Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA LOC LA
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 752 pentru DA LOC LA.
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... îi place-a zice lui Negrea, viteaz darnic [1] : Am să mă fac, nepoate, din Cârjă buzdugan! Negrea, zâmbind, răspunde: Ai cârja bătrâneții La sfaturi, iar în luptă ai brațul tinereții. Și, ajungând cu toții la Racova devale, O cruce luminoasă le se-arăta în cale. Așa, cu mic, cu mare, apărătorii țării, Ieșiți ca frunza-n codri la vântul primăverii, Din văi adânci se urcă, din piscuri se cobor, Trec râpile în salturi, trec râurile-not Ș-aleargă-n neodihnă, voinicii, cât ce ... codrii Bucovinei, Ș-acolo se adună la strâmtele potici, Pândind, ca vânătorii, mișcările jivinei, Și tot rugând: .ă, Doamne, să treacă pe aici! Merg alții la Suceava să facă pe Albert A pierde oaste multă și mult timp în deșert; Iar alții la Cotnarul iubit și podgoriu, Pe unde stau cu oastea Bogdan, domnescul fiu, Tăutu cu mintea coaptă, Costea cu ochi semeț, Și Trotușan și Boldur, cu ... mințile pierdute... Și însă vântul nopții prin lagăr vâjâiește, Ș-un glas din umbra neagră la toți strigă de-a rândul. Orbi! orbi! ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... scutarul luând, Din piei de bivol făcut Și cu criță blehuit, Se aruncă ca un șoim Pe al său cal, ce era Negru ca corbul la păr, La picioare pintenog, În frunte având o stea, Iar din nări foc slobozind. Deci agățând la oblânc Buzduganul de oțel, Chiar ca vântul s-au pornit Cu ai săi aleși oșteni Peste munți și peste văi; Și nu puțini au ucis ... mea vei afla Ursitele împărțind, Însă chibzuind așa: Ca să fie potriviți Acei ce se însoțesc, Pentru că ea are ochi... Și ea îți va da un măr Cu care tu să alergi La izvor sau la pârău: Și acel măr despicând, Din el pruncă va ieși, Ursita mireasa ta, Căreia din al tău pumn Îndată apă să-i dai, Căci negrăbind ... luat Călare pe dosul său, Să-l ducă în iad prezent; Căci încotro fuge el Sunt numai prăpăstii, stânci, Și apoi câmpi de arin, Pân’ la muntele cel2 nalt Al pământului sfârșitâ€�. Bogdan, în loc de răspuns, Dă pinteni negrului său, Și toate în urma sa Se tupilă, pier încet, Ca o dungă înnegrind Departe în orizont. Aleargă negrul mereu ... ...
Ștefan Octavian Iosif - Un vis
... spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar îmi căzu, și dânsei În loc
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un vis
... spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar îmi căzu, și dânsei În loc
Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F
... strugure! Iată și o alta de Julian Apostatul, autorul unei celebre satire, Cezarii, scrisă în genul lui Lucian și în care toți împărații morți candidează la un loc vacant în fața zeilor din Olimp. Marcu-Aureliu iese învingător. Epigrama: Am spus-o-n cântecele mele și-o mai strig și din mormânt: Beți ... le-a făcut Catul, fără să se laude. Notez pentru bibliofili că prima ediție a lui Catul a apărut la 1470, fără indicația locului. Scaliger a publicat la Paris o altă ediție tocmai la 1577. Să venim la cel mai mare epigramist latin, la Martial (Marcu Valeriu), născut la anul 48, după Cristos, la Bilbilis, Spania, și anume în Celtiberia, și mort pe la 104, în timpul domniei împăratului Traian. Pliniu cel tânăr scrie, aflând de moartea lui Martial: Era un om spiritual, mușcător, fin, care punea în scrisul ... totdeauna pline de o eleganță spirituală și de acel aticism de formă pe care cei vechi îl păstrau peste grosolănia ideilor și licența tablourilor. Trecând la moderni, epigrama își pierde înțelesul pe carel avea la ...
Grigore Alexandrescu - Elefantul
... judecată-a lui. Noul stăpînitor, Cît s-a orînduit, Puse-n slujbă pe boi, Iar lupu mîncător Se făcu favorit Și ministru la oi. Vă las să judecați, Cîți miei fură mîncați, Și cîte oi slutite De fiarele cumplite! În zadar fac strigare Oile-mpovărate, Chip nu e ... toate, Deși le spui drept glume. Apoi, știți dumneavoastră Că oaia este proastă, Și că nădejduiește Aceea ce dorește. Eu cu încredințare Am auzit odată, La o turmă cam mare, O vorb-așa ciudată. Dar cum poci ști ce spune Oile între ele? Pentru astă minune Am cuvintele mele. Acum, să ... întorci spre noi mila măriei-tale. Starea-n care ne-aflăm e vrednică de jale, Pentru că domnu lup, ministru ce ne-ai dat, În loc a ne păzi, de tot ne-a-mpuținat.“ Domnul lup, întrebat, Răspunse cu glas mare: „Stăpîne luminat! Nici ... “ Mărețul elefant, după ce se gîndește, Dă de trei ori din cap și lupului vorbește: „Ascultă — zice — și ia aminte La ale noastre crăiești cuvinte. Cît pentr-o piele, treacă și meargă, Fiindcă singur spui c-ai dreptate. Dar pentru c-astăzi oaia aleargă ...
Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!
