Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU TOATĂ PUTEREA
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 386 pentru CU TOATĂ PUTEREA.
Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"
... Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu ... a-ți spune dela obraz că la nămiez e noapte. Când, în viața practică, avocatul are să ia dela badea Mușat, atunci două și cu două fac nouă; când are să-i dea, patru și cu patru fac trei. Fatalist ca fatalist, dar de ! e vorba de dat și de luat, și după aceea, de când cu formele astea nouă, a trebuit să-și mai piarză badea câte ceva din rugina lui. S'a încărcat Mușat de Doamne ... ...
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... noștri, marele scop național al lui Ștefan și al lui Mihai, s-a realizat: astăzi avem o Românie . În istoria popoarelor lumii moderne, cu deosebire demnă de toată mirarea este soarta națiunii române! Din început înconjurată de puternici vecini, în luptă seculară cu ei, supusă apoi și sfâșiată în mai multe trunchiuri, nu o dată ea a fost pe marginea prăpastiei; nu o dată existența și ... se întrunesc, într-o strângătură de mână, domni, boieri și săteni. Atunce n-am mai avut a scrie istorie, am făcut istorie ! Moldova, cu toată individualitatea sa istorică, cu toate interesele sale proprii, având conștiința marilor sacrificii materiale ce avea să facă în favoarea unei mari idei, este sublimă de abnegațiune! Ea se rostește ... și bine organizată, cum Dunărea de Jos nu văzuse o asemenea din timpurile lui Ștefan și Mihai! Și câte alte reforme, adevărat liberale! Unificarea codurilor, cu maritagiul civil, cu juriul, cu oborârea pedepsei de moarte; legea județeană; legea comunală; camere de comerț și de agricultură; concursurile și expozițiunile de agricultură și de industrie națională, sistemul metric ... oareșicare mândrie, de a mă număra și eu! Dară, aceste reforme odată proclamate, nu mai era decât de a le aplica ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... din țara sa Patriotică-i simțire in inimă-i tot s-afla; Așadar în vălmășagul ce gătirea prijeli, S-aruncă pe-un cal cu grabă și spre Moldova porni. După ce ieși din lagăr alergă necontenit Toată noaptea, păn-ajunse când soarele-a răsărit În oraș la Roman, unde pre pârcălabul aflând, Și primejdia ce vine abia a-i ... târg afară cu mica urdia sa, Și pre dușman fără frică ca să vie-îl aștepta. Precum norul de lăcuste soarele întunecând Vine pre sus cu iuțeală țarinile-amenințând, Încât tremurând așteaptă spărietul muncitor Neștiind unde-a să cadă acel nor îngrozitor; S-amăgește cu nădejdea că ogoru-i va scăpa, Și-a sudorei sale roduri va putea înc-aduna; Însă d-odată lăcusta cade toată pe câmpii Ș-într-un clip în praf priface țarini, hoalde-ogoare, vii. Sau după cum primăvara omătul cel adunat Pintre râpi, și d-a ... fugă se îndeasă, să gătesc. Iată c-atunci ceea oaste se ivea dintr-un ponor, Ungurenii prind la suflet văzând că vine-ajutor, Se întorc cu bărbăție, se înșiră iar la loc, Și răsboiul se-ncleștează, mai ucigaș, mai cu
Nicolae Gane - Piatra lui Osman
... singura patimă ce punea în mișcare activitatea sa. Fiu al unui popor încălzit de soarele asiatic, Osman avea pe lângă un fond de trândăvie orientală toată fierberea unei senzualități nesățioase. El iubea luxul, băutura și mai cu osebire femeile; și, cu toate aceste, în pieptul său nu s-a dezvălit niciodată simțimântul vreunui amor adevărat. El căuta în amor nu un ideal, ci un ... fi avut nenorocirea vreo fiică din Dorna să atragă privirile sale; căci Osman ținea într-o mână punga, în cealaltă iartaganul, și la ordinele sale toată oarda coreligionarilor săi, mijloace înfricoșate, dinaintea cărora nevinovata copilă trebuia să plece capul, sau să-și răscumpere cu viața prețul onoarei sale. II Dinaintea casei lui Nistor erau adunați toți locuitorii Dornei. Soarele apusese din dosul muntelui și de cealaltă parte se ivea ... pășea mândru și drept ca un brad; în ochii săi strălucea bucuria; iar Irina mergea legănându-se ca și cum n-ar fi avut destulă putere de a se ține pe picioare. Fața ei era galbănă și, la fiecare pas, ea se uita îndărăpt cu ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... acea întâi privire: De este zi sau noapte, de-i glodul la genunchi, El Moscva-n toată vremea colindă de trei ori, Și masa de cu seară mai grabnic o sfârșește, Decât în zi de praznic un popă liturghia, Nici somnul, nici odihna nu-l prinde ca pre alții. Pe când ... pe-a mele nu întrec; Căci el le cheltuiește în patru zile numai Și toată a lui pompă e de împrumutare, Făcută cu-njosite mijloace ș-amăgiri. Sporește datoria, dobânzile sporesc, Pân-ce Clearh al nostru închis se pomenește, Sărac ca vai de dânsul, lăsându-și creditorii În ... pe urmă! Nu i-ar fura vatajii și ar trăi mai bine! Apoi când novitale destule-a adunat, Întocmai ca o bute umplută cu vin nou Ce fierbe, sfârâiește și dând afară dopul Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește, Asemene Menandru nu poate mistui Nimic din câte știe; și de-ai avut păcat, Să te-ntâlnești cu dânsul, îndată-ncepe-a-ți spune În taină la ureche o sută de vești nouă, Ce zice că le știe din foarte sigur ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... aude, Celuia face dreptate, care I-au dat făgăduință mai mare? [4] Ce folosu-i acum a să pune Împrotiva celia putințe Cării toată-Asia să supune? Nici zece de-aceste biruințe Ajung a ne pune-în ocrotire De toată temerea-întru vinire. Sultanul pănă la primăvară Cu mai mare-oaste decât aceasta Asupra noastră va-întoarce iară, Și cine-împrotivă-i atunci va sta? Și-unde este scris că totdeuna A ... robie și de moarte Făgăduia voind ca să fie Pus un frate-a lui Vodă la domnie. [6] Această solie fu primită La toată boierimea, ș-îndată În toate părțile fu vestită, Cu porunci ca țara să să-abată De la Vlad și să nu mai primească De la dânsul poruncă domnească. Apoi la sultanul cu plecare Trimisără-o de frunte solie Să s-închine, să-ș' ceară iertare, Și rugându-să ca la domnie Pe-acel să puie Poarta nălțată ... 10] Iară ceaialaltă tinerime Juca și cânta pe lângă laută; Ba și coapta la cap bătrânime A sări să-îndemna câteodată Și mânea cu tinerii-împreună,
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză
... scurt numai cĂ©le ce mă voiu pricĂ©pe că sunt drĂ©pte. Cuvintele acĂ©lia ce zic: Din tot lemnul ce iaste în grădină, cu mâncare, să mănânci, socotesc că nu voiu greși de voiu zice că din toată învățătura cea dreaptă și din toate cuvintele lui Dumnezeu, ce sunt în grădina sfintei besĂ©rici ai răsăritului, ca o hrană sufletească, cu bucurie tot creștinul, cu dulceață să mănânce. Și ne putem încredința de aceasta și de pe cuvintele ce zice Hristos la Mathei, în 4 capete că: Nu numai cu ... mântuire sufletelor noastre că ni-o va da, după cum singur Hristos zice: CĂ©reț că să va da voao. Că rugăciunea ce să face cu căldură, den inimă, pătrunde ceriurile și întră în urechile lui Dumnezeu. Zice și sfântul Ioann Zlatoust, cum că unde să face rugăciunea cu mulțemită, vine darul Duhului Sfânt și dracii să gonesc și toată putĂ©ria potrivnicului să depărtează și fuge. Și iarăși într-alt loc zice cum că rugăciunea iaste pază curățeniei, pecĂ©te fecioriei, oprĂ©liște mâniei ... în scurte cuvinte, cela ce face rugăciune, vorbĂ©ște cu ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de a fi primblare prin frumoasa perspectivă ce într-un capăt se începe cu Palatul și Grădina Tuileriilor, trece prin piața măreață a Concordiei, cu obeliscul de Luxor, și, între mărețe alei de copaci, se sfârșește cu Arcul de triumf al Stelei, ridicat de Napoleon celebrităților imperiului. Praterul și Tier-Garten au un alt feliu de podoabă: frumoasele lor alei de castani ... lui Neptun, între patru alei de copaci seculari, vezi tot pe acel loc înconjurat de grile de fier și numit salon, vezi, zic, frumoasele madrilence cu părul negru ca penele corbului, cu ochii scânteietori ca doi cărbuni aprinși, îvălite în mantele negre, care le fac încă mai pătrunzătoare ochirile, cu talia clătinată ca o trestie bătută de zefir, cu picioruțele de copil, și deasupra capului au un cer albastru ca al Napolii, atunce înțelegi că Prado trebuie să fie un loc minunat și că ... Felix își așază acum magazinul de bomboane într-o casă frumoasă, zidită de curând de d-lui, tot pe ulița mare, ceva mai la vale, cu antrelele mari și cu ferestre largi. Lăuntrul are să fie împodobit cu stâlpuri poleiți,
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... 4. Ține domniia pre atunce la ArdealÅ Bator JigmontÅ și aflîndÅ vrĂ©me pre voie a supunere țara cătră sine, s-au agiunsÅ cu boierii lui Aron-vodă, carii era de casa lui, că li să urîsă și lor cu faptele lui Aron-vodă, anume Ștefan Radul vornicul și RăzvanÅ hatmanul. Și cu știrea lor au trimis oști Bator și l-au luat pre Aron-vodă cu toată casa lui și l-au dus la sine la Belgrad, unde și s-au fîrșit și viiața. Iară în locul lui pusesă pre Ștefan Radul ... singur hanul cu toată oastea. Zac. 9. N-au putut răbda lĂ©șii fără șanțuri, cît au vădzut atîta putere, ce ș-au întărit tabăra cu șanțuri pinpregiur și au făcut cu socoteala lui Zamoyschii hatmanul și denafară de șanțuri băști de pămîntÅ, de la șanțul taberii așè departe, cît agiunge glonțul pușcei. Și într-acĂ©le ... sta neclătiți și din băști da tunurile. Dosul iarăș să le ia, nu putea tătarîi de tabără și așea au stătut războiul într-acea dzi, toată dziua. Zac. 10. A doa dzi, socotindÅ hanul ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele
... linistit. Conrad rădică fruntea și pare-ntinerit. Colo fusese Sestos, locaș de desfătare, Ce-amintă dulce nume și-l trage din uitare: Pe grațioasa Hero, cu genele de fir. Așa Conrad deșteaptă acest trist suvenir: ‑ „Tu, zee cu păr d-ambru și tînăr-adorată În templul de la Sestos, locaș dezmierdător, Ascultă preoteasa pe Hero-namorată Și vin în ajutor! Această lungă noapte ... n apărare, Dar ea vărsă în sînu-mi o flacără mai mare! Leandru înțelese cît el era iubit, Cîntările-mi arzînde ferice i-au vestit. Cu degete de roze amorul îi deschise Ast sîn plin de iubire, de fermece, de vise; Perfida Cytheree, pe fruntea astui loc Făcînd ca să plutească ... a prefăcut în fiere! Leandre, dulce soare al sufletului meu, Tu ai pierdut lumina ce-atît iubisem eu! Stins, tu te-nchini pe țărmul ce cu a ta junie Se-mpodobea ca noaptea cu steaua aurie. D-acuma întristarea domni-va cu dulci șopți Și paserea Minervii va-nlocui prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june Pe boarea dulce-a serii făceau ca să ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... școlari sunt Artur Ionescu și Ioniță Păunescu. Cel dântâi este fiul unic al lui d. Mandache Ionescu, mare proprietar, omul cel mai influent și mai cu greutate din tot județul și stâlpul oricărui guvern. Asta e bine; căci fără d. Mandache cu greu s-ar putea guverna în acel județ. Cel d-al doilea este copilul natural al Păunii văduvei, menajeră, care trăiește cu lucrul pe la case boierești. În clasa întâia au obținut: Artur Ionescu, media 9 și fracția 97 și trei sferturi; Ioniță Păunescu, media 9 și ... termină acești doi eminenți școlari clasa a patra. D. Mandache Ionescu a zis scurt lui Artur: — Daca iei premiul întâi cu cunună, te duc la expoziție; dacă nu, mergem la țară. Și când d. Mandache zice ceva scurt, apoi e lucru zis. Toată urbea așteaptă cu încordată nerăbdare să vină rezultatul examenului anual și împărțirea premielor. Cetățenii de marcă încep să facă prinsori: reacționarii pariază pentru Ioniță, progresiștii pentru Artur. La ... vervenă. Femeia se oprește palidă-n ușă, ca sub puterea unei fascinațiuni. D. Bumbeș încă se recomândă. După salutările obligatorie în așa circumstanță, doamna face, cu o sforțare eroică, doi pași, și poftește pe tânărul să ia loc, apoi șade și ea, ștergându-se ...