Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CÎND ÎN CÎND
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 202 pentru DIN CÎND ÎN CÎND.
Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu)
... Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu) Singurătate de Iulia Hasdeu Această poezie, scrisă cu cinci luni înaintea morții autoarei, a rămas în ciornă, fără a fi fost revăzută o singură dată (B.P.H.). Spiritus astra petit... Hai, suflete în zbor departe, Spre cer, pe-a viselor potece, Pe unde gînd profan nu trece Și n-ai de nici o grijă parte: Hai ... Să rătăcim în zări sublime, În cer de-azur, locaș rîvnit; Dorind al tainei infinit, Uita-vom sumbra adîncime. Osuflet, duh ales și pur, Săltînd din pămînteasca tină, Să-ți rupi cătuși de vizuină; Deci, lasă-ți corpul, beci obscur, Și vino în eternul pur, Să facem baie în lumină. O, vino să ne bucurăm De-a fericirii plinătate! În drum de-o fi vreo greutate, Găsi-vom, totuși, ce sperăm; Căci vom putea ca să gustăm A liniștei singurătate. Și vom dezveli ... un avar l-a sa comoară, Căci corpul greu te împresoară Cu lanțul gliei, să cedezi. Dar să răbdăm. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, și pe-o rază, Senin se-nalță, ca din spume, Spre-al său locaș ...
... această ediție I Oh ! legați pentru vecie De pămîntul uned stăm, Plătim vecinică chirie Și pe apa care bem. Nu avem nimic al nostru ; Tot în preajmă e străin ! Venim rupți din lucrul vostru Și dăm peste-al lipsei chin. Ca un dobitoc de muncă, Ca copaciul roditor, Ca rodirea dintr-o luncă Voi striviți pe muncitor ... El și fiii, și soție, Boul, vaca și viței, Toți sunt zestre pe moșie : Robi ai muncii, robi ai ei. Sunteți veseli cînd ne vindeți În arendă la cochinți ! Camătă pe muncă prindeți Pruncilor de la părinți ! Bătrîn, văduvă, copilul Munca-le vă sunt datori ; Și sudoarea lor, suspinul V-aprind ... muncitori. II Noi le suntem toat-averea. Munca ne-o măsor cum vor ; Fiii noștri l-e puterea, Ș-aste mîini, comoara lor. Ei trăiesc în nelucrare ; Munca-ne de zece ani Pun p-o haină de purtare, P-un ospăț, cu șarlatani. L-a lor jicnițe, grînare, Ca ... găsim. III D-astăzi, munca-ne e-a noastră Ș-o schimbăm pentru pămînt. Mîncați voi țărîna voastră ! Munca noi n-o dăm în ...
Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel)
... O prietenie veche îl lega de tata, și, cu toată deosebirea de cultură ce era între ei, marele om iubea drumul casei noastre și venea, în orele lui de îndoială, spre omul de bun-simț ce era părintele meu, ca la un fel de puls al vieței politice din Iașii de atunci, și discuțiile se încingeau vii și nervoase, vesele și pline de ironii. În fața mesei bogat încărcată, cu șervetul alb înnodat pe după gît ca la un copil, cu furculița și cuțitul ținute războinic în mîinile mici gata parcă de apărare, vorbind și mîncînd ca un Gargantua, așa mi-l arată mai bine mintea. Și în casa noastră, într-o ramă de aur a stat pînă tîrziu un portret, pe care tata, în admirația lui, îl aninase la locul de onoare. În fața biroului, dacă ridicai ochii, îi întîlneai privirea mioapă după ochelari și, fără să vrei, un respect adînc te cuprindea față de fruntea aceea boltită ... plîngător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpîni. Mîna lui mică și fină duce la gură din cînd în cînd o sticluță ...
Ștefan Octavian Iosif - Eroul de la K%C3%B6niggr%C3%A4tz
... Eroul de la Königgrätz de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Umblam și eu, ca tot ciobanul, Cu fluierul pe lîngă oi, Cînd ne ochiră cu arcanul Pe mine ș-încă pe vreo doi — Și cătăniți — nu trece anul — Se face între nemți război. Departe ... uite-așa... Stam într-o rînă Subt un stejar și, îngînînd O doină, mă gîndeam la stînă, La munții mei... ce-o fi făcînd ! Era în nămiez... Da să m-adoarmă Foșnitul leneș din frunziș... Tresar... aud deodat-o larmă P-aproape, colea-n ștejeriș : Pun mîna repede pe armă Și iau pădurea-n curmeziș... Măi ! ce stau ochii ... dihanie turbată M-arunc de-a valma peste ei ! Izbesc la mir trei inși deodată... Dau iar, și mai turtesc vreo trei. Hai, cînd să prind de veste, iată !... Ia-i de-unde nu-s pe nemții mei. Eu, haida-hai, cu steagu-n spate, Pornesc la drum, cu ... nserate... Ce să-ți mai spun ?... Și mici, și mari Mă duseră cu-alai, fîrtate, În cortul plin de ghinărari... ↑ Prusia (nota lui Iosif în
Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor
... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută-n cor Și fiecare vrea să știe : „Ce face domnu profesor?â€� În lecții ele-și spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. Își mușcă buzele șirete, Pufnesc de rîs, fără să vrea... „Ti, bată-vă norocul ... dintîi îmi toarnă vin, Drăguț a doua mă îmbie, A treia-mi dă paharul plin... E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin ? Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Și-i întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i ...
Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate
... Traian Demetrescu - Nostalgii de antichitate Nostalgii de antichitate de Traian Demetrescu În nopțile de vară, cu limpezi zări de-argint, Las orele sub visuri nostalgici de se curmă: Trăesc în alte vremuri, cu veacuri multe-n urmă, — Sînt dragul unei fete frumoase din Corint. Cînd zilele-s senine colind pe sub arcade, Admir statui și temple, nu simt cum zboară clipa; Salut c-un gest molatic pe cetățeanu-Antipa, Ce ... plimbîndu-mă a lene Sub bolta fremătoasă a unor vechi olivi, O ceată de nemernici, bogați și guralivi, Rîzînd de înțeleptul în zdrențe — Diogene! Iar Cinicul privindu-i, clipind ușor din gene, I-a risipit c-o vorbă, cum risipești gunoiul Cu o sunare, — 'n cale-i rostogolind butoiul, S-a dus ... femeea Dădea prilej de sfadă; Lais era cu noi, Și-avea drept s-o sărute pe umerii săi goi, Cine știa să spuie un vers din Odiseea! ................................................ ................................................ Dar nopțile de vară sînt scurte... Mă trezesc, Căci visurile mele nostalgice se curmă... Și din acele vremuri, cu veacuri multe-n urmă, În
Mihai Eminescu - De-oi adormi...
... Mihai Eminescu - De-oi adormi... De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin Pe-adîncile ape, Care-n dureri adînci Se nalță la maluri ... oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte, Ce n-or ști că privesc O lume de patemi, Pe cînd
... Mihai Eminescu - De-oi adormi De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin Pe-adîncile ape, Care-n dureri adînci Se nalță la maluri ... oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte, Ce n-or ști că privesc O lume de patemi, Pe cînd
Dimitrie Anghel - Întîiul volum
... a așezat la o masă deoparte și, după ce și-a făcut ochii roată împrejur, a scos cu grije un volum din buzunar. Era atîta dragoste în mișcările lui, atîta lumină în ochi, atîta bucurie pe întreaga lui față, încît mă miram cum de nu poartă o aureolă deasupra capului. Era extazul primului volum de versuri, rodul ... lor am căutat-o în cuvinte, iar alcătuirea minunată a petalelor ce formează o roză, ori un crin, am căutat s-o redau în strofe. La Paris, în preajma Luxemburgului, ori la Fontaine-bleau, în minunatele păduri, unde cărările sunt îngrijite ca aleele unei grădini, în liniștea aceea a copacilor seculari, îmi urmăream visurile mele, și după ani de zile, ca un adevărat grădinar, ierborizînd și tăind crengile moarte ... s-a însărcinat cu publicarea lor, și, într-o zi, un volum cu coperta stranie și neînțeleasă ca un rebus a apărut în vitrinele librăriilor. Și acum, după atîția ani, văzînd pe tînărul acesta ce-și răsfoiește întîiul lui volum, parcă mă văd pe mine și-mi aduc ... speranțe pusesem
Ștefan Octavian Iosif - Doi prieteni
... Ştefan Octavian Iosif - Doi prieteni Doi prieteni de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție S-a stins pe uliți cel din urmă zvon. Arar un pas răsună monoton Pe trotuarul luciu și pustiu... La colț, în umbră, micul vizitiu Așteaptă un tramvai întîrziat : El și căluțul lui, doi bieți fîrtați, Bătuți de vînt și ploi, Ce bine se-nțeleg ei amîndoi ... ngropat-o-n coama Tovarășului credincios și blînd... Iar calul, nemișcat și el de teama Să nu-i alunge visul prea curînd, Ciulește doar urechea, cînd și cînd, În
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... consistență necunoscută pe globul nostru, și adică : pe pămînt, materia se prezentă sensurilor * noastre în trei moduri, solidă, lichidă și gazoasă ; materia cometei nu este în nici unul din aceste trei moduri. Dacă ar fi măcar gazoasă, cum volumul ei este gigantic, n-ar putea fi așa de transparentă ; în orice caz, prin volumul ei luminos, n-ar putea traversa nefrînte raze străine ei. Dar cu toate astea, se știe că chiar prin sîmburele cometei ... o dimineață, însă, n-apucasem să arunc bine unui prieten îngrijat afirmațiile celor două genii, și pusei mîna pe Universul, să vedem ce mai nou în Africa… Cînd colo, o depeșe din America : Cometa ! Cometa… a apărut ! Se vede cu ochii liberi în America de Sud ! Monstrul însărcinat cu executarea pămîntului osîndit s-a arătat la poarta cerului nostru ! * S-a isprăvit ! S-a ... geniali, pe toți astronomii serioși, și mi-am adus aminte de uitatul cosmolog Maupertuis, care, gîndindu-se la căldura ce trebuie să o capete cometele în apropiere de soare, zicea cu emfază : « Căldura aceea ar preface pămîntul în cenușe ori într-un bulgăr de sticlă ; numai coada cometei ar îneca globul nostru ...