Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE MINE
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 1021 pentru DE MINE.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira V
... s-arăte, cu aur se-nfășoară, Întocmai ca măgarii cu scumpele harșele; De gât, de mâini, picioare în ele ferecați, Vrăjmași odihnei, iarna ei tremură de frig, Iar vara de căldură nu pot să se scutească. Departe de la mine podoabe aurite Nerozilor plăcute! Și voi, peruci, lipsiți! Cu-a voastră amăgire destul m-ați necăjit. PERIERG: Bre, ce văd eu! Un Satir ... decât sujet de râs. Eu știu că nu-ți dă mâna să te unești cu mine, Căci cel ce pătimește de boala gălbnărei, Tot felul de colore lui galbene îi par. Greșita-vă părere pe care o ați supt Cu țâța din născare și reaua nărăvire Vă-ntunecă cu totul cunoașterea ... în norod Mă îndemna a crede că toți au nebunit. Când mă luptam cu gândul să pot afla pricina Turbării tuturora, s-apropie de mine Un om cu barba albă, un pântecos bătrân, La față gras și rumen, cu ochii înfundați, Și cu un glas molatic! — Ce stai pe ... Și după-nfățișare îmi pari de muncă bun? De ai cumva plecare la mine ...
Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul
... Brâncovene Constantin, Boier vechi, ghiaur hain! Adevăr e c-ai chitit Pân-a nu fi mazilit, Să desparți a ta domnie De a noastră-mpărăție? Că de mult ce ești avut, Bani de aur ai bătut [5] Făr-a-ți fi de mine teamă, Făr-a vrea ca să-mi dai seamă!" ,,De-am fost bun, rău la domnie, Dumnezeu singur o știe; De-am fost mare pe pământ, Cată-acum de vezi ce sânt!" ,,Constantine Brâncovene! Nu-mi grăi vorbe viclene. De ți-e milă de copii Și de vrei ca să mai fii, Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească." ,,Facă Dumnezeu ce-a vrea! Chiar pe toți de ... Să n-aveți loc de-ngropat, Nici copii de sărutat!" Turcii crunt se oțereau Și pe dânsul tăbărau, Haine mândre-i le rupeau, Trupu-i de piele jupeau, Pielea cu paie-o umpleau, Prin noroi o tăvăleau, Și de-un paltin o legau Și râzând așa strigau: ,,Brâncovene Constantin, Ghiaur vechi, ghiaur hain! Cască ochi-a te uita De
Constantin Stamati - Răpitorul
... Constantin Stamati - Răpitorul Răpitorul de Constantin Stamati Un oarecare răpitor foarte se înavuțise, Și cu jurământ la toți făr-a-l întreba spunea, Și sufletul își punea, Că ... frică Cineva să-l oblicească c-au umblat cu oca mică, Adică că pe cineva au înșelat; Deci socotea cu ce chip să mulțumească Domnului de comoara ce i-au dat, Sau că poate el, sărmanul, gândea să se pocăiască. În sfârșit, el hotărăște pentru săraci să zidească O casă mare ... începe casa și mai o gătește, Și plimbându-se printr-însa, însuși cu sine grăiește: „Iată fapta minunată ce și Domnului îi place, Care de acum cu mine trebuie să se împace De câte pozne am făcut. Iar săracii pentru mine vor conteni a se plânge Și a mai zice Că eu sângele le-am supt. Căci ei în această casă vor ... oarecare, ce pe acolo trecea, L-au auzit ce zicea Și i-au răspuns: „Adevărat, mulți săraci aici să grămădești poți, Dar nu știu de vor încăpea toți Pe câți ai jăcuit Și pe câți ai calicit, Din a cărora avere ai zidit această casă Frumoasă, Ba încă ...
... George Coşbuc - Duşmancele Dușmancele de George Coșbuc Las ochii, mamă, las să plângă! Tu-n leagăn tot cu mâna stângă Mi-ai dat să sug de-aceea sânt Nătângă! Dar n-am pus doară jurământ, Să merg neplânsă în mormânt! Nu plâng că mi-e de Leana teamă; De ciudă plâng eu numai, mamă. Cuvintele ei nu le ieu În samă, Dar mi-e rușine și mi-e greu, Că scoală satu-n capul ... cu flori și dacă n-am Ce-i pasă? N-am mers să-i cer, aveam-n-aveam; Și n-o să-mi meargă neam de neam. Stă-n drum de vorbă cu vecine Și bate-n pumni: Să mor îmi vine, Auzi tu! Să se prindă ea Cu mine! Știi, ieri, la moară, ce spunea? Că-s proastă foc și gură rea! Și-auzi! îi umblă-n cap, tu, soră, S-ajungă ea Lucsandrei ... Ori ies, gătită-n ciuda ei, În lume? Îi știu eu focul ochii mei! Lisandru e, că alta ce-i? Dar ce? Îl țiu legat de mine? Îl trag de mânecă? Ba bine! El vine-așa, ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el ... nu piere cu una, cu două... Furia ungurească e atât de deșănțată și de comică; lungimea pintenilor și a mustăților maghiare e atât de exagerată, încât, departe de a îmspăimânta, ele îmi inspiră un râs nebunesc etc... * Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași Fraților, nenorocirea care prigonește țara noastră mă apasă și pe mine. De săptămâni întregi stau închis fără a cunoaște culpa mea. Am așteptat dreptatea și dreptatea nu vine! Iubiții mei! Socotiți-mă de azi ca mort, căci de nu voi muri de mâhnire sau de boală, pierderea libertății mele mă oprește
Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului
... ai fost măreț, stăpâne, Când jefuind regeștile morminte Zdrobitei hârci îi ai răpit cununa, Și oaselor bogatele veșminte; O! negre Domn, care-ai stârnit furtuna De năvăliri, de-ai zguduit pământul, Dacă-al tău nume îl săpase runa Cea tainică pentr-a-ți slăvi avântul, L-a șters neîmpăcată ... pierdută e-n vâltoarea, De ani supuși ce vremea-a spulberat, Dar umbra ta le mohorăște zarea, Că-nalt răsari, cumplit, neîndurat, Cuprins de flăcări pe căzânde turle, Cu pieptul gol luptând însângerat, Beat de măcel. Asurzitoare surle Cu spijele se întreceau turbate, Și-ades făceai îngrozitor să urle De buciumări pădurile carpate, Vânând călare zimbrul și vierul Și săgetând jivine-înspăimântate. În sumbri nori ce trec încomând cerul În zori, goniți de aspra vijelie, Le mai zăresc cum fug mugind de fierul Ucigător. Zburau cu veselie Deasupra-ți corbii, și de-atâta sânge Răsar și astăzi roșii flori din glie. Dar, îndelung nu ți-a fost dat a-nfrânge Pe-aceea ce ... poată strânge, Și ai pierit, trădat într-o strâmtoare. Amar te-a plâns, pletoasa seminție Ea, ce pe-o culme-într-un apus ...
... dând ocol, În trap grăbit, în pas domol, Și ochii pașei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind Stă mut, de suflet gol. O mie de țechini primești? O, pașă, cât de darnic ești! Mai mult decât în visul meu! Să-ți răsplătească Dumnezeu, Așa cum îmi plătești! Arabul ia, cu ochii plini De zâmbet, mia de țechini De-acum, de-acum ei sunt scăpați, De-acum vor fi și ei bogați, N-or cere la străini! Nu vor trăi sub cort în fum, Nu-i vor cerși copiii-n drum ... Știa pustiul de noi doi Și zarea se-ngrozea de noi Și tu de-acum al cui vei fi? Și cine te va mai scuti De vânturi și de ploi? Nu vor grăi cu tine blând, Te-or înjura cu toți pe rând Și te vor bate,-odorul meu, Și te-or purta și ... sărac, Dar fără cal eu ce să fac: Dă-mi calul înapoi! Se-ncruntă pașa: Ești nebun? Voiești pe ianiceri să-i pun Să te de-a câinilor? Așa! E calul meu, și n-aștepta De ...
Anton Pann - Cucul și privigatoarea
... N-a mai putut să-i asculte Sfărămăturile multe, Ci necăjindu-se tare Îi zise cu supărare : -N-auzi tu, pasăre sură ! Proastă, farfara de gură, Ce te fărîmi într-atîtă Cu cîntarea-ți cea urîtă ? Astîmpără-te mai bine Și stînd ascultă la mine, S-auzi o dată cîntare, Dulce și cu răsunare, Iar nu supțiri gheonghenele, Ce n-au nici un haz în ele. -Jupîn cucule, ea zise ... Că începi cu piuita Și sfîrșești cu dripita; "Piu, piu, piu" docu-ți deșiră Și "cir, cir, cîr" o ții șiră. Cu aste tu, vai de tine ! 0 să mă rămîi pe mine ? Părerea-ți este deșartă Ș-în zadar te ții de ceartă ; Ci cere pardon mai bine Și te închină la mine. -Eu, cucule, niciodată, Zise ea nesupărată, Nu mă las supusă ție, D-o fi dreptul să se ție : Iar cîntarea-mi de nu-ți place, Te rog să mă lași în pace. -Ba, zise el, voi acuma Să-ți spui că nu iubesc gluma Voi, zic, acuma ... să zică : -0, tu, pasăre frumoasă! Cu glăsuire duioasă, Inimă rea nu-ți mai face, Ci cîntă veselă-n pace. Lasă pe cuc să rămîie De ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul
... foc, când o arunci în apă rece, azvârlă apa în lături, o turbură; apoi fierberea se liniștește; apa acoperă ghiuleaua răcită de jur împrejur... În mine nu mai rămăsese decât un pic de căldură, o fărâmă de viață din focul și nebunia de altădată. Trecuseră patru ani. Mă îmblânzisem. Slab și galben. Liniștit. Ascultam. Mă mișcam încet. Din tot avântul nu-mi rămăsese decât saltul mortal de la trapeze, în zilele de gimnastică. Când îmi desfășuram trupul în aer, plutind cu mânele întinse, o plăcere ciudată îmi furnica de la călcâie până la creștet, îmi amintea visele fericirii perdute. În toată ființa mea, deșirată și slabă, învinsă și oprită în loc, nimic nu mă ... ceilalți. Ca ei ar fi fost bine. Cu ei, veselia și odihna. Cu ei, tinerețea, plăcerile furiși, cearta, murdăria și păcatul. Cu ei, viața. Cu mine, dezgustul, bătrânețea la cincisprezece ani, pacea sângelui slăbit de fumul lumânărilor ș-al lămpilor, de duhoarea meditațiilor ș-a sofrageriii, de năduful dormitoarelor și de umezeala zidurilor. Din soare și nemărginire, la întuneric și umezeală. Ceea ce mă mâhnea puțin erau șoaptele sfioase ale colegilor mei. Vorbeau încet și râdeau ... ...
Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol
... Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Romancero español de Mihai Eminescu Copii de pe natură Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut.  Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod ... 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei ... caro, Văd că mi-l numesc Costică. Dară cum c-a imitat-o Neci n-o spune, neci n-o scrie, Ci pe mine mă silește Să recit la versuri rele Care sună ca drimbala A ursarilor gitani. A. Â
... George Topîrceanu - Împăcare Împăcare de George Topîrceanu Tovarăș scump de clipe grele Am vrut să-mi fii pe drumul greu: ți-am dat nădejdea vieții mele, Un cer senin cu mândre stele — Și floarea ... ca-n altă vreme, Îngenuncheat surâsul tău. O, nu, — cu tainice blesteme, Din calea ta n-or să te cheme Nici lacrimi, nici păreri de rău. A mea a fost cea mai frumoasă Din partea minunatei pâini; De restul ei nimic nu-mi pasă: Adună restul de pe masă Și-aruncă-l, draga mea, la câni!... Pe tine, cea de altădată, Lumină stinsă pentru veci, Așa cum visul meu te-arată, Eu te iubesc... Dar niciodată Pe tine, umbră care pleci! De-aceea, împăcat cu mine, În urma ta, străin mă vezi. Nu-ți zic decât: te du cu bine! .......................... Și zâmbitor mă uit la tine, Cum tot mai mult te ...