Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru GATA SĂ

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 452 pentru GATA SĂ.

Ioan Slavici - Moara cu noroc

... 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu vă ajute și vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile ... ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine nu ascultați. Mi-e greu -mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc ... lor și limba lor păstorească, pe care numai ei o înțeleg. Și fiindcă nu-i neguțătorie fără de pagubă, iară păstorii sunt oameni săraci, trebuie

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

... Alții ca -i scoață ochii și se gonească în pustietăți spre a fi mâncată de fiare sălbatice. Alții iară ziceau ca i se lege o piatră de gât și se dea pe Dunăre. Tocmai pe atunci, din păcate, iată că și feciorul văduvei trecea pe acolo în treaba lui. Cum îl văzură boierii, numaidecât ... împăratului. Toți fură într-o glăsuire ca fata se dea pierzării. Însă ca una ce este fată de împărat, și ca una ce trebuie fi săvârșit nelegiuirea cu un om, carele și acela trebuie piară, acel om fie fiul văduvei, deoarece fata nu vrea spuie pe adevăratul nelegiuit, și pentru că Sfatul împărăției nu poate -l ghicească. Cum hotărâră, așa și făcură. Împăratul porunci, și numaidecât se aduse un boloboc mare; puse de-l smoli și, băgând într-însul pe ... ele nu ascultau de cuvântul lui. Împăratul nu băgă de seamă, căci vorbea cu fiul gazdei, un copilandru dezghețat și sfătos, de te trăgea inima stai cu dânsul de vorbă. Atunci gazda, ca facă pace, zise: - Nu se poate ca împăratul ...

 

Emil Gârleanu - După asemănarea lor!

... După asemănarea lor! După asemănarea lor! de Emil Gârleanu Făcuse Dumnezeu aproape toate lighioanele pământului. Îi rămăsese de înviețuit numai câteva. Pe acestea se hotărî le plăsmuiască după sfatul celorlalte. Astfel putea cunoască și inima și mintea acelor cărora le dăduse suflet mai dinainte. Așa, după povața leului, care vroia știrbească din măreția tigrului, făcu mâța; după gustul raței, zuliară pe lebădă, făptui gâsca; după placul elefantului, ironist, născu șoarecele. Ascultă chiar pe măgar, care ... floare; și-n mijlocul unei mreje, țesute între două crengi, un păianjen. Dumnezeu zâmbi, le chemă la el și le spuse: — Ascultați, vietăților, vreau vă dau pe ziua de astăzi încă o tovarășă. Doresc aud povața voastră — cum și ce înfățișare -i alcătuiesc. Mergeți de vă sfătuiți dintru-ntâi între voi și veniți cu lucrul gata. Cele patru viețuitoare se traseră mai la o parte, în sfat. — Bine, dragilor, se umflă broasca, nu-i ajunge preasfântului că ne are pe ... pe vârful degetului său. Și așa, din răutatea celor cinci viețuitoare, zbură, pentru întâia oară pe pământ, nebunatica și gingașa libelulă . Dar ar fi nedrept ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

... mea va -auză Cum e și-a celoralalți socoteală, Ce au -mi spuie fără sminteală. [10] Întii, cum dintru voi fieșcare sâlește spre-a iadului bine, Amegind pe-om din dreapta cărare, Apoi, în ce chip ni cuvine -ajutăm lui Mahomet îndată: Pre-ascuns, ori cu sâlă vederată?" Aici Mamona sculĂ , mare Visternicul Domnului Sătanei, Pe mâna lui sunt toate comoare De supt pământ, aurul și banii. ,,Tot iadul (grăi dâns) bine știe Cât îi ... Înși oameni prin noi lucreze Spre-a lor pierire necontenită. N-ajută-acum armele viteze Cum punga cu galbeni tecsuită Aceștii, numa fie plină, Acuma toți oamenii -închină. [14] În urmă rușinea mea fie, Deacă eu cu banii nu voiu face Mai mult decât întru voinicie AltĂ²r a lăuda place!" Mamona fârșind, Asmodeu râsă Și căutând împrejur așa zisă: ,,Nu pentru că eu sunt logofătul De taină-a mării-sale, dară ... iad pază și priveghere, Cel ce tot feliul de măiestrie Lumească care domnia cere E procopsit, fârșind Asmodeu, sculă-începând cuvântul său: ,,Adevărat! nu

 

Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele

... el de seamă că se cam adevereau zisele filosofului, că de când, adecă, dobândise fata, d-atunci și el dă îndărăt. Dară nu știa ce facă, cum scape de prăpăd pe cei doisprezece copii. Bietul împărat! Și acesta îi era copil. N-ar fi vrut, vezi, piară nici unul. În cele din urmă se lăsă după povața filosofilor. Ei ziceau că mai bine este piară unul și scape doisprezece, decât toți ajungă ca vai de ei și de râsul lumii. Se îndoia împăratul, se îndoia împărăteasa facă o așa faptă, dară întețiți de toate relele ce-i năpădea din toate părțile, se înduplecară la sfaturile celor mai aproape de dânșii, și ... hotărâră în cele din urmă facă o jertfă decât trisprezece. Vorbi deci împăratul cu credinciosul său cum facă. zică adecă că vrea meargă la vânat, ia și pe fată cu dânsul, mai cu seară că tot zicea ea că-i place vază cum merg oamenii la vânat, și o lase acolo în pădure. Aceasta însă fără

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... care-și joacă pe scenă propriile-i improvizații comice, un mare creator de veselie, care face pe toată lumea râdă cu lacrimi. Du-te -l vezi... Și dacă nici ăsta nu e în stare te vindece, te facă râzi, eu unul nu mai am nici o putere, nu mai știu ce -ți recomand — înseamnă că melancolia d-tale este incurabilă. — Și.. ăsta e ultimul d-tale cuvânt? întrebă pacientul. — Da. — Atunci s ... scriere care are scopul provoace râsul se numește humoristică.â€� Se poate fie așa, în englezește. În românește, însă, pentru ca o scriere fie humoristică nu-i de ajuns aibă numai scopul de a provoca râsul; ea trebuie aibă și mijloacele, adică darul de a-l provoca... Și apoi, nu uităm că există unele încercări literare care provoacă râsul, adică sunt humoristice, deși autorul țintise la un efect cu totul de altă natură. După ... a se referi mai mult la veselia acestor popoare decât la humorul lor. În același mod, prea schematic și destul de convențional, am putea

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III

... libovul este legea-întie A toatei ființe de supt soare! Tot care nu sâmte libovie, Mult defăimează legea firească Și nu e vrednic mai trăiască. Tot ce sâmte, mișcă, viază, Tot ce-înverde, ce-înfloare și crește, Cu poftă lină -îmbrățoșază, Cu dulce dor leagă, mește, [4] O! Amor! ție toată -închină, Toată ție jertfește jivină! Însuș pe-astă lume trecătoare, Din hĂ¡os un sânt libov o scoasă, Și dragoste, cu-întia lucoare, [5] Îi ... Până-avem o logodnică soață, Păn' încă n-ajungem la soroacă Că vârsta scapătă, vremea sboară, Nice mai întoarce-a doao oară. [7] iubim! că tâmpul acuș' trece, Iar zilele noastre s-împuțină: Mai bine-i în amor a le petrece, nu ne-apuce vârsta bătrână Cu tusa și cu durere de-oase Sau cu mădulări neputincioase! iubim! pănă-în tinere vine Sângele saltă și răvarsă; iubim păn' a iubi ne vine, Răcorind inima de dor arsă, Ca nu cumva-apoi, odinioară, Cumcă n-am iubit rău ne pară. ...

 

Alexandru Vlahuță - Când n-am ce scrie

... mă-ntreabă Că și eu mă aflu-n treabă. Cronici, critică, nuvele Sunt la mine bagatele: Dă-mi subiectul, spune-mi plata, Și articolul e gata. Parcă cine știe ce e... Fur de colea o idee, Mai un calapod de colo, Și-s și eu de-ai lui Apolo. Ș-apoi ... Pentru cei neputincioși. Astea-s spuma, gându-i marea... Nu-mi strunesc eu cugetarea Plină, clară, elegantă Pentr-o virgulă pedantă! Am subiectul? Restu-i gata

 

Miron Costin - Viața lumii

... s cei din lume Mari împărați și vestiți? Acu de-abiia nume Le-au rămas de poveste. Ei sântu cu primejdii Trecuți. Cine ai lumii lasă nădejdii? Unde-s ai lumii împărați, unde iaste Xerxes, Alixandru Machidon, unde-i Artaxers, Avgust, Pompeiu și Chesar? Ei au luat lume, Pre toți ... în sânge. "Satură-te de moarte, Tiros, și te stinge De vărsarea sângelui, o, oame înfocate, Că de vrăjmășiia ta nici Ganghes poate Cursul său -l păzească". Așa jocurește Împărățiile, lumea, așa le prăvălește. Nici voi, lumii înțelepții, cu filosofia Hălăduiți ce lume, nici theologhia V-au scutit de primejdii ... lumii, Ce v-au adus la moarte amară pre unii. Nime lucruri pre voe de tot nu crează Nime-n grele, nădejdea de tot nu piarză, Că Dumnezeu au vârstat toate cu sorocul, Au poruncitu la un loc nu stea norocul. Cursul lumii ați cercatu, lumea cursul vostru Au tăiat. Așa iaste acum vacul nostru. Niminea nu-i bun la lume, tuturor cu ... mine nu lasă: Pre bogați și săraci, cei frumoși și tare. O, vrăjmașă, priiatin ea pre nimeni n-are, Naștem, murim, odată cu cei ce ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe

... goneam, de ce palatul se ridica ușor din grădinile fumurii. Lacul e roșu ca sângele. Apune soarele. Mă rezemai de-o salcie scorburoasă și începui mă gândesc. Mi-e foame. Ce mănânc? Mă uitai în apă. Văzui până în fund. În aer, nici o pasăre, în apă, nici un pește. sar zidurile grădinii ca fur portocale? Dacă m-oi întâlni cu ea , cu umbra pe care o văzusem intrând, la miezul nopții, în curtea palatului? Și zidurile sunt așa ... Nici luna. Și nu e pic de nor. Ce fel de cer se întinde pe deasupra acestui palat adormit? Unde sunt? De frică, mă hotărâi mă duc pân' la porțile mari și bat în ele. Dibuind zidul, ocolii grădina și ajunsei în dreptul porților. bat sau nu? Dar dacă îmi va deschide ea , umbra pe care o văzusem intrând la miezul nopții? Întorsei capul. Din întuneric se desfăcură o ... tot? — Așa cred oamenii, c-or mânca tot... Și, neînțelegând nimic, ajunserăm la niște uși poleite. Deasupra lor, o scorpie de aur, cu aripile gata ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II

... Vouă vă va face cinste, mie laudă și slavă. Deși știu că prin aceasta în idee ne-amăgim Vă slobod în pace, mergeți; ați vrut ne despărțim! Când din mână-mi mână-ți trece, veți vedea c-aveam dreptate vă țin în întuneric părăsite și uitate; Veți vedea c-a noastre gânduri foarte lesne s-amăgesc; Mulți pentru dorința slavei nasurile își ... vor huli iarăși pentru că m-am ocupat De un lucru ce la vrâsta și la postul meu nu-i dat, Alții n-or vrea mă cruțe, căci am avut îndrăzneală, Defecturile străine descopăr la iveală. În zadar voi le veți spune că trebile mi-am cătat. Și rodul anilor tineri nicidecum nu am știrbat; Că a ... limba rusească tot acele am bârfit, Ce latinii și francezii mult mai bine le-au rostit, Că a face două rânduri în armonie sune, Pre care le-am găsit gata n-a fost lucru de minune. Aceste sunt pentru mine, iar pre voi vă vor uita, Și cu Bova sau cu Erșa [1 ... un loc vor arunca, Unde-n pulbere zvârlite veți sluji la cari de hrană, Ori veți fi de învălitul icrelor din vro dugheană. Dea cerul ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>