Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru Ș

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 1243 pentru Ș.

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. Și în templele mărețe ­ colonade-n marmuri albe ­ Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe Ș-ale preoților cântec sună-n arfe de argint ­ Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună ... Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, gard al răzbunării, a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu dânsu-orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți, ce fără viață-ngreuia pământul stors ... Dar și-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet, încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche ­ Din a valurilor sfadă prorociri se ... templul Iehovei, o minune îl privim; Codrii de maslin s-amestec printre lunci de dafin verde, Chidron scaldă-n unda-i clară ierburi mari ­ ș-apoi se pierde În cetatea ce-n văi doarme ­ miticul Ierusalim. Și în Libanon văzut-am rătăcite căprioare Și pe lanuri secerate am văzut ...

 

Alexandru Macedonski - Formele

... Alexandru Macedonski - Formele Formele de Alexandru Macedonski Satiră Forma-nghite astăzi fondul, ș-o justiție diformă Trece-n fața lumii dreaptă, dac-a pus dreptatea-n formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot ... cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ciocolată și cofeturi, Să ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca să-ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul ... viață, trebuie ca să-ți plătești Toate taxele intrării, că de nu, te păcălești. La ieșirea ta de-asemeni, fără formă nu se iese, Că ș-acolo ai de plată atestate de decese! Însuși eu, poet prin suflet, înșirând aici aceste, Fără ca să cuget, poate, jertfesc formelor funeste, Și umblând ...

 

Alexandru Macedonski - Nălucirea

... ore senine, Piere spre ziuă chipu-i dorit! Piere... cu noaptea, însă revine, Ca să mă facă iar fericit! Ea este feea rimelor grele, E ș-al meu angel privighetor, Este și roua zilelor mele; E-o nălucire dulce d-amor! Cum mi s-arată, uit orice rele, Uit orice rele ... zboară Când nu mai vede chipu-i iubit; Dar la vedere-i se-ntoarce iară Și mă inspiră necontenit! Ea este feea rimelor grele, E ș-al meu angel consolator, Este și roua zilelor mele; E-o nălucire dulce d-amor, Cum mi s-arată în cântecele, Uit orice chinuri, uit ...

 

Alexandru Macedonski - Ocnele

... pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți se-mpleticește, spiritul e-ncremenit; De te uiți în jos pe gură, ca l-a Iadurilor poartă, La ... și le-am văzut, Catacombe îmbrăcate într-a negurilor haină, Cum își prelungesc rețeaua pe sub muntele tăcut. Zgomotul de voci confuze pare ș-azi că-l aud încă Câte inimi sfărâmate, Dumnezeule,-am văzut! Câte chipuri sigilate de o suferință-adâncă, Umbre searbăde și triste pe la ochi ... taina sfântă ce deplin mă cuprinsese Își luă spre ceruri zborul părăsindu-mă-ngrozit... Bolțile lung vuvuiră, facla-n mâini mi se stinsese, Farmecu-ncetă, ș

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

... poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai ... ar ivi, Să simt și lumea să-nțeleagă că de-are traiul vreo dulceață, E de-a uita că-l porți pe umeri ș

 

Alexandru Macedonski - Suo tempore...

... Alexandru Macedonski - Suo tempore... Suo tempore... de Alexandru Macedonski Uimit când stau cu ochii țintă Ș-un vis fantastic urmăresc, Se schimbă lumea ca prin farmec Ș-o văd așa cum o doresc! Ce zile de-aur, ce lumină În al concepției secret! Visează, suflete,-nainte -- Cât vei visa voi fi poet ...

 

Alexandru Vlahuță - 1907

... De nu-ți sta-n mână bulgăre de ceară. Că tu sălbatici ai găsit aice, Sălbatici, și mișei, și proști de-a rândul, Ș-o sărăcie cum nu-ți dai cu gândul... Dar faci un semn, și-ncep să se ridice Oștiri, cetăți, palate lume nouă, Izvoarele vieții se ... de ură ce zăgazu-și frânge! Deschide ochii mari bătrânul rege Și, tremurând, din jilțu-i se ridică. Au cine liniștea lui scumpă-i strică? Ș

 

Alexandru Vlahuță - Ce dor...

... ți-e cunoscut ! Te uiți în ochii lui fierbinți, Și pare că-nțelegi ce vor, Ce taine și ce suferinți Se zbuciumă-n adîncul lor. Ș-o milă te cuprinde-atunci De tinerețea ta și-a lui; Ai vrea la pieptu-i să te-arunci, Să-i plîngi, iubirea ... atît de fără de păcat ! Ca mîni ți-o răsări în cale Frumosul tînăr visător, Podoaba gîndurilor tale Și-a nempăcatului tău dor, Ș-aveți să tresăriți deodată, Cuprinși de-același farmec sfînt; De-a lui priviri înfiorată, Pleca-vei ochii în pămînt, A voastre ... să-i spui, Vei sta așa, înmărmurită, Obrazul tău lipit de-al lui... ................................ De ce nu poți împiedica Al vremii pas neobosit, Ca fericirea lui ș

 

Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F

... la grămezile de scrum... Nu vezi tu că îndărătu-ți e-ntuneric și pustiu!... Și n-auzi cât de sinistru sun-a groapă ș-a sicriu Glasul tinereții duse ș-al iluziilor șterse?... Înțelege că-i zadarnic pe-un mort lacrimi să se verse!... Negreșit, avut-ai zile de noroc și de iubire... Cine n ...

 

Alexandru Vlahuță - Mamei

... Alexandru Vlahuţă - Mamei Mamei de Alexandru Vlahuță Din vremile apuse ș-atât de fericite, Aducerile-aminte adesea mă-mpresoară. Ce de viață-n urmă!... Ca un potop mă-nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară ... pe-o miriște uscată, Așa, pe-a noastră urmă, trec stoluri lungi de gânduri. Nimic nu mai există din câte-au fost odată, Ș

 

Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns

... aceea nu te mire Că-n serate și petreceri Nici o inimă nu seceri Și nu clatini nici o fire... Cine firea să-și aprindă, Ș-a lui inimă să-și plece La o frumusețe rece, Ca răsfrîntă din oglindă? Cine dorul să-și închine Unei statui ambulante?... Sigur ... s-o găsi vrun fante Să te-admire, să-ți suspine Și să-și mintă lui și ție; Însă n-ei ști niciodată Dragostea adevărată Ș-a ei dulce nebunie ! Căci n-ai zîmbet, nici privire Dulce, galeșă, fierbinte, Ca să scoți pe om din minte Și să tulburi ... Parcă-i ochiul unei statui ! Orice dor e scris să moară, Inima cînd ți-o cunoaște: Frumusețea ta de-l naște, Nepăsarea ta-l omoară. Ș-orice suflet, cînd te știe, Zice, trist, de-a ta ființă: E-o frumoasă locuință, Ce păcat că e pustie ! De aceea nu ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>