Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE EA
Rezultatele 1451 - 1460 din aproximativ 2249 pentru PE EA.
Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil
... a criticat tendința unor scriitori ai noștri cari, în lipsă de talent măcar mediocru, caută să facă senzație cu subiecte abracadabrante și mirobolante, atroci pe cât de revoltătoare, bizare pe cât de stranii, cum ar zice un alt amic al meu, d. Gion. D. Motru crede că un articol, o schiță, o nuvelă, nuveletă, nuvelică ... cuviincios armistițiu cu morala. Mizericordie divină! cum ar exclama același amic Gion. Dar atunci, daca e vorba de teorie, d-ta, d-le Motru, ai pe a dumitale; Gion o are pe a lui; dar eu, eu cum rămân? Eu nu pot avea și eu pe a mea? Ba da, o am; și voi să o arăt. Mie nu-mi pasă, când e vorba de literatură, cum am avut ... tendență, de teză, de morală, de Motru, de Gion, de fin de siècle, de abracadabrant, mirobolant, bizar, straniu și celelalte; mie îmi pasă daca pe autor îl prinde sau nu-l prinde când se apucă să-mi spună ceva. Vezi, asta-i asta. Gion a scris, de exemplu ... blagueur! Mon Dieu! în țara noastră, în arta noastră, în literatura noastră, în progresul nostru, în toate ale noastre, et coetera, cum zicea romanul de ...
George Topîrceanu - Șoaptele nopții
... de George Topîrceanu Întrebam aseară luna gânditoare: — Dacă prin poiene a rămas o floare Neculeasă încă pentru draga mea, — Dacă sus, pe dealuri, pe poteci uitate, Pretutindeni unde m-ai văzut cu ea, Raza ta sfioasă printre crengi străbate De-mi încurcă pașii luminoase fire, Deșteptând în cale câte-o amintire, — Dacă până-n ziuă visurile trec ... suflet mândru, împăcat cu tine, — Pentru ce, când toate lacrimile trec Fără nici o urmă, — pentru ce să plec?... Sufletu-mi răspunse: — Pe cărări pustii, Du-te-n lumea largă. Și să nu mai vii. Și-ntrebai atuncea inima-mi trudită: — Cea dintâi, nebuno, căzuși în ispită ... Fără ochii dragii, — pentru ce să stau?... Și-mi răspunse-n șoaptă (o, inima mea!) — Du-te-n lume singur. Eu rămân cu ea
Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean
... e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și al binelui amor Se aprinde la făclia unui geniu creator. Pe acei ce mi-i dai pildă eu adesea i-am citit; La o slavă meritată cu mândrie m-am smerit; Șă-i urmez este alt ... o zi mai lină, un ceas bun de întâlnesc, Cu plăcere a-l aprinde, a-i da hrană mă silesc. Dar pe om și-a lui natură destul nu ai cercetat De voiești să fiu ca râul care curge ne-ncetat. Acel râu trece pe ... în bună proză de ce umblă după vânt: De ți-ar zice judecata: "Fiindcă-am aflat că scrii, Fiindcă vorbești cu norii și pui slove pe hârtii, Adu versurile tale, avem poftă să citim, Și de n-ai atins pe nimeni noi osânda-ți mărginim". Dacă, zic, plăceri de-acestea de l-ai tăi ai fi cercat, La atâtea dobitoace suflet oare ai fi dat ... nfățișat Și noi dovezi de virtute, curaj nu am arătat?" De laud vreun om de merit, vreun amploaiat cinstit, "A! îmi zic de pe de lături, ...
