Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂI

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 1053 pentru CĂI.

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F

... zi îl trimet pe Niță al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de lângă gară. De la locuința mea până acolo era o cale ca de un ceas. Niță a plecat de mult. Aștept trei ceasuri, patru... Băiatul îl știu cinstit... N-o fi găsit cărbuni acolo ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... s-a fost născut, în anii dintâi ai veacului al cincilea de la mântuitorul nostru, într-un târgușor numit Nanterre, aproape de Paris, cale de vreo trei ceasuri bune cu piciorul; și a trăit peste nouăzeci de ani. Acolo la Nanterre era o cetățuie întărită cum erau ... sfânta cu semnul crucii; că dacă năvăleau, venind pe unde la vale, bușteni și răgălii, la un semn al sfintei se dau în lături, lăsând cale deschisă caicelor, cărora vântul, la poruncă, le bătea mereu din spate. Cât au umblat așa pe apă, tot la deal, a tămăduit sfânta ...

 

Vasile Alecsandri - Sentinela română

... Vie!... Ca o stâncă naltă Ce din vârf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a sa cale Pân în fund, în fund devale! Astfel crunt ostașul meu Își izbește calul său Peste codrii mișcători De barbari năvălitori. El îi sparge, și-i ... i frățior, Nechezând încetișor, Câmpul luptei părăsește Și spre munți încet pornește, Ducând lin și nesimțit Pe stăpânul lui iubit... Ei se duc în tristă cale Și pe urma lor devale Cade-o noapte-ntunecoasă, Noapte oarbă, fioroasă Ca fundul pământului, Ca taina mormântului! Și sub neagra sa aripă Se șterg ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... de obicei, 3 ruble. După asta se înseamnă ziua răspunsului. Răspunsul În ziua însemnată, părinții miresei se duc la mire ș-acolo se pun în cale (se învoiesc) și-i văd gospodăria mirelui. Părinții mirelui și ai miresei trebuie să spuie care ce dă la fiii lor. Asta și se numește ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fizi­cale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea ... de oameni ce se mocoșeau pe lângă o gloabă înhămată la o săniuță. Nu aveam ce face și m-am hotărât să mă pun în cale cu țăranul ce-mi vorbise, ca pentru un bacșiș bun să mă ducă până în târgușorul megieș la vreun han, dacă proprietarul de acolo nu ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... Am văzut pe loc că dânsul logică firească n-are, Nu cunoaște nici sintaxa, nici grămatica, în fine, N-a vorbit nimic pe cale și nimic n-a răspuns bine! Nici măria-ta-ntrebarea bine detot nu i-ai pus, Dar, apoi, dânsul răspunse cât se poate ... N-am citit că să se poată mulge și berbecii chiar! Regele uimit întreabă: Cum? Dar vâjul a vorbit Foarte bine, și pe cale, și destul de lămurit! Nu l-ați priceput? Nu! strigă sfetnicii ca mai nainte. Atunci, o idee mare trecu regelui prin minte. Nu l-ați ...

 

Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur

... n a ei fereastă, De-o vezi deschisă, zvârle floarea astă. Dar să nu stai în valea desperării, Ce-n a ta cale tu vei trece-o sigur. El iar porni în lumea întâmplărei, Bolnav de dor și de-a iubirei friguri. Dădu de-o vale ... Pe cal se pune și fugi din vale, Și-n loc s-urmeze drumu-acolo unde Voia să meargă, s-a întors din cale. Sosește iar în țară-i, de-l pătrunde Din nou un dor, o amărâre,-o jale. Atunci din nou el o luă pe mâneci Să ...

 

Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

... o mîrțoagă de cal șchiop și plin de bube. Făt-Frumos îi dete un picior în piept și se duse d-a berbeleacul cale de nouă zile și nouă nopți. Sună frîul de al doilea și de al treilea, dar tot acel cal veni. Văzînd aceasta, scoase paloșul să ... înșelat și înfrînat, apoi zise: — Iată-mă, stăpîne, gata la poruncile tale. Făt-Frumos încălecă pe cal și se duse și iar se duse cale lungă și nătîngă ca Dumnezeu să ne-ajungă, iar cînd soarele ajunsese pe la chindii, intră într-o pădure neagră și întunecoasă. După ce călători ...

 

Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai

... maluri, Dar râul îl cunoaște și scade-a sale valuri, Să treacă înainte viteazul Dan la luptă. Și astfel tot el pasă pe cale ne-ntreruptă Pân ce sosește-n seară la casa lui Ursan. Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan, Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul ... E scurt la grai, năprasnic, la chip întunecos. El e de peste Milcov pribeag misterios. Toți care știu de dânsul spun multe, dar șoptind, Și cale de o zare îl ocolesc grăbind, Deși-i place să crească sirepe herghelii, Răzlețe pe întinsul câmpiilor pustii. Pe vremea lui, sub ochii lui Ștefan ... noi! Acolo râde moartea în crâncenul război. Acolo să dăm proașcă, sub ochiul cel de sus, Tu dinspre faptul zilei, și eu dinspre apus, Și cale să deschidem prin aprigul dușman... La lucru-acum, fârtate! la lucru, măi Ursan! Amin și Doamne-ajută! Ursan voios răspunde, Și-n gloată fiecare ca ...

 

George Coșbuc - Tulnic și Lioara

... par De gheață, căci o dată pe an numai răsar. Acolo, pe hotarul apusurilor pale, Prin locuri, unde-i vântul fricos a face cale Și iarba primăverii fricoas-a răsări, Trăia un stol sălbatic de zmei, ce rătăci, Din alte lumi mai negre ca lumea care este ... i-a pus apoi de străji Palatului, cu vuiet clătindu-și ale sale Mari capete de spaimă, a zis: Mi-oi face cale Pe vânturi și furtune și volbure, ca vânt Voi trece țări o mie și-o lume de pământ, Izbi-mă-voi ca fulger, ca trăsnetul ...

 

Nicolae Gane - Domnița Ruxandra

Nicolae Gane - Domniţa Ruxandra Domnița Ruxandra de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Era în Săptămâna Patimilor. Soarele apusese și umbrele nopții se întindeau asupra Iașului. Numai vârful Hlincei și al Cetățuiei străluceau încă de cele din urmă raze murinde ale asfințitului. Clopotul din turnul Trei-Ierarhilor chema credincioșii la rugăciunea de noapte, umplând aerul cu vocea sa de aramă. Un mare zgomot de cai și arme se auzea înspre Curtea domnească, și iată că pe porțile cele mari ale curții, deschise în două laturi, se vede înaintând în sunetul trâmbițelor și a tobelor o ceată de călăreți în fruntea căreia mergea la pas pe un cal alb asturcan domnul Vasile Lupul. El purta gugiumană pe cap, pe umere o manta albă cu guler de samur, în picioare ciubote lungi și la brâu o sabie bătută în pietre scumpe. Fruntea sa era împresurată de gânduri, aureolă obicinuită a domnilor buni, căci Vasile Lupul era dintre acei domni rari care urau birurile, iubeau dreptatea, și erau totdeauna încinși de grija țării, așa zic cronicarii bătrâni. După dânsul veneau călări în haine strălucitoare vistiernicul Buhuș, Savin hatmanul, ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>