Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNȚELEGI CE VREAU SĂ SPUN?

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 395 pentru ÎNȚELEGI CE VREAU SĂ SPUN?.

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

... s-a supărat de asta. În două numere consecutive ale „Secolului XXâ€� se leagă de mine. Epigramă' lui I.L. Caragiale Și după ce pe la Regie Fuseși atâta timp mai mare, Este păcat -ți zică lumea, Că n-ai și tu nițică sare — P-cest „Moft Românâ€� ce-odată Făcea onoare astei nații, A început de la o vreme, -l redacteze abonații. Și a doua zi, alta și mai răutăcioasă: Tot lui I.L. Caragiale Ai fost funcționar cinstit Tu, la Regie, cât ... ingenios de apărare al acestui eminent avocat. „Teleor nu poate fi nici acuzat, necum osândit, că ar fi răpit bunul d-lui Cuza. Pentru ce? Pentru cuvântul simplu că acel bun nu era al d-lui Cuza. Poate cineva răpi de la cineva ceea ce acest cineva nu are? Sau dacă acest cineva are acel ceva fără fie al lui, atunci opinia publică trebuie osândească mai întâi pe acel cineva care a răpit acel ceva dela altcineva... Prin urmare, lăsăm deocamdată, onor. Curte, pe Teleor, și ...

 

Iulia Hasdeu - Nu-ndrăznesc

... Iulia Hasdeu - Nu-ndrăznesc Nu-ndrăznesc de Iulia Hasdeu , traducere de Traian Demetrescu De m-ai asculta vreodată Aș voi ca -ți vorbesc Tu m-asculți... cu toate-acestea N-am putere -ndrăznesc Ești prea bună, ești prea dulce Însă fără voia mea Ca și-o pasăre pe cracă Tremur înaintea ta. Am a-ți ... mă-nfior Căci pe buze-ți văd un zîmbet Rece, batjocoritor Gura ta e ca o roză... Tu în rîs mă vei lua... Nu-ndrăznesc ridic ochii Nu-ndrăznesc-naintea ta. Mersul tău e de regină Chiu-ți e impunător Pentru ce te-admir într-una Înțelegi tu prea ușor. De mi-ai fi tu suverană Și eu rege de ți-aș fi Pentru tine aș muri ... Poate-s prost! e cu putință Însă știu că te iubesc Inima-mi e simțitoare Însă nu pot vorbesc O! amoru-mi pentru tine

 

Traian Demetrescu - Nu-ndrăznesc

... Traian Demetrescu - Nu-ndrăznesc Nu-ndrăznesc de Iulia Hasdeu , traducere de Traian Demetrescu De m-ai asculta vreodată Aș voi ca -ți vorbesc Tu m-asculți... cu toate-acestea N-am putere -ndrăznesc Ești prea bună, ești prea dulce Însă fără voia mea Ca și-o pasăre pe cracă Tremur înaintea ta. Am a-ți ... mă-nfior Căci pe buze-ți văd un zîmbet Rece, batjocoritor Gura ta e ca o roză... Tu în rîs mă vei lua... Nu-ndrăznesc ridic ochii Nu-ndrăznesc-naintea ta. Mersul tău e de regină Chiu-ți e impunător Pentru ce te-admir într-una Înțelegi tu prea ușor. De mi-ai fi tu suverană Și eu rege de ți-aș fi Pentru tine aș muri ... Poate-s prost! e cu putință Însă știu că te iubesc Inima-mi e simțitoare Însă nu pot vorbesc O! amoru-mi pentru tine

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... frunte, i-a răspuns: — O fi și frumoasă! — E duioasa noastră mamă! a adăogat Poetul. — Da, duioasă mamă, ce e drept... Trebuie numa s-o bați -i sângerezi sânul până se-ndure -ți dea o picătură de lapte... Și încă vara, cât fie de zăduf, calea-valea; dar poftești d-ta iarna — că pasămite nu ești de p-aici — poftești când turbă și urlă... atunci s-o vezi ce duioasă e! — Da, știu; dar, chiar în furoare, ce sublimă este! — Bag seama, zice muncitorul, d-ta or ești lovit cu leuca, or altă treabă n-ai decât râzi de mine... Ia cată-ți de drum, domnule, că n-am poftă de glumă pe nemâncate!... Și s-a pornit omul la ... sfântul — eu știu ce ți-a făgăduit domnul, că eram de față; dar acuma, drept -ți spun, nu e vreme potrivită ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... degeaba la curte. OANA: Dă... IRINA: Fa Onișor, cin ți-a dat ție betele astea de argint? OANA: Slăvitul. REVECA: Dați pace fetei... Ce e, Oană, cu gândurile tale? OANA: Ce fie?... Prea multe fâșii... Prea multe... REVECA: Nu-i trebuie? De ce te plângi? OANA: Da... îi trebuie... Dar de ce așa de multe?... Și buna doamnă, când mi le-a dat, mi-a zis: Până diseară le faci... Și mai lungi, Oană, mai lungi. Și-a oftat. Și, plecând, am văzut-o făcându-și cruce. TOATE: Făcându-și cruce ... pulpa dreaptă zic doamnei: Oana, piciorul meu. Piciorul meu, vrednic ca Oana. (Scapă sabia într-adins.) Oană... (Oana ridică sabia, i-o dă și dă -i sărute mâna, dar n-o ajunge.) mă cobor la tine, ori te-nalți la mine? Privește drept în dreptul ochilor mei. A! tu plângi, Oană? Și de ce? Aide... vino încoace... bătrâna mea prietenă. Pe creștetul tău cadă sărutatul voievodului ca ploaia peste holdele verzi. (O sărută în creștet.) Destul ați lucrat. (Face semn

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

... istoriei sunetelor, și atât. Așa se învață și în școală, așa-numita metrică; ca și cum versul s-a născut dinadins pentru că aibă grămăticii de unde mai studieze sunetele. Este drept că în vremea veche, formele versului erau strict impuse după genuri; dar posibilități de a diferenția expresivitatea au ... centrul de greutate al metricii, căci prin aceasta numai metrica intră în cuprinsul stilisticii zice Boeckh. Patruzeci de ani am studiat metrica și muzica veche spune ThĂ©odore Reinach în prefața manualului său de muzică greacă și nu știu scandez adevărat o odă a lui Pindar sau un vers al lui Bacchylides. A scanda adevărat, înțelegem: a-și ... gramaticală și de metrică literară. În cursul anului acestuia se va publica, probabil, Dicționarul numelor proprii rămas de la Caragiale. Publicarea nu va putea decât ilustreze analiza dlui I. asupra numelor proprii cunoscute din comedii și nuvele. Dicționarul pare a cuprinde atât notări cât și construcții de nume ... clase cărora Napoleon Brănzău sau Ricard Dascalovici le sună elegant foarte. Nume de tipul acesta am fi găsit neapărat în Caragiale, dacă ar fi apucat ...

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

... în public moartea lor sau a te bucura de succesele lor. Vei deveni ipocrit și, în furia acestui morb satanic, te vei munci amăgești pe fratele tău și chiar pe creatorul tău. Iată ce este călugăria! Spune-mi, te rog, mai voiești acum te faci călugăr? — Nu, în adevăr, frate Gerolamo — astfel era numele lui — dar ia spune-mi, amice, tu de ce te-ai călugărit daca cunoști atît de bine această meserie? [6] — Daca aș fi fost consultat, desigur că nu era îmbrac această haină a ipocrizei; dar rămăsesem orfan de părinți și alt sosteniment nu aveam decît pe un unchi, ce se afla monah la această monastire; la zece ani ai etății mele fusei adus de dînsul în închisoarea aceasta, iar după patru ani îmbrăcai acest ... mai puțin călugăr și mai mult cetățean. — Bine faci, Gerolamo; tot omul își are destinul său, de care nu poate fugi; silește-te numai devii bun cetățean, iubește-ți patria, căci e frumoasă și nenorocită; fă tot ce vei putea pentru binele ei și, cînd împrejurările o vor cere, te sacrifici pentru fericirea ei. Dar ia spune-mi, așa

 

Duiliu Zamfirescu - Viața la țară

... al meu l-am pus la treabă de mic copil, și slavă lui Dumnezeu, băiatul a ieșit bun, treaba treabă, plimbarea plimbare. Acu -i găsesc nevastă cumsecade și m-am liniștit. Anu ăsta trebuie -l însor, că mi-e c-oi închide ochii fără apuc -mi văd nepoții... Ce zici, coane Dinule?... Conu Dinu dete din cap, parcă ar fi zis că așa e, dar că asta nu-i treaba lui. După ce-și isprăviră cafeaua, Tănase Scatiu scoase o pană de gâscă din buzunar, mătură o enormă țigaretă de chihlimbar cu care fuma, puse pana murdară pe ... o țigară, fără a zice nimic, și intră s-o aprindă. Fumul din salon îl luă de cap. — Ah! Zi, te rog, deschidă geammurile. Nevastă-sa stete un moment la îndoială. — Au intre toate muștele, omule. Murguleț se îndreptă spre masă găsească chibriturile și dete cu ochii de pana de gâscă lăsată de tânărul Scatiu. — Deschideți ușile, iasă mirosul de mitocani! Ia poftim de vezi, zise el făcând explozie, cu brațele încrucișate înaintea penei, cine-mi cere fata. Eu -mi dau fata la asemenea mojici?... Doar dacă mi-o lua Dumnezeu mințile! Bă-dă-rani!... Coana Sofița încerca ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III

... închină Cântându-i deșteptata jivină. Sus', muso! iar spre călătorie, Că mult încă drum avem de-a mere. Mulți așteaptă ș-ar dori știe De Parpangel, dar și rândul cere A spune-întii despre-a lui tâmplare, Care-acum cinasă, cum îm pare. După ce el pofta de mâncare Și de beutură stâmpărasă Și iar s-întorsese la-adunare, Fiind că-acum era după masă, Îmbrăcându-l cu noao veștmânte ... libovul este legea-întie A toatei ființe de supt soare! Tot care nu sâmte libovie, Mult defăimează legea firească Și nu e vrednic mai trăiască. Tot ce sâmte, mișcă, viază, Tot ce-înverde, ce-înfloare și crește, Cu poftă lină -îmbrățoșază, Cu dulce dor leagă, mește, [4] O! Amor! ție toată -închină, Toată ție jertfește jivină! Însuș pe-astă lume trecătoare, Din hĂ¡os un sânt libov o scoasă, Și dragoste, cu-întia lucoare, [5] Îi ... deacă vei ști cumva-odinioară De fârșitul mieu, de moartea jeloasă, O fierbinte-încai varsă-mi lăcrămioară Și zi: ,,Lin oase-ți păuseze,-Arghine, [16] Ce cu tot te-ai jertvit pentru mine!". Asta zicând, era ...

 

Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade

... versurile lungi de 16 silabe din psaltirea bătrânului mitropolit: Blagoslovi-voi pre Domnul, toată vremea și-n tot ceasul, Laudă lui este-n rostu-mi -i cânt cât îmi poate glasul. ...Veniți aproape de dânsul, și vă luați lumină Ca fie fața voastră luminoasă și senină. Este evident că pentru înțelegerea și simțul literar al cititorulul de astăzi, ceea ce se poate numi poezie biblică ni se arată deplin integrată în aceste versuri ale lui Dosoftei. Esteticește, ele ne sunt perfect actuale. Nici prin vocabular ... cum răsar Din doru-ți, minunate. În câte chipuri gându-ți schimbi, Oricăt vei fi departe Oriunde stai, unde te plimbi Fă-n gându-ți am parte. Asemenea găsim în Iancu Văcărescu strofa din Pajul Cupidon și alte bucăți ale lui Eminescu. De exemplu: N-am scap, în piept port dorul Peste ape, peste munți; Văd că peste mări amorul Când o vrea își face punți. În 1829, Iancu Văcărescu scrie un Marș pentru oastea națională atunci înființată: Slava strămoșilor vestiți În cale vă așteaptă, La rând, românilor ... a semnala o ciudățenie a istoriei noastre literare. Acest marș al lui Iancu Văcărescu, atât de bine susținut în ton bărbătesc și în ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... decembre, înainte de amiazi, între stradele Popa Tatu, Știrbei-vodă și Calea Victoriei, o pietricică de briliant în valoare de 3—400 de lei. Cel ce o va găsi o aducă la d. Stasache Panaiotopolu, strada... numărul... unde va primi o recompensă de 20 de lei. â€� După ce citesc: — Te pomenești că se găsește! zice omul meu. — Tot ce se poate — zic eu — nene Stasache. Mergem? — Da... haide! Ne suim într-o sanie și pornim. — Nu că-mi pare rău ... Madam Panaiotopolu, mai nostimă decât totdeauna, mă primește cu amabilitatea-i cunoscută: — Dacă nu veneai, mă supăram foc pe d-ta. — Se putea nu viu, madam Panaiotopolu?... Pentru mine invitația unei dame așa de grațioase ca d-ta este o poruncă strașnică, la care peste putință mă gândesc măcar a nu mă supune. — Mersi! zice doamna. Dar adaog: — Ce am aflat, madam Panaiotopolu? — Ce? — Pietricica de la... — De la inelul care mi l-a făcut cadou nenea Andrei... Cine ți-a spus ? â ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>