... Zmeu era la războire; Între fete curcubeu, La bătăi trăsnet și leu. El cu dragii săi tovarăși La război pornit-a iarăși, Dar pe drumul lat și-ntins L-a cuprins un dor pe cale: Dorul Angelinei sale. Și el zice către frați: Dragii mei! Voi m-așteptați, Până-n seară, până-n noapte, Până mâine-seară poate, Pân ... Și-acum pentr-ntâia oară Geme poarta sub zăvoară?! Greu uimit d-aceste, el Bate-n poartă-ncetinel. Vine-o babă și-l privește, De pe zid apoi vorbește: Ce tot bați? Mergi înapoi! N-ai să cați nimic la noi! Și Dumitru greu mâhnit De răspunsul ce-a primit ... cu piciorul, Sparge poarta cu toporul: Intră-n casă și gemea; Căci în casă ce vedea? Un fecior oh, bată-l vina Ținea-n brațe pe-Angelina, Și glumea, și-o dezmierda Și cu foc o săruta. Trist Dumitru geme, zbiară Și-n mânia lui amară Prinde lemnul sclipicios: Angelina cade ... e steaua Și mai albă decât neaua! Macină fărina bine, Moară, pentru orișicine! Căci voinicul ucis azi A fost nobil și viteaz! Și pe ...
... iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, alor săi înturnare. Dar pe tovarăși el nu mântui cu toat-a lui grijă. Singuri ei gătiră pieirea prin fărădelege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu ...
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... au trimis să vă spui că acest cuconaș al domniilor voastre, întovărășinduse cu alți tineri de treapta lui, în toate nopțile tulbură orașul, primblându-se pe ulițe cu lăutari, făcând zeiefeturi pe la locuri rușinate, jucându-se în cărți pe la tractiruri până în ziuă și până ce prăpădește tot ce are de lângă sine, iar mai ales astă-noapte și-au dat în biliard ... ale legii, am înțeles și eu cât ai învățat. Aș vrea acum să-mi spui din istoria lumii; știi dumneata, cilibi, cum l-au chemat pe cel întâi om, și cine l-au zidit pe dânsul, și cum au chemat pe fiii lui? CUCONAȘUL: Mi se pare că Adam. ( Către neneaca sa. ) Mata mi-ai cumpărat de la ungurii ce umblă cu torba în spate niște ... pe Adam, apoi cum de au scos o coastă dintr-însul, din care au zidit pe Eva? Doar Dumnezeu n-au putut să zidească și pe Eva făr’ de coasta lui Adam? Sau poate și mata, neneacă, ai ieșit din coastele băbacăi? ( Râzând. ) CUCOANA: Ba nu, drăguță, că Dumnezeu au făcut ... Eva numai; apoi Eva au făcut pe ...
Dimitrie Bolintineanu - Deșertul
... un arbor pare în toamna ce sosește El poate să-nfrunzească în timpul de plăceri; Dar inima-mi zdrobită ce viața părăsește Nu are primăveri. Ea nu mai are viață, nu are nici iubire. S-a stins a sa lumină d-al chinurilor vânt. Din valul întristării ... să vedem în lume o oară de dreptate? Vai! Răul crud domnește oriunde ai privit. Neamicul cel mai mare al omului e omul. Voi, stânci pe care iarna își face-al ei locaș, Colnice, unghiuri sterpe din care crește pomul, Tu, vulture trufaș, În sânul vostru aspru primiți a mea ...
... să-mi plătească... (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, și e păcat! vine dumnealui gol pușcă și bea până se face tun, și pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemenește cu chinoroz și vrea s-o tulească, ș-a căzut peste ... Eu zic... daca domn' Mitică... Jud.: Cine-i domn' Mitică? Leanca: Domn' judecător, uite, săru'mâna, ș-acuma e beat... Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit:) Cine-i domn' Mitică? Prev.: Domn' Mitică?... nu-l cunoști pe domn' Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn' Mitică! Jud.: Vorbește serios! Cine-i domn' Mitică? Prev.: Care va să zică, domn' Mitică de la pricepție ... Leanca: Să fie-al drac... Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licență, e vorba de clondirul cu mastică. Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era pe margine. Jud.: Cine l-a-mpins? Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul... Eu nu vream, că sunt comersant... Leanca (dându-i ... dumneei... fomeie... Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie? Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn' judecător!... Jud.: Destul. (Condamnă ...
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)
... artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului pe șase luni înainte etc., dumnealui, prin pană străină și fără nume, ne turnă un răspuns ce seamănă ieșit din fabrica celebrului Robert Macaire . Printr-acest ... nu vedem decît mizerii de tot felul și de tot calibrul. Aci criză financiară, dincolo criză politică și ministerială, fără a mai numi pe cea morală și intelectuală. De esemplu, coți amatorii de operă credeau că în anul acesta o să avem artiști italiani foarte buni, și aveau tot ... aprinderea sa cea mare, calcă în picioare toate regulele artei dramatice și ajunge la o declamațiune spasmodică. Înțelegem foarte bine pasiunele teatrale, știm că amorul pe scenă cată să fie esprimat cu culori mai forte, dar gentila noastră primadonă a trecut chiar peste limitele esagerării și a ajuns ... că înțelege bine caracterile ce reprezintă; mai cu seamă în scena agoniei din ultimul act al operei Traviata , ne-a făcut să vedem pe ...
Ioan Slavici - Semitismul (1902)
... aprĂ³pe douÄ• miÄ de anÄ de atuncÄ. EvreiÄ aÅ fost risipițÄ cam pe timpul când coloniștiÄ romanÄ, străbuniÄ noștri, s’aÅ așezat în Dacia. Pe când însă noÄ am stat strânși la un loc și am apărat în luptă necurmată cu dușmanÄ maÄ puternicÄ de cât noÄ, vetrele părintescÄ, EvreiÄ ... azÄ se pĂ³te zice: “Dacă daÄ tu în Evreul tÄ•Å, daÅ și eÅ în al meÅ.â€� Chiar aceia, carÄ îÄ apără pe EvreÄ, îÄ apără numaÄ pentru-că nu cum-va, alungați de alțiÄ, să vie la dĂȘnșiÄ. De ce Ă³re EvreiÄ le-aÅ fost tot ... suntem determinațÄ în faptele nĂ³stre maÄ mult de compătimire de cât de egoism. De Ă³re-ce bucuria ivită în inima unuia ne înveselesce pe toțÄ și toțÄ suntem atinșÄ de durerea orÄ și căruia, numaÄ împreună putem să găsim mângâierea vietiÄ. In EvreÅ lipsesce acest simțimînt comun ... rte puținÄ dintre noÄ se maÄ îmbărbătĂ©ză să dee un rÄ•spuns hotărît la întrebarea acĂ©sta. E par’că te degradezÄ tu însuțÄ pe tine, dacă mărturiseștÄ adevÄ•rul, și pe ...
Grigore Alexandrescu - Ucigașul fără voie
... am lăsat, Și simt chinuire atât mai amară, Cu cât a mea soartă eu n-am meritat. O noapte fatală! o noapte cumplită! Pe patu-mi de trudă dormeam obosit: Era despre ziuă: soția-mi iubită Ședea lângă mine... un vis, vis cumplit! Văzui: în bătrâne păduri depărtate Părea ... pustiuri abia luminând. Apoi deodată în nori se ascunse, Și lipsa ei dete cumplitul semnal: În spasma nespusă ce-atunci mă pătrunse, Văzui trecând moartea pe palidu-i cal. Schelet de-altă lume, cu forme cumplite, Rânjind, către mine privea neclintit: În mâna-i uscată, în unghi ascuțite Ținea o femeie ... groază atunci deșteptat. Soția-mi lipsită de-a vieții suflare Zăcea... capu-i tânăr era sfărâmat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De-atunci zile multe și nopți osândite Pe fruntea-mi trecură! eu nici am simțit A lor osebire; vedenii cumplite Și țipătu-acela în veci m-a-nsoțit. Răsună ...