Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TREBUIE SĂ
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 932 pentru TREBUIE SĂ.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... iar dincolo se cere ajutor. La cetele rărite de plumburi ucigașe, Și-n ce putere încă se bizuie vrăjmașul. O mare iscusință și multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. C-o singură ochire el trebui să străbată A dușmanului planuri și câmpul bătăliei. (Un ceas de ne-ngrijire e primejduitor!) Să-ntâmpine oricare viclene uneltiri; Ostașii lui să fie întru îndestulare, Și către el să aibă iubire iar nu frică. Pătruns de-a sa blândețe, norodul mulțumit Părinte să-l numească, de binefăcător; De el să se-ngrozească ai țării numai dușmani. Împodobit cu minte, știință, vitejie, Să fie cu răbdare un lucru începând Pre care să-l sfârșească cu grabă și curaj, Precum din fulger cade înflăcăratul trăsnet. Smerit în norocire, statornic în nevoie, Nădejdea să nu-și piardă când soarta-l va lăsa. Atâte științi nalte, atâte mari virtuți A cărora nici nume n-ai auzit vrodată, Socoți ... în tremur te aduce. Iar martori vitejiei nu ai decât pre robi, Ce nu-ți întorc cuvântul și cred orice le spui. Mai multe daruri trebui un bun cârmaci ...
Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine
... largul lui între oamenii adevărați și nu mai putea să înțeleagă viața în afară de teatru... Succese și aventuri avusese, bineînțeles, dar cel ce știa să se drapeze atît de bine în faldurile unei mante, să repete de-a gata ceea ce alții gîndise pentru dînsul, să mînuiască așa de frumos o spadă și să rostească așa de înduioșător : "te iubesc !..." victimei pe care i-o imola repertoriul, devenea sinistru și stupid cînd trebuia să iubească în adevăr. Nemaiavînd sufleurul care să-i sufle replĂcele, el devenea mut și fatal, colocviul trebuia să se isprăvească repede-repede, solilocul nefiind permis în dragoste și purtînd un nume destul de urît în tratatele de patologie. Farmecul se risipea și întîiul ... știuse încă pînă atunci ce-i o labă de iepure, un borcan de cold-cream sau un creion de carmin, l-a făcut să-și lipească fără să vrea palida față, cu o mișcare naturală, îndărătul unor ostrețe. Natura, această veșnică și dibace pețitoare, își preschimbase decorurile, mînjise cu clorofil copacii, spălase tavanul ... imaginare, schiță un gest, dar, simțind că nu-i al lui și că-l făcuse altădată în cutare rol, îl lăsă neisprăvit. Prin cuvinte vru ...
... lor care se trezesc noaptea și-și sună clopotele lor scufundate. Și nu știu de ce, lașul, în serile de toamnă umede, cînd clopotele încep să sune de vecernie din nenumăratele turnuri, în negură, mă face să mă gîndesc la un astfel de oraș scufundat și să-mi închipui că trăiesc într-un afund de apă, unde lumina de-abia mai străbate și din care mă lupt, cu toată dragostea mea de ... unei vieți care a apus, parcă ar fi un ecou venit de cine știe unde. Și din afundul acestei ape tulburi, nemaiavînd energia să ies, caut să-mi aduc aminte, să reîntregesc o lume care a dispărut, să reclădesc ici-colo o locuință veche, să reînalț un turn dărîmat, sub care dorm atîtea ființe pe care le-am cunoscut. Din casă-n casă umblu, aprind lumini, reîntocmesc gospodării vechi care ... stau pe scăunelele lor în fața prăvăliilor, vorbăreți și prietenoși, cum erau altădată... Toate aceste țin o clipă însă, și apoi dispar, lăsîndu-mă trist să mă gîndesc cîtă schimbare s-a petrecut în așa de scurtă vreme. Simt că trebuie să plec, trebuie
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... și a rătăcirilor "filologice" de la Târnave. Și așa mai departe. Nu e vorbă, aprețierile critice izolate nu vor lipsi și nu vor trebui să lipsească niciodată dintr-o mișcare intelectuală, și noi înșine am citat mai sus articolele d-lor Onciul și Bogdan ca un semn binevenit al timpului ... pe colea și necesitatea unei loviri directe în contra nulităților, care se amestecă fără nici o chemare în ale literaturei: un energic "în lături!" va trebui dar din când în când să fie rostit în orice mișcare intelectuală. Însă de aci nu rezultă că ar fi bine să se piardă acum timpul cu o tendință critică în contra acelora care au meritul de a reprezenta astăzi însăși mișcarea cea bună în ... a putut și se poate întâmpla ca un poet bun să fie și critic bun, aceasta însă va fi totdeauna o excepție rară, care va trebui foarte tare legitimată înainte de a fi primită în contra acelei regule generale. Cine a cetit o dată critica lui Voltaire ... a lui Eminescu (și am dori să ...
Alecu Russo - Critica criticii
... cândn-avea mustăți încă și iubea o femeie slăvită, cerească, precum sunttoate femeile pentru ibovnicii cei de 18 ani... ai râs, domnule D. G.,fără să știi de ce râzi: pentru un critic îi mare mângâiere... și cc.de astăzi mulțumesc că-i socotiți prea proști ca să râdă cu d-ta... ded-ta... nu zic. Domnul D. G. se pare a-și fi adunat toate puterile învățăturilor gramaticale, toată experiența ... și a critica cu știință! Băcălia este scrisă moldovenește,încât fieștecare a înțeles-o până la o iotă, și tocmai un critic să-șiastupe urechile sau să-și închidă ochii într-o epocă în care duhulomenesc se dezvelește, precum știm, până și la băcali! S-a zis Băcălia ambițioasă , și ... bacal vreasă-și schimbe bernevicii pe un pantalon, pestelca pe o pereche de mănuși, contășelul pe un surtuc, cuțitul sau cumpenile pe un condei și să-și zică domn, în loc de Neculai feciorul. Este de mirare căun om învățat ca domnul D. G., care vorbește de gramatică, să nuștie aceste toate. Ambiția este în orice om, în ceea ce atârnă dedânsul, se încuibează în toată tagma, s-ascunde și se preface în felde
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... împărăției și a Daciei, în drumul hunilor, slavilor și tătarilor, se stinse cu desăvârșire. Așa fel Ștefan cel Mare a putut să fie întemeietorul lui. Dată fiind lipsa de istorici, dat fiind întunericul neștiinței și al barbariei, nu-i de mirare să fi rămas ca o tradiție nedeslușită numele Iaș, atribuit unui morar — nume pe care Ștefan l-a dat târgului său, fără să ... deși e înfășurat încă în scutecele copilăriei și ale imitației necugetate. În punctul acesta am ajuns noi astăzi. Las pe altul mai dibaci decât mine să aleagă nuanțele și să deducă urmările necesare și firești. Tocmai în clipa regenerării noastre politice și intelectuale a apărut printre noi dl Girardin . Scrisorile lui au dat ... rău o mărturisim — sunt neexacte. S-ar părea că cei opt cai care purtau repede pe dl La Battu prin principate, l-au împiedicat să vadă ceva, și frica de friguri, alungându-l din Iași după puține zile, l-a făcut să nu-și mai poată revedea notele. Dealtfel, așa fac mulți călători; câteodată proverbele au mult bun-simț. Iașii se întinde domol pe spinarea ușor înclinată ...
Ion Luca Caragiale - Cometa Falb
... sfîrșitul lumii. Notițele, reportajurile și interviewurile ziarelor în privința tristului sfîrșit al planetei nu mi-erau însă de ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. Să spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul să găsesc păreri savante cari să tăgăduiască posibilitatea cataclismului ; iar pe de altă parte, și mai cu dinadinsul dedeam crezămînt părerilor cari înclinau a confirma prevederile lui Falb. Îmi ... ziua de l noiemvrie ! Dar în sfîrșit… Sinistra proorocire nu s-a-ndeplinit. Atît mai bine ! N-a fost voința Domnului să se prăpădească bunătate de planetă, care sufere, fără să geamă, greutatea atîtor păcate și atîtor prostii. Tatăl ceresc n-a voit nici de astă dată pieirea noastră, a greșitei vecinic ... și vecinic nepocăitei omeniri. Cum s-ar fi plecat ea să-și pună mintea cu niște nemernici ca noi ? Cum s-ar fi-ndurat el să lase o cometă vagabondă să răstoarne atîtea statornice și mărețe temple, pe cari omenirea cu trudă de veacuri le-a rădicat lui, spre a-l slăvi ... ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I
... e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți ... trebui să-și caute de slujbă, Iar nu să se îndese în trebi politicale; Și zic cum că aceia ce lume-au părăsit, Nu trebuie să aibă oriunde și moșii. Silvan o altă vină găsește-nvățăturii; Știința, zice, este a foametei pricină. Noi am trăit în lume, latina neștiind ... Decât o călimară, hârtie și condei? Viața este dată spre râs și bucurie; De ce dar să o facem din cât e și mai scurtă? Să ne lăsăm plăcerea, și ochii să stricăm, Șezând cu ne-ncetare în cărți acufundați? Mai bine cu paharul să trecem nopți și zile; Căci rodul viței este lăsat spre veselie, El vorba învioșează, pre oameni învoind, A gândurilor grele împrăștie-orice nor ... nu poate virtutea a slăvi, Că scumpul, ipocritul, acel crescut în mode, Și care altă grijă pe lume nu mai are, Nu pot să ...
Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale
... timpii Normei , lui Don Juan și ai Mutei di Portici . Acele melodii lîncede și fără nici un gust, acele litanii popești pline de învîrtituri puteau să placă poate părinților noștri; pentru noi însă să cere muzica de Verdi. Rossini, Bellini, Mozart și Auber nu se pot pune în comparațiune cu acest mare geniu, unic în sublimitate și în forma ... armonice, ea e datoare marilor maeștri germani Sebastian Bach, Mozart și Beethoven? Nu știți d-stră proverbul: gust italian, instrucțiune germană și finețe franceză? Trebuie să fie cineva surd sau să nu aibă deloc inimă ca să nu poată simți și a nu se entuzia de sublimele melodii ale operii Don Juan de Mozart și Adelaida de Beethoven. Unul din ... a mai face parte dintre celebrități? Daca melodiile lui Mozart, Rossini, Bellini și Donizetti nu mai găsește loc în inimile amatorilor de muzică, trebuie oare să-i inculpăm că n-au avut darul profețiii, ca să dea operilor scrise de dînșii puterea aceea supranaturală de a conținea într-însele esigențele tutulor seculilor? Nu, domnilor, artele înaintează și se perfecționează ... că acela care își găsește plăcerea în muzica lui Bellini trebuie ...
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... vesti că vine alba în sat. A doua zi se înțeleseseră ei la cuvinte, și fiul de împărat rămase sub ascultarea hoțului, ca să învețe meșteșugul de la dânsul. - Tot meșteșugul este, zise hoțul într-una din zile, să ciordești, fără să te prinză cineva; să buzunărești și pe dracul, fără să te vază nici pui de om sau altă gadină; să n-apuce să cază și tu să găsești; orice ți s-o părea că nu este pus bine de altul, tu să iei și să păstrezi; marghiolia, vicleșugul, îndrăzneala, istețimea, șotia și cu tot neamul lor, să fie uneltele tale. Fiul de împărat asculta și băga la cap. După trecere de timp, în care fiul împăratului se îndeletnicise la meșteșugul hoției, văzând ... decât ucenicul lui. Se suci, se învârti, dete târcoale prejmetelor; ipângeaua nu e. În cele de pe urmă, după ce îl înecase necazul, se duse să-și deștepte ucenicul. Acesta dormea mort. Îl zgudui, îl scutură, ca de când începui să vă povestesc și abia, abia se deșteptă. Somnoros cum era, și tot frecându-se la ochi, începu să se jeluiască că n-are parte
Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune
... de parale. Care va să zică... — Care va să zică... zice d. Iancu. — Care va să zică... zice coana Zamfira. — Care va să zică — zice d. Tomița — din câți ne dă câte un ban pe zi, dacă doi-trei s-or întâmpla să n-aibă alte mărunțele decât d-ăi de câte douăzeci, atunci asta face un condei de câțiva frăncuți pe lună... Ați înțeles?... N-apucă să ... s-a încălzit bine, zice: — Părinte Matache, săru' mâna, sfinția-ta ai văzut pe ăștia noii? Și merge șontâc-șontâc la masa părintelui să-i arate bănuții de nichel. — I-am văzut!... răspunde părintele cu humor. — Da... părinte Matache, săru' mâna, o să scoață și de douăzeci de parale?... Dom' Tomița zice... Barabanciu... — O să scoață!... O să vedeți voi ce-o să scoață! — Ce! — Pe dracu o să-l scoață, vai de capul vostru! — Ce-o să scoață, părinte? întreabă d. Iancu. — Ce?... lasă că o să vedeți voi, pârliților, ce! — Ce-o să scoață, părinte Matache, săru' mâna? — O ...