Sângeră determinat, Arde,-o strânge-n piept cu-amorul, Și pe cal e avântat. Toți vasalii își adună, Toți elveții săi din drept; La mormântul sfânt detună Toți cu crucea p-al lor piept. Fapte-acolo valoroase Dezvoltă eroi creștini, Coifuri, pene onduloase Înspăimântă saracini. Toggenburg poartă omorul, Teroarea la musulman. Dar în inima lui dorul E mai mare dup-un an. L-a suferit, dar l-apasă; Nu-l mai poate suporta; Arme, câmp, glorie lasă Spre-ale sale-a se-nturna. Și p-a mării und-amară Vede-un vas vele-ntinzând; Se-mbarcă spre scumpa țară Unde-e viața ș-al lui gând. Ajungând la castel, bate Înfocatul pelegrin... Vai? ca fulger îl străbate Răspunsul d-amaruri plin: "Este-a cerului mireasă Aceea ce cauți tu; Ieri fu ziua cea aleasă Nunta ei când se făcu." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abandonă, nu-și mai vede Al părinților ...
Gelu Vlaşin - 22:47 â†�â†� 22:30 22:47 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:00 →→ am în suflet un cimitir cu prea multe cruci bolșevice două țigănci mi-au ghicit în cafea și în cărți muzica sparge țeasta pătrată și goală libertate pe pâine vorbele tale să-mi înjur toți vecinii și mâinile zbârcite scotocindu-mi buzunarele goale la morga centrală inutil și violent (în fiecare dimineață cu
... ca o fantasmă ca o aghiasmă ca o pasăre de pradă despicându-mă îndragostindu-mă făcându-mă să-mi pierd capul părul tău ca o cruce
... meu veșted speranța să răsară, Voi sta cu tine, dragă, alăturea-n genunchi În fața sfintei mame, sub bolțile-ncrustate D-albastrul zugrăvelii; și-o cruce sărutând, Mă vei vedea, iubito, pe piatra goală stând, La candela eternă cu mâini împreunate. Și eu voi prinde ruga din piul tău respir, Precum ...