Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie se îngemăneze ca poată fi, trebuie -și întovărășească pe alții ca fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri ... frunzarele deasupra zăplazelor, se lumina din nou mai încolo, se revărsa într-o piață și apoi își relua cursul în linii drepte sau zigzaguri, ca ducă aceiași trecători o bucată de vreme, -i schimbe la față apoi, le îngreueze pasul, -i ducă pînă la o poartă de unde nu se mai întoarce nimeni înapoi și izvorască mereu alții... Și pe cursul acesta au trecut și ei, doctorul, tăsura, vizitiul și caii ; s-au oprit azi aci, sub umbrarul unor pomi ... l-a oprit la altă casă, de unde l-a luat și l-a mînat aiurea spre alte dureri, ca -l readucă iarăși de-a lungul zilelor și al anilor sub aceleași streșini ca

 

Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul

... mă dezbrăcă pănă la piele, mă căută în gât, la încheituri, mă ciocăni în piept și-n spate, iar comandantul mă măsură cu o curălușă vadă dacă sunt destul de nalt, mă întrebă de tată, mamă, frați, surori, parc-ar fi voit -mi afle spița neamului, și, după ce-mi trecu numele într-o condică, îmi zise: — Măi băiete, n-avem ce-ți face, ai scos număr mic, ești sănătos și bine făcut, n-ai nici un drept de scutire; trebuie rămâi în oaste. Și nouă ne trebuie voinici ca tine. Nu bine sfârși comandantul de vorbit, că un gulerat ce ședea lângă mine strigă cât ... Petre, zise moș Toader a Paraschivei, un om bătrân care fusese treizeci de ani pușcaș la curtea boierească. De când aud că o fie bucluc în jos parcă mă umflă în coș merg și eu. Păcat că picioarele și mânile nu-mi sunt după inimă, căci acuma ar fi vremea văd dacă durdulița cu care m-am hrănit treizeci de ani mai știe facă treabă. Ei, băieți!... omului nu-i e dat numai se întindă la soare: în viață este și nevoie și voie și dacă nu vom fi harnici ...

 

George Coșbuc - Fragment epic

... gloatele ce-n clipa bine-potrivitei vremi Prins-au fulgerul cu palma! Braț, ce pustiind vrăjmașii, Dunărea ca soț de luptă, munții te-ai trudit -i chemi. Ce vei fi gândit tu, Mircea, când vedeai pornit cum vine Peste munți și peste ape, ca furtuna, Ilderim? Vai, putem noi azi ... iar protivnica sa bardă Intră-n fier ca-n lemnul putred, pui din oltenescul leu! Foc de n-ar mai fi, și lege, ca nimic nu mai ardă, Foc ar naște iar pe lume ochii-acestui Prometeu. Și cu el Fărcaș și Stoica, și-nvârtindu-și buzduganul Doi Buzești, ducând ... oști pierdu sultanul, Și șelimberul spuie cum ți-a fost, nebune-Andrei? Amurat, ți-aduci aminte cum sosi grăbit odată Și era -ți spargă poarta ca -ți intre-n țarigrad? Și ce cale-avea facă! Dar s-a tânguit vrodată Fulgerul că-i drum departe de la nor până la brad? Iată-l însă cel din cuibul ... cu toții de prin noapte, gloate-n urmă-le-aducând. Și hatmani și capi de oaste dați-mi voi acum o sută De vieți, ca am vreme

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici

... utopistul eu păstram în suflet acel ideal prin instinctul sângelui, gugolindu-l în inima mea, împodobindu-l în gând cu cele mai strălucite odoare, precum face un logodnic cu mireasa sa. Eu cercai cu lira mea poetică vorbesc limba patriei, dezmierd acel odor scump, cum mama Română mă dezmierda când mă legăna în pruncie. Ea, murind, mă strânse în brațe ținându-mi obrazul lipit de ...

 

Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp

... Toată casa este plină Ce din ochii lor porni. Peste leagănu-i se-nclină Și-ncepură a-l meni: ­ Ca și leii fii tare Și frumos ca primăvara, fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna sara; Și iubit fii de lume, S-ai averi și mare nume, te faci chiar împărat Și -ți meargă astfel cum e La ficiori din basme dat. Zise-atunci duioasa mamă: ­ Mulțămesc de câte-ascult, Dară mulți i-or fi de ... A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice: ­ Ia De mi-l toarnă peste cap! Și acu -mi faci hatârul -mi iei fata-n însoțire; Știu că ai fii catârul Peste nazuri, fasolire, Ba poate te-adoarne Cu frumos proțap de coarne Și -ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, vezi, și-mpărăteasa... De... atâta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și ... ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... plâng, sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a ... Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are fie... Din noi nimic n-o rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de ... Doamne, nu m-ai părăsit...     Sunt om ca orice om — iertare. IV - Dușmanii Dușmanii mei se înmulțesc Și nedreptatea mă-nfășoară... Abia mai pot mai trăiesc De cine n-am lăsat moară, Aleargă toți și mă-nnegresc,     Ah! Viața nu este ușoară. V - Zburam Zburam pe aripi strălucite... Copilul cel de altădată Nevinovat ca și o ... Cei trăiți în sărăcie Plâng pe-a lor nemernicie; Cei mai mândri împărați Sunt de chinuri zbuciumați E orice zădărnicie. Vai, născut ești ...

 

Veronica Micle - Drag mi-ai fost...

... mi-ai fost... de Veronica Micle Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată, Dar ce-a fost n-a fost mai fie, Am văzut c-această lume Făr-de tine nu-i pustie. Și luceafărul pe ceruri Place mult cum strălucește, Dar apune și dispare ...

 

Ion Grămadă - O noapte de groază

... iar, după o săptămână, avea se întoarcă. Eu încă m-aș fi dus bucuroasă, mai ales că, la urmă, se hotărâră și părinții mei meargă la nunta lui Garabet, pe care nu-l văzuseră de multă vreme; ei însă începură -mi vorbească despre iarna cea grea, de drumurile rele și de guturai, așa de stăruitor, încât am rămas acasă. La început, am plâns nițel, dar ... hrăneam galițele, spălam și hrăneam copiii, făceam mâncare, mai coseam la gherghef și mă gândeam la nunta de la Panciu și la logodnicul care avea vină mă vadă. Fricoasă nu eram din cale-afară, dar, totuși, nu-mi era oarecum îndemână, mai ales îndată ce cădea noaptea, când începea se audă, împrejurul zidurilor, urletul jalnic al haitelor de lupi, ce ieșiseră la drumul mare din pricina iernii celei grele. Știam că peste zid n ... ușă. Erau, însă, cele din urmă izbiri, căci îndată se auziră bocăniturile ciubotelor și omătul trosnind pe gang. Se îndepărtară. De acolo, din pat, căutam prind cu urechea trosnetul pașilor ca știu în ce parte se îndreaptă, dar din pricina omătului celui gros, n-am putut. Cât voi fi stat așa, nu știu, dar, de la

 

Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune

... de parale. Care va zică... — Care va zică... zice d. Iancu. — Care va zică... zice coana Zamfira. — Care va zică — zice d. Tomița — din câți ne dă câte un ban pe zi, dacă doi-trei s-or întâmpla n-aibă alte mărunțele decât d-ăi de câte douăzeci, atunci asta face un condei de câțiva frăncuți pe lună... Ați înțeles?... N-apucă răspunză camarazii dacă au înțeles sau nu teoria financiară a lui d. Tomița, și s-aude dincolo în cârciumă înjurând cineva, foarte supărat ... s-a încălzit bine, zice: — Părinte Matache, săru' mâna, sfinția-ta ai văzut pe ăștia noii? Și merge șontâc-șontâc la masa părintelui -i arate bănuții de nichel. — I-am văzut!... răspunde părintele cu humor. — Da... părinte Matache, săru' mâna, o scoață și de douăzeci de parale?... Dom' Tomița zice... Barabanciu... — O scoață!... O vedeți voi ce-o scoață! — Ce! — Pe dracu o -l scoață, vai de capul vostru! — Ce-o scoață, părinte? întreabă d. Iancu. — Ce?... lasă că o ...

 

Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri

... de pedepsesc pre cei ce-i obidesc. Drept acĂ©ia și domnul nostru Iisus Hristos poruncĂ©ște tuturor în Evanghelia de astăzi, se păzească, nu socotească pre unii ca aceștea batjocură norocirii și necurății ale lumii. Socotiți, zice, nu obidiț pre vreunul dintru acești mici. Și pricina iaste, pentru ce aceștea atâta iubesc de Dumnezeu că au cu dânșii îngeri carii pururea văd fața lui Dumnezeu, în ceriuri, dintru care cuvânt evanghelicesc luom pricină astăzi arătăm înaintea dragostei voastre măririle acestor mici, ce zice Evanghelia, pentru ca priceapă cei ce îndrăznesc de-i obidesc, cât păcătuesc de greu și ce răspuns vor dea. Și lăsând la alți înțelepți și învățați prăznuiască precum cade săborul fericiților îngeri, ce prăznuiaște astăzi besĂ©rica lui Dumnezeu, eu mă voiu nevoi -i veselesc cu această vorbă ce voiu fac, de va lumina mila lui Dumnezeu, pre vreunul din păcătoși vie la pocăința, de vrĂ©me ce face mare bucurie în ceriu, pentru un păcătos ce va căi: ci ascultaț cu dragoste, de pohtiți vă folosiți. De doao fĂ©liuri de mici ...

 

Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl

... numele tău. Numele lui Dumnezeu sfințĂ©ște cu lucrurile și cu faptele cĂ©le bune, precum la Matheiu, cap 5 zice: Într-acesta chip strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca vază faptele voastre cĂ©le bune și slăvească pre Tatăl vostru cel din ceriuri. vie împărățiia ta. Aicea roagă sufletul -și trimiță Dumnezeu împărățiia, adecă ajutorul și dreptatea, ca -l păzească curat și nebântuit de putĂ©ria păcatului, dupre cum apostolul cătră romani în 6 / capete zice: nu împărățească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca vă supuneț întru pohtele lui. Fie voia ta, cum în ceriu, așa și pre pământ. La această cĂ©rere rugăm pre Dumnezeu ca i plinească voia pre pământ ca și în ceriu, adecă precum îngerii în ceriuri supun voei lui Dumnezeu, spre toate lucrurile, fărde nici o îndoire, într-acesta chip și pre pământ plĂ©ce lui și oamenii, dupe cum zice Pavel în 2 capete cătră filipisĂ©ni: Întru numele lui Iisus Hristos tot genunchiul va pleca cereștilor și pământeștilor și celor de supt pământ. / Pâinea noastră cea din toate zilele dă-ne-o noao astăzi. Cu această

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>