Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PUNE LA O PARTE
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 360 pentru PUNE LA O PARTE.
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... cu a sale schinjuri Îți este gătit. Căci trăind în lume, amar pentru tine, Fiind păcătos, De te vei ucide, tu tot vii la mine, O, om ticălos! Iar creștinii voștri de spun o poveste, Că iadul îi rău, Cestea sunt bârfele, și-n iad bine este, Crede, dragul meu; Noi petrecem vesel și cu mulțumire, Tocmai ca în ... a ta milă ruga mea deștepte!... Demonul Rugi nu-ți folosesc. Păgânul Vai! măcar dă-mi voie pe bietele fete, Să le binecuvântez. Demonul la ele, ca un flămând câine Privind, au chitit: Cum să le răpească, spre a le răpune Iadului cumplit? De o așa faptă va sălta Satana Și iadul nestins... Deci, blânzindu-și ochii, ce ardea ca para: “Păgâne, au zis, Mi-i milă de tine ... Deci ele ca raza, ce le pria umbra, Frumos înflorea... În mănăstiri sânte, neștiind ce-i scârba, Liniștit trăia. Iar el, pângăritul!... el se oțărăște, La fiice gândind, Văzând nu departe că lor se gătește Tartarul flămând, Blastămă și strigă: “O, cumplită faptă! O, copii iubiți! De-o ...
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... cu a sale schinjuri Îți este gătit. Căci trăind în lume, amar pentru tine, Fiind păcătos, De te vei ucide, tu tot vii la mine, O, om ticălos! Iar creștinii voștri de spun o poveste, Că iadul îi rău, Cestea sunt bârfele, și-n iad bine este, Crede, dragul meu; Noi petrecem vesel și cu mulțumire, Tocmai ca în ... a ta milă ruga mea deștepte!... Demonul Rugi nu-ți folosesc. Păgânul Vai! măcar dă-mi voie pe bietele fete, Să le binecuvântez. Demonul la ele, ca un flămând câine Privind, au chitit: Cum să le răpească, spre a le răpune Iadului cumplit? De o așa faptă va sălta Satana Și iadul nestins... Deci, blânzindu-și ochii, ce ardea ca para: “Păgâne, au zis, Mi-i milă de tine ... Deci ele ca raza, ce le pria umbra, Frumos înflorea... În mănăstiri sânte, neștiind ce-i scârba, Liniștit trăia. Iar el, pângăritul!... el se oțărăște, La fiice gândind, Văzând nu departe că lor se gătește Tartarul flămând, Blastămă și strigă: “O, cumplită faptă! O, copii iubiți! De-
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... treaba rămâne. MIRON: N-ai nici o grijă. Du-te de ne gătește ceva de mâncat. Avem de vorbit cu cumătrul. DOMNICA: Mă duc. (în parte:) Nu vrea s-aud ce-a să-i spuie Terinte; bine; o să mă pui de pândă. (intră și să dă în dosul ușei.) MIRON: (turnând în pahare.): Na, cumătre, bea și începe. TERINTE: N-am poftă ... mea! Ba că chiar. Zi mai bine Domnica, dar Vochița... MIRON: Domnica zici? Visezi, fârtate! Domnica-i cuminte. Eu i-s drag. Vezi tu? Când la boieresc eu, vara, Am muncit mereu, Și mă-ntorc ostenit, seara, La bordeiul meu, Să vezi tu, nene Terinte, Nevăstuica mea, Cum îmi sare înainte, Ca o turturea. Hopa, țupa, țupa, lupa, Amândoi cântăm, Hopa, țupa, țupa, lupa, Râdem și jucăm. TERINTE: Așa! Apoi dar n-am ce mai zice. MIRON: Bine ... zice că eu ascult șăgile cuconașului, și barbatu-meu zice că tu-i ești dragă. VOCHIȚA: Auzi nătărăii! pentru că mi-e drag să șăd la vorbă, hop! li se nazare nu știu ce. Sărmanilor bărbați, sunteți buni de legat la ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... Ard cu flacără de-amor și ele Mărind a naturii lege sântă. Caută cum din creangă-în creangă zboară Tot soțul cu câte-o soțioară. Să iubim dar și noi pănă-în față Rumeioară sângele ne joacă, Până-avem o logodnică soață, Păn' încă n-ajungem la soroacă Că vârsta scapătă, vremea sboară, Nice mai întoarce-a doao oară. [7] Să iubim! că tâmpul acuș' trece, Iar zilele noastre s ... Poftorindu-și dintr-acea cântare Stihul de pe-urmă, cu veselie: Viie zieu-Amor! Amor să viie! Închinându-și cu pline păhară Toți-și dădusă la veselie, Pănă Parpangel începu iară Din facerea lui Pintilie [11] O cântare bine-alcătuită Și pe-acele vremi deobște iubită: ,,Vinule dulciu, tu roadă de raiu De la Dumnezieu dată pe pământ, A toate roduri de pe lume craiu!... Laude ți-oi cânta, cum purure cânt, Numa de beut cându-mi ... Tu ești mirul sânt, dintru toate-ales, Ce viață dai, mângăind pre toți; Fie fericit care te-au cules!... A lui Dionis veniți, o preĂ²ți, [12] Să-închinăm, să bem cu păharul plin, Să trăiască toți cei care beu vin! La ...
Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie
... Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice ... voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă
... generalizări ni se par lipsite de temei. Dl Maiorescu vrea să apere lucrările dlui Caragiale împotriva învinuirii de nemoralitate. Spre acest sfârșit d-sa își pune întrebarea dacă arta, în general vorbind, are ori nu misiune moralizatoare, și răspunde: ,,Da, arta a avut totdeauna o înaltă misiune morală, și orice adevărată operă artistică o îndeplinește". Rămâne deci să înțelegem în ce stă moralitatea artei. La această întrebare ni se dă următorul răspuns: ,,Orice emoțiune estetică, fie deșteptată prin sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit ... ficțiunii ideale". În această uitare de sine, care este pricinuită de orice operă adevărat artistică, stă moralitatea artei. Pe lângă această teorie, adaugă d-sa o garnitură de argumentări, de deducții, de abstracții, încât suntem nevoiți să le reproducem aici în parte, pentru a se vedea cum