Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru VIAȚĂ
Rezultatele 1491 - 1500 din aproximativ 1756 pentru VIAȚĂ.
... Alunica-ți de la gât M-a aprins, m-a omorât. Alunica-ți de pe brațe O să mă scoată din viață. Lelițo cu alunei, Nu căta la doi, la trei Și cată la ochii mei, Că-s albaștri ca și-ai tăi. Hai, leliță, la prisacă ...
... mărunți Ce lunecă sub soare, clădind un lanț de munți; Ei vin în mezul zilei c-un surd și tainic sunet Și, ca semnal de viață, aprind în cer un tunet. Văzduhul bubuiește!... pământul desmorțit Cu mii și mii de glasuri semnalului răspunde, Și de asprimea iernei simțindu-se ferit, De ...
Vasile Alecsandri - Unor critici
... par Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar, Voi, care vă dați truda de-a șterge de pe lume Tot lucrul de o viață întreagă ș-al meu nume, De ce atâta râvnă ș-atâtea opintiri Ca să aflați în mine a voastre însușiri? Poetul care cântă ...
Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)
... sub lopata brutarului, nu știu, dar cât pentru mine, îmi aduc aminte că, lipsit de Porojan, îmi părea că eram o ființă fără umbră. Acea viață nouă de școlar închis în sala de studiu, ghemuit pe un pupitru și condamnat a învăța pe de rost verbe franceze, germane și ... mai norocită, izbuti a fugi cu Didică scripcarul, de la care am adunat mai multe cântece poporale, și a duce o viață nomadă cu iubitul ei până a muri, nu se știe cum și unde. Cât pentru Porojan, el deveni un pitar de frunte sub ...
Vasile Alecsandri - Zilele Babii
... atragă-a lui lumină Lângă sânul ei zbârcit. Și sub cortul ei de gheață Unde tremură mereu Ține-acum odorul său, Dulcele izvor de viață, Zâmbetul lui Dumnezeu. Îl sărută, îl desmeardă Ziua, noaptea, nencetat, Ca pe-un mire descântat, Și se teme să nu-l peardă De la ochiu ...
Vasile Alecsandri - Zimbrul și vulpea
... te-oi feri de dușmani cu-al meu protectorat.“ „Ei! te cunosc, șirată! Răspunse Zimbrul meu. Ai râs și tu o în viață o cioară îngâmfată [2] Și de atunci, sărmano, tot caș visezi mereu!“ Note ↑ Zeul Joe când au răpit pe Evropa.? ↑ Vezi ...
Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii
Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviştii Ruinurile Târgoviștii de Vasile Cârlova Informații despre această ediție Poezie scrisă în 1828, tiparită la 20 martie 1830 în Curierul Românesc cu o prezentare a lui Ion Heliade Rădulescu O, ziduri întristate! O, monument slăvit! În ce mărime naltă și voi ați strălucit, Pă când un soare dulce și mult mai fericit Își răvărsa lumina p-acest pământ robit! Dar în sfârșit Saturnu, cum i s-a dat de sus, În negura uitării îndată v-a supus. Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit! Subt osândirea soartei de tot ați înnegrit! Din slava strămoșască nimic nu v-a rămas. Oriunde nu se vede nici urma unui pas. Ș-în vreme ce odată oricare muritor Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-ațintător, Acum de spaimă multă se trage înapoi Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... Dar încă, ziduri triste, aveți un ce plăcut, Când ochiul vă privește în liniștit minut: De milă îl pătrundeți, de gânduri îl uimiți. Voi încă în ființă drept pildă ne slujiți Cum cele mai slăvite și cu temei de fier A omenirei fapte din ...
... aș sdrobi far' de-ndurare Ca trăsnetul din cer. Tot ce în astă lume mică Măreț mi s-a părut Și-n astă viață de nimică Etern eu am crezut. Și-atuncia când tu o ruină Vei fi în fața mea, Eu nici măcar a ta țărână ...
Veronica Micle - Și dacă-un dor...
Veronica Micle - Şi dacă-un dor... Și dacă-un dor... de Veronica Micle Și dacă-un dor mai simt în piept Când se ivește luna, E ca să nu te mai aștept Și azi ca`ntotdeauna. Și mângâieri de mai pot fi Unei vieți de jale, Ar fi de-a nu te întâlni Nicicând în a mea cale. Iar fericită de eram Să fiu în astă lume, Pe tine nu te cunoșteam Nici îți știam de
Veronica Micle - Și ura și iubirea
Veronica Micle - Şi ura şi iubirea Și ura și iubirea de Veronica Micle Convorbiri Literare , XI (1877), nr. 2 (1 mai), p. 73-74 Și ura și iubirea acuma de la tine Făr' de însemnătate vieții mele-ar fi, Iubirea ți-am plătit-o cu lacrimi și suspine Și ura-ți neîmpăcată cu ce-aș mai răsplăti. Dar tu de vrei ca-n urmă-ți eu tot să mai plâng încă Și vecinic sfâșiată să vezi inima mea, De-un chin fără de margini, de o durere-adâncă Cu glas făr' de mânie să-mi spui că mă-i
Veronica Micle - De ce-ți mai numeri anii...
Veronica Micle - De ce-ţi mai numeri anii... De ce-ți mai numeri anii... de Veronica Micle De ce-ți mai numeri anii să vezi de ești bătrân Când știi ce grea durere tu porți în al tău sân, Și pentru ce oglinda întrebi privind în ea Să-ți spună de nu-i încă zbârcită fața ta? Când știi c-a tale lucruri ce curg neîncetat Adânci și triste urme în suflet ți-au lăsat, Și crezi c-o vecinicie amară e de când O clipă fericită avut-ai pe pământ. Și ce-ți mai folosește să știi azi cum mai ești Când simți că tu pe lume de mult nu mai trăiești; Purtând cu moartea`n suflet străin în orice loc Viața ta pustie și fără de