Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UMBLA LA
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 371 pentru UMBLA LA.
Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)
... de-ndreptare De joc, de rîsul lumei ! Întărîtînd norodul Pînă cînd se deșteaptă, Și cere socoteală, Și răzbunare cere, Groaznică-n sfîrșit vine, Nu de la cer pedeapsa, Ci de la harnici oameni : Oameni ce s-înțeleg Ca dumnezeii vieții ! Vrednici de închinare, Dar prea puțin folosul ! Numai un punt de vreme Răsare-a minții ... a făcut unelte ! Guvernurile toată Încrederea pierdură, Căci lege, pravili, școale Și toate vicleniră. Albinele, castorii Statornic ne dau pilde, Ce-ar face omenirea La ei s-ajungă țintă ! Cum să-aibă lăcuințe Cum duhul să-și hrănească Cu trupul dopotrivă, Roduri să dea prin fapte, Secundă făr-a ...
Ioan Slavici - Budulea Taichii
... în șerpar; altfel nu l-am văzut de când îl țin minte și nici nu-mi pot închipui un Budulea făr' de fluier în șerpar. La praznic și la ziua numelui știam de mai nainte că are să ne vie Budulea cu mulți ani, cu spor în casă și cu belșug la masă: așa m-am trezit eu; ce va fi fost mai nainte, nu știu. Îmi aduc numai aminte că eram copil mic și că priveam ... îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea să creadă că și Huțu are să învețe carte. Când eu începusem a umbla la școală, Huțu era printre băieții de care îmi era frică. Îl văd parcă și acum umblând cu o vergea în mână pe dinaintea băncii și ... mai tare, căci un glas tainic îmi șoptea: "Și tu vei fi odată ca dânsul". Mergeam dar totdeauna cu el, de el ascultam totdeauna și la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit. Căci Huțu era puternic, pentru că dascălul nu ținea la nimeni mai mult ca la dânsul. Iară dascălul avea cinci copii, care toți cinci erau fete. Neli era cea mai mare și avea obiceiul să sară peste bănci. Livia era ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... Fa babă, ieșită din minți! Taci tu, mă rog, și nu da drumul morii tale de vânt, c-apoi știi că asta nu-i bună la mine. Taci și nu vorbi cuvinte de prisos. De-o sută de ori ți-am spus că lenea la Dumnezeu și la oameni îi mai rea decât toate faptele cele rele. Ce mai lehăiești dar în zadar? Știi foarte bine ce lucru faci tu și cu Petriță ... bănuți de argint și-i aruncă în mijlocul băiețăraiei. Și multă vreme după asta băieții caută bănuții în colbul drumului, țipând și bătându-se de la ei. Oamenii cei mai așezați, mai cu dare de mână, de la biserică se împrăștie pe acasă. Mulți din ei se mai duc pe ospeți pe la rude și pe la prieteni să mai bea vreo câteva păhăruțe de vin, că-i păcat să nu bei nimic în ziua de duminică, — așa-i ziua asta ... trebuie să mai bei vin, măcar câtuși de puțin, să te mai veselești, căci altfel îl bucuri pe ucigă-l crucea. Asta-i dat de la sfinți. Moșu Dumitru Putină îndeplinea cu sfințenie toate obiceiurile satului, păstrate de la strămoși. De aceea, drept din biserică, el se duce
Nicolae Gane - Agatocle Leuștean
... se prefacă. Avea un zâmbet ca o cimilitură și în fundul ochilor lui strălucea o rază de pricepere care parcă-ți zicea: Degeaba, prietene, nu umbla să vinzi castraveți la grădinar! Cu toate acestea, n-a fost om mai naiv, mai lesne-ncrezător și mai ușor de tras pe sfoară ca el. De ... o dată l-am văzut la chefuri umplând cobza lăutarului cu irmilici. Ei... așa era. Încă o nepotrivire în apucăturile lui. Dar, zgârcit sau nu, la mâncări nu făcea economii. El, cel dintăi în oraș, știa când sosesc stridiile sau icrele proaspete; el, cel dintăi, mânca trufandale, și la masa lui nu lipseau niciodată doi, trei prieteni. Ș-apoi, să fi văzut ce vesel era la masă, cum i se dezlega limba după un pahar de Cotnar. Avea un talent nespus de a imita pe unii și pe alții ... chip de cobză, imitând pe Barbu Lăutarul, pentru al cărui cântec avea o deosebită slăbiciune, și astfel trecea timpul într-un râs și chef pănă la oara dejunului. Dejunul era totdeauna zdravăn și bine stropit. După dejun, mergea regulat la cafenea, locul de întâlnire a tuturor dulandragiilor, unde juca pe un biliard cu buzunări, vechea partidă rusească, meșteșugărind
Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente
... hârtii vechi, am găsit acuma un exemplar dintr-o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase ... nu-ncetau a vorbi gazetele toate mai mult ca de Mahomet — ba că e isteț om de stat, ba că e bătut la cap ca berbecul la coadă, ba că e geniu și câte toate secături — începu să-și ia nasul la purtare: prinsese muhalibiul coaje. Să las că de câte ori îl chemam să mă frece, ca de obicei, pe tălpi, îmi trimitea vorbă că n ... și fiindcă tot nu aveți de ce să mai încurcați lumea prin Stambul — m-am gândit că n-ar fi rău să vă trimit la urma voastră de unde ați venit. Deci, aducând prorocului laude și mulțumiri pentru succesele noastre, vă zic: HairolĂ ! Mergeți fiecare pe la casa cui vă are, și Allah să vă aibă întru sfânta sa pază spre fericirea țării turcești! S-a isprăvit cu mofturile! sesiunea ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C. Epistolă Dlui I. C. de Grigore Alexandrescu Prietene, mai ții tu minte acele povățuiri Care-mi dai la ale mele trecute nemulțumiri? C-aveai cuvânt, o văz bine; eu prea înșelat eram, Când socoteam de cumplite relele ce-atunci cercam. Într-o zi ... nencetat O vedere monotonă ochiului cel întristat. Spre amiazăzi se vede niște pomi și niște vii, Niște salcii semănate ici și colea pe câmpii. Iar la răsărit departe a lor frunte își ivesc Niște munți care cu slava cea pierdută se fălesc. Spre apus curge o apă, între două ... buni oameni; ei sunt gata-a arăta, Că după sfânta scriptură cred tot făr-a cerceta. Pentru ce ? ăst cuvânt aspru, la auz supărător, Și de tulburări grozave lumii pricinuitor, Cuvânt vrednic de osândă, care totdeauna-a fost Ca un termen de chimie la norodul acest prost, Nu se zice p-aste țărmuri, unde omul liniștit, Se-ngrașă în neștiință, ca în veacul aurit. Dar destul, iubită muză, stai ... bune sunt vrednice-a se cinsti, Și o dreaptă răsplătire merită a dobândi, De se vor pune vreodată în cumpenele cerești, ...
Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe
... ochii cu strălucirea lui dacă-l priveai, Dumnezeu a poruncit unui vultur să adune toate zburătoarele cerului, și după ce s-au strâns la un loc cu toatele, preasfântul le-a spus că vrea să le înfrumusețeze. Arătându-le păunul, le zise să-și aleagă fiecare, de ... de capul ei, să rămâie însemnată. Ce să vezi însă? Așa le-a luat ochii celorlalte păsări roșul ciocănitorii, că toate au năvălit la ea, să se atingă de dânsa, să capete și ele măcar cât de puțin din fața sângelui. Cel dintâi sticletele. Dar dintr-o picătură ce ... privighetoarea! Privighetoarea, pe vremea ceea, era cea mai leneșă pasăre: dormea și ziua și noaptea. Și fiindcă acuma se trecuse cu somnul, nimerise și ea la spartul târgului și alergă la Preaînțeleptul să-i schimbe și ei penele, că nu vroia să rămâie așa cum o mâzgălise, acum în grabă, vecina ei, vrabia, cu ce putuse ... Gaița : Dacă o crezi, cum o cred eu, ți-am spus un adevăr. Eu : Așa-i! Dar adevărul e un adevăr când e pentru toți la ...
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... o cu trăsura la târg, cu un băiat; pe un argat l-a mânat la câmp, pe alți doi, cu carele, după lemne la pădure. După miezul nopții, iacăte oaspeții negri: l-au legat, l-au schingiuit și i-au luat o groază de bani. Norocul bătrânei că lipsea ... și a-nceput să-i reteze pletele; apoi tot mai scurt, unde mai bine, unde mai cu scări, l-a tuns la piele, muscălește. Apoi i-a tuns scurt barba, i-a săpunit-o bine și la urmă i-a ras-o cu perdaf. Toate astea foarte degrabă. La patru despre ziuă, voluntarii s-au deșteptat, s-au pus la rând și s-au numărat. D-l Stavrache le-a făcut socoteala, a încasat suma de douăzeci și cinci de lei ... orânduise alt preot; nu-l putuseră aștepta oamenii cât lumea; nu putea rămâne sat de creștini fără liturghie. Când d-l Stavrache se-ntorcea de la parastasul de nouă zile al maică-sii, pe la-nceputul lui decemvrie - (bătrâna, după ce zăcuse de inimă-rea vreo câteva săptămâni, murise, dimineața, ...
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... Ion Luca Caragiale - Apelul la unire Apelul la unire de Ion Luca Caragiale Alegerea biurourilor definitive ale celor două adunări s'a făcut. La Senat s'a ales prezident d. C. Bozianu cu 33 voturi contra 23, la Cameră d. C. A. Rosetti cu 71 contra 42. Amândouă aceste alegeri ne dau aproximativ raportul voturilor de care guvernul ar putea dispune ... A. Rosetti, ales prezident al Camerii cu 71 voturi contra a 42, ocupându-și jețul, a chemat iarăși pe toate partidele la înfrățire și la unire, pentru scopul lăudabil de a câștiga admirația Europei. Lăsând d'o parte a mai întreba ce a făcut ... cari i-au dat acum trei ani în judecată pentru ca apoi să-i ierte fără să-i judece, îi chiamă pe foștii miniștri conservatori la înfrățire, la unire, spre a face împreună admirația Europei, după cum zice d. C. A. Rosetti. Foarte bine, conservatorii nu au nici o ... admirației europene, adică despre limita concesiunilor ce suntem chemați a face cerințelor tractatului. Arate-și părerea deslușit și limpede, și apelul d-sale ...
George Coșbuc - Filozofii și plugarii
... George Coşbuc - Filozofii şi plugarii Filozofii și plugarii de George Coșbuc după o poveste poporală Cu-ai săi sfetnici de la curte craiul s-a pornit odată, Ca să facă p-o câmpie o plimbare-ndătinata. Sfetnicii, nouă la număr, povesteau, și fiecare Înșira câte-o legendă, câte-un basm ori o-ntâmplare; Craiul însă, dus pe gânduri, n-asculta vorbele lor, Ci, tăcut ... pe Sofocle, tot așa pe-Aristotele; Fiecare dintre dânșii, chiar pe când era copil, Citea din Homer, din Plato, din Ovidiu și Virgil! Se pricep la Corpus juris, la Pandecte. Ce mai vrei? Chiar și-n știința lui Pliniu nu poți să găsești ca ei! Apropo! Am zis că dânșii s-au disputat. Să ... o gură prind a râde: Ce cuvinte! Să ne placă un om, care nu e, zău, deloc cuminte, E nebun! Atâta-i totul!... La-ntrebarea cea dintâi A răspuns moșneagul bine, a vorbit cu căpătâi; Însă cât și-a deschis gura la a doua întrebare Am văzut pe loc că dânsul logică firească n-are, Nu cunoaște nici sintaxa, nici grămatica, în fine, N-a ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... noastră, când iată că primesc prin poștă următoarele: "Domnul și Doamna M. Guvidi au onoarea a vă ruga să petreceți ziua de duminică la moșia lor Moara-de-Piatră. Adunarea restrânsă de intimi. Ținuta absolut fără pretenție: oĂ¹ il y a de la gène, il n'y a pas de plaisir. Nota. La gară v-așteaptă trăsura". Stilul e femeia... Grațioasa doamna Guvidi! îi cunosc scriptura și dictonul favorit, pe care-l spune așa de des și cu ... de ochi! Moara-de-Piatră ca moșie e o moșie mică, da, dar ce rai mic! E așezat la distanță de douăzeci de minute de la gară... Un parc mărț și un cottage englezesc cum se găsesc rar la noi. Cu cât socotiți că a cumpărat moșia asta? - N-o să credeți, căci în adevăr eu însumi n-aș crede, dacă n ... foarte animat și vesel. A doua zi, luni, având fiecare dintre invitați afaceri de dimineață, am trebuit toți să luăm trenul care trecea la unu noaptea. O noapte de septemvrie limpede ca sticla curată... vreme dulce și lună plină... zece trăsuri mergând