... munca lui, la munca în adevăr uriașă, care-i răvășise viața pe câmpuri, în ploi, pe soare și-n ceață, pentru adunarea banului rotund care la dânsul nu se rostogolea, ci cădea, pe lat, în cutiile de tinichea ale lăzilor de fier... Și pentru cine strânsese? Pentru el! Numai pentru el ... lui Filip, de ziua ei. Simți nevoia să vorbească despre dânsa. — Seamănă bine Ana în portretul cela. Filip tresări, întoarse repede capul, se uită la chipul, pe jumătate în umbră, al femeii și răspunse scurt, cu glasul tremurat: — Da, foarte bine. Și căzu iar pe gânduri. Toma urmă: — Parcă vă văd, anul trecut, în ajunul Anului Nou; tu erai tot în locul acesta ... lângă bibliotecă. Vorbeați, ca de obicei, despre o carte, mi se pare. — Da, despre o carte. — Iar acum doi ani... A, da, acum doi ani ați făcut sărbătorile singuri. Eu a trebuit să mă duc la Iași pentru vânzarea pădurii celeia... La întoarcere, mi-ați ieșit înainte, voioși... Vă înțelegeați bine voi amândoi. Apoi adăugă ca încheiere: Iaca, eu n-am înțeles-o niciodată pe nevastă-mea ... ...
Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră
... de prefecți, în seara deschiderii urnei. Cu toate acestea, în apelul nominal alfabetic, secretarul biuroului provizoriu al Camerii nu citește numele d-lui N. Gane la litera respectivă, iar din contră, mai la vale, citește numele d-lui Morțun. D. Nicu Gane, care se află față și care are la mână certificatul de ales al col. I de Suceava, cere cuvântul spre a protesta. Guvernamentalii, cari, să nu uităm a spune ... generală se aude vibrând glasul d-lui Sihleanu, care și-a urmat fără clintire discursul început și a ajuns cu fericire la concluzia, că nu trebue să se acorde niminui cuvântul până ce nu se vor trage la sorți secțiile. După un solo de trompetă cu acompaniament de mare orchestră, o cadență pianissimo ad libitum a unei clarinete guturăite: după cuvintele ... în sfârșit, prin satisfacerea cererii d-lui Maiorescu. În locul numelui de Morțun, biuroul scrie numele adevăratului ales, d. N. Gane. După aceea se trag la sorți secțiunile, cari și încep lucrările de verificare a titlurilor. - La Senat, fără niciun incident, se trag la
Gheorghe Asachi - Soția de modă
... sub pantofla ei să stai. Mulțămește-te, o, vere, ca acel barbat ce-l cheamă Cavaler de ordini multe și soț d-o frumoasă damă, La alegirea-Eforiei și la vizite boieri, Dar tupil în casă șede, ca paingăn în ungheri; Așa poate și la tine? Talent are-a me soție; Am luat cu dânsa-n zestre sate trei ș-o răzășie; Delicată, frumușică, învățată! Minunat! Ba nici ... und-agiuns-am, să mănânc de la cioroi! Să nu văd la mine-n curte ligheoaiele spurcate! Un francez îmi adu-ndată să-mi lucreze la bucate, Cotelete, blan-manjele, dupre a lui NodĂ© plan, Peștele să-noate-n lapte, fript cu pene vreun fazan. Dar servițul mesei este ... soție Nu e vrednică d-onorul și d-așa galanterie! Dup-asemene sarcasme, care foarte m-a pătruns, Iacă-n urmă, cătră sară, la moșie am agiuns. Casnicii ne-ntâmpinară cu timpani și alăute. Pe vătavul ea respins-au, când vru mâna să-i sărute. Stăm la scară; doamna iesă cu gaița și cu cățel, Recomând p-al nostru paroh, nici nu caută la ...
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... cu tei, Dând adânc zăvorul porții, Se zbătea ca-n ceasul morții. Și-au bătut o săptămână Leșii-n zid; dar zidul, prost, Sta pe loc, pe cum a fost. Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l ... mpungă. Pentru voi a fost gâlceava? Dar boierii? Ce gândești! Noi să știm? Prin Tirchilești. Domnul unde-i? E-n Suceava. Dar poporul? La Plăiești. Drace, asta-i de poveste! N-ați ascuns prin turn neveste? Noi? Da ce, ni-e mintea slabă? Noi suntem creștini curați: Aștia nu sunt însurați, Eu de zece ani n-am babă, Voi după femei umblați? Zbârlea ... ca un lup, Rupe rex, cu toții rup, Onofrei al meu, iubite, Vin la neica să te pup! Și-l pupa viteazul rigă Și-ndopa la mămăligă. Ce-a mai fost puțin ne pasă. Au plecat polonii-n sus, Iar plăieșii-n jos s-au dus ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea
... lucru mare! parc-a apucat pe Dumnezeu de-un picior cu rapița, care o să poată dumnealor pentru ca să ia două chile la pogon... Ai văzut acuma? unde sunt o sută cinzeci de milioane, care se lăuda? - Bine, da' numai rapița e?... da' grâul?... da' porumbul?... da' alelalte? Nae, iritat, maimuțindu-mi tonul: - Da' cuponul de iulie? Da' cuponul de septemvrie? da' cuponul de noiemvrie? da' alelalte? - O să le plătim. Nae, încărcând tonul: - O să le plătiți! Cu ce o să le plătiți? Nu te mai lipești de Disconto... - Ce ... nebunești, care pot pentru ca să zic că nici o țară nu s-a mai întâmplat, pentru ca să vie și să zică la un moment: nu mai am drept ca să mă împrumut fără voia dumitale! care atunci însemnează ca nu mai ești independentă nici la tine acasă, după ce ți-ai vărsat sângele ca să ajungem pentru ca să aibă fortificații și să poți zice la un moment dat: până aci! nu permit! - În sfârșit, guvernul o să... Nae mă-ntrerupe: - Las' că și guvernul... Dumnezeu îl știe și pe el ... care toate gazetele urlă în fiecare zi despre criza ministerială, pentru că nu se-mpacă, și numa intrigi și