Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE
Rezultatele 1441 - 1450 din aproximativ 3689 pentru CE.
Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism
... izbutit însă prin tăria nespusă a rassei lor a răpune toate greutățile și a ieși la suprafața valurilor furioase ce păreau că vor să-i înghită, cum ies insulele madreporice pe fața oceanelor. Din această frământare seculară a trebuit să se zămislească în ... germane stricate, lipsită de orice regulă gramaticală, amestecată cu câtevĂ cuvinte ebraice și câteva românești tot așa de schimonosite ca și cele germane, amalgam inform ce constitue așĂ numita limbă evreiască la Evreii din România. Această stăruință în înstrăinarea vorbirei lor chiar pentru Evreii născuți în țară din părinți născuți tot ... cum s’o înlăturăm. Pentru a scăpa de acest pericol nu ne rămâne decât calea îndoită de a asimilĂ pe acei ce se pot asimilĂ și de a eliminĂ pe ceilalți. Cum să se ajungă la acest îndoit rezultat? În privința asimilărei, aproape singurul mijloc ... căci prin această încrucișare au ajuns Românii să macine și să înghită nămolul de neamuri străine ce s’au perindat în corpul țării lor. Ceea ce ...
... aminte și împrejurările. (Era pe vremea...) Câteva... stai la îndoială. Iată una pe care vrei s-o citești de zece ani și nu știi pentru ce n-ai reușit încă, cu toate că o ai în bibliotecă. Pe aceasta, deși ilustră, ai ocolit-o necontenit. De ce?... Câteva, mai interesante, ai să le comanzi cu siguranță. Le însemni cu o cruce. Pe cele mai importante, cu două. De la o vreme observi ... mi-am creat-o mai târziu, în copilărie, după o fotografie rea și ștearsă, pe care am înviat-o și am colorat-o cu tot ce am auzit de la alții și cu propria mea fantezie: o fată tăcută, înaltă, cu părul castaniu, cu ochii căprui. Amintire a unei ... a oprit trăsura. Se ducea la Mănăstirea Neamțului. Avea lângă el o femeie și patru fete. Oricât ai fi de spiritual și demonic, ceea ce nu-i cazul cu Timotin, nu poți fi decât ridicol înghesuit, într-o trăsură închiriată, de o consoartă și patru reproduceri în miniatură ale figurii ... m-a invitat la el, la mănăstire. Doamna a tăcut ca un mormânt. Matematicianul ăsta nu îmbătrânește. Dar nici nu are ...
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... copil, Ci mi-l pun ca pe-un mazil. El de frica birului, De groaza zapciului, Trecu vadul Jiului. XIX Foaie verde de areu, Ibovnică ce-aveam eu Nu se găsea-n sat la Leu, Nici la Leu, nici la Ghindeni, Numa-n sat la Coșoveni. Leică, de dragostea noastră A ... să-mi văd ibovnica. XXVI De te duci, neică, cu bine, Să iei și dorul cu tine, Și dorul și dragostea, La mine n-ai ce lăsa. Du-te, neică, și să vii Colea-ntre Sântă-Mării, Când se coace boaba-n vii Și-i bine de veselii. De-i zăbovi ... duc Și mierlița să mă-ntorc, Să pun dușmanilor foc. Spune-mi, cuce, de-unde vii? De la noi, de peste Jii? Dar de bălă ce să-mi spui? — Băla ta e sănătoasă, Șede la umbră și coasă, Și lucrează tot plângând, Ziua, noaptea așteptând. XXXI Spune-mi, bălă, și ... mulți a cântat, Mai pe toți i-a mângâiat. XXXV Cucule, drăguțule, Surule, mândruțule, Vara vii, vara te duci; Spune-mi, iarna ce mănânci? — Mănânc putregai de fag Și viu să vă cânt cu drag. — Cuculeț, pasăre sură, Mânca-ți-aș limba din gură, Ca să ...
... priori. Cine știe? poate el... Da! de dragul ei el ar fi fost gata să facă orișice. Ar fi dorit să știe unde-i și ce face, și cum e, și ce gândește, ar fi dorit să-l vadă și numai să-l vadă. Scormon se ridică cu labele pe umerii ei. — Scormon! strigă ea înduioșată ... Scormon! Scormon apucă bucata cu sfială și o puse între labe, iar fata se așeză lângă el și rămase privind cu mulțumire cum câinele din ce în ce se îndemna mai tare la mâncare. — Unde e Pascu, Scormon? Câinele lasă bucata și iarăși începe a scheuna. — A murit ... e sătul de traiul de mai nainte. De patru săptămâni își paște turma și încă nu și-a botezat chiar nici pe berbecul ce poartă clopotul cel mare. Poate cu vremea, cu zilele, lucrurile iarăși vor intra în firea lor de mai nainte. Scormon ridică capul, se ridică de ... sus. Scormon merge drept la ea, apoi joacă împrejurul ei, se tăvălește, latră, sare la ea și iarăși ia calea înapoi până la Pascu. — Ce ...
... n bisericile de pe la multe sate și mănăstiri din România se zice încă blagoslovenie și nu binecuvântare, maica precistă și nu maica preacurată. Ceea ce împedică pătrunderea îmbunătățirii limbii în biserică este în mare parte exagerarea neologiștilor, care s-au încercat să introducă și în Biblie atâtea schimbări și atâtea ... de teama schimbărilor celor rele sau pripite. Iar fără conlucrarea episcopilor nu ne putem aștepta la nici o reformă în biserică. Dar când vedem cu ce ușurință s-au pus neologiștii la lucru întru ale sfintelor scripturi și au îndrăznit să știrbească minunata traducere a Bibliei introdusă în biserica ... etc., etc. [2] De asemenea limbă râd toți oamenii cu minte și poate ar râde și autorul ei, dacă i-am face pe franțuzește ceea ce ne face d-sa pe românește, dacă i-am zice cu ton serios: ne vous battez pas la tĂȘte avec ces pensees; il tire avec ... contra acelor neologisme de prisos, care se strecoară prin scrierile noastre fără a bate prea tare la ochi și ne înstrăinează limba din ce în ce mai mult de la înțelesul ei popular. Pentru ...
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... Cu cosițe poleite Și cu fețe înflorite, De păreau strălucitori Ca doi ochi veselitori!... Alei, mândre surioare! Puteați voi a-mi spune oare Ce-i mai bun în astă viață Ca iubirea cu dulceață? Ce-i mai sfânt și mai alin Ca mama cu prunc la sân? Ce-i mai drag și mai plăcut Ca pruncuțul nou-născut?... Mama doamnă, fericită, Cu doi prunci împodobită, Îi ținea duios la sân, Ca doi fluturi ... copii. Seara primăverii caldă Cu dulci lacrime ne scaldă, Vântul ne adoarme-ușor Cu suspin răcoritor, Și steluța serii, mută, Cu dulci raze ne sărută. Ce vorbiți de primăvară, Și de stele, și de seară? Nu vedeți cumpliții nori Cum sosesc fulgerători? N-auziți cerul cum tună Și pământul cum răsună ... trăsnit Și sub ochii săi pe loc I-au aprins în mare foc! La pământ brazii cădeau, Cu lung geamăt ei ardeau Și spre doamna ce-i vedea Crengile și le-ntindea. Biata mamă, despletită, Spăimântată, rătăcită, Pe fereastră se pleca, Vrând în foc a s-arunca; Dar deodată ... în cer, Două stele iată pier! Și cu zborul de săgeată Prin văzduh iată-le, iată Că vin iute și voioase, Lăsând urme argintoase Pân ...
... vedeam săracul, Îmi ascundeam baltagul, Și-i dam bani de cheltuială Și haine de primeneală. [15] Iar unde zăream grecul, Mult îmi ardea sufletul Pân' ce-i retezeam capul! În cap mâna că-i puneam, La pământ îl aduceam, Căpățâna i-o tăiam Și la corbi o juruiam!" Cel grec mândru ... măria-ta! Tu pe greci nu asculta, Că ei viața ți-or scurta, Grecu-i fiară dușmănoasă, Grecu-i limbă veninoasă, Grecu-i boală lipicioasă Ce pătrunde pân' la oase! [16] Iar de vrei tu să mor eu, Mai lungește veacul meu Să mă-mpac cu Dumnezeu. Las' să mă mărturisesc ... cântecele poporale încep cu frunză verde . Aceasta provine din iubirea românului pentru natura înverzită. Primăvara cu cerul ei albastru, cu dulcea sa căldură, cu însuflețirea ce ea aduce lumii, amorțită de viforele iernii, naște în inima românului doruri tainice, porniri entuziaste care îl fac a uita suferințele trecutului și ... frunze, a se scălda în lumina soarelui și în aerul parfumat al câmpului. Frunza cea nouă îi insuflă cântece pline de o melancolie adâncă, ce exprimă jalea unui trecut de mărire și aspirarea către un viitor măreț. Frunza verde ...
Dimitrie Anghel - Nicolae Iorga (Anghel)
... în fața cărora cetea neobosit între filele cărților, precum și toate priveliștile fugare cari se răsfrîngeau în ochii lui mari ca niște lupe, și tot ce-a fost în lașul copilăriei mele și a lui, desigur, că nu l-a uitat. Un singur om se ... asupra căreia suflam cu deznădejde ca s-o mărim și că poate era ceva și în sufletele noastre, că aveam și noi unele gînduri estetice ce poate nu se asemănau cu ale lui și că frumosul, pentru unii din noi, era poate altfel decît acela pe care îl vedea el. Apoi ... rîul își tîra imperios afluenții, acolo unde dau toate rîurile țării noastre, adică în politică. Aceasta ar fi fost un rău, desigur, căci toți acei ce am stăruit în jurul d-lui Iorga la "Sămănătorul" am sfîrșit prin muncă îndărătnică și cinstită a ne afirma cu toții și a ... mult, puțin, personalitatea noastră. A urmat fiecare spre steaua ce-l chema, și nu a fost un rău acesta, desigur. Cele ce
... cum vrea și crede dânsa, potrivi ca și conul Nicu să aibă aceeași măsură, și la trup, și la patimi, cu sărmanul conul Iordache. Și ce se întâmplă? Într-o seară, după ce mâncase mult și băuse tot așa, la târg, unde se dusese să petreacă și el ca orișicare muncitor cum petrecuse și conul Iordache în decuvremea ... ogradă, a lăsat dârlogii pe gâtul calului și s-a coborât spre rateș. Aici opri căluțul și întrebă pe cei câțiva oameni ce stăteau pe prispă: — Da ce, conul Iordache nu mai ține moșia? Oamenii îl priviră mirați; unul îi răspunse: — Conul Iordache a murit. Și-a murit ... colb care înfășura poate o durere. Într-o noapte, prin august, o noapte frumoasă, caldă și presărată cu stele, o scânteie îndrăzni să facă ceea ce înfricoșase pe atâția oameni: aprigă ca un fluturaș, scânteia a avut milă de căsuța conului Iordache și-a conului Nicu; s ... zile cei doi stăpâni, apăru, o clipă, portretul conului Iordache. Apoi flăcările îl încinseră în vălul lor, ca pentru a-l ocroti. Cei ...
... sfat cu ei Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă, Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă, Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat: Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine ... al ei drag El plângând încălecase pe Cal-Galben de sub soare, Căci e năzdravan din fire acest cal, știe să zboare Prin văzduh, până ce lasă stelele-ndărătul său!... Făt-Frumos și Cosintiană! O, cu tot ce Dumnezeu A lăsat frumos și nobil și fermecător în lume, V-a-nzestrat pe voi poporul, inimi blânde cu blând nume ... tipurile sfinte de mitologii grecești Se-ncuscrează cu-ale noastre fantazii de prin povești Tot mai mult și tot mai tare, tot mai strâns până ce-n fine Din subiectele-nrudite un subiect comun devine! Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a ... popor de briarei! Iat-aci pe Făt-Frumosul, iat-aci pe Cosintiana: Dânsul nu-i decât Apollo, dânsa nu-i decât Diana; El un Adonis ...
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... mobile. (Aplauze zgomotoase.) D. ALEXANDRIU , farmacist, ține un spici foarte corosiv: d-sa trage un praf adversarilor protecționismului. Blamează într-un mod drastic pe acei ce n-au în combinațiile lor acea curățenie caracteristică românului, și care vor să lase pe străini să stoarcă ultimele picături din forțele țării, până când ... hors de saison [4] ; d-sa se-ncurcă în citate de proverbe uzate: lupul părul își schimbă, dar năravul ba; asta-i altă căciulă! de ce n-are ursul coadă și lupul d-abia o poartă; umblați cu vulpea-n sac! și altele în fine, un discurs să nu-l mănânce ... tot timpul, vrea să verse apa rece peste entuziasmul adunării. Voi, zice d-sa, să dau un duș peste focul protecționiștilor extremi! (Zgomot.) D. BONTEA CE FLORESCU , profesor de franciujește : B—aia-i vorbă! VOCI : Curat! (Zgomot.) Sus! jos! jos! sus! (Zgomot maro.) Urmează de aci o discuție foarte vie, în ... TEODORESCU , franzelar, un om copt, caută a potoli focul adunării: Domnilor, stați! aci nu e cu lopata! Cine a luat cuvântul? Ce am venitără să facem aici? gogoși? D. N. MÂNDREA , fabrica de cizme Filaret, cu tactul său obicinuit, zice puține cuvinte și, deși urmând după calapoadele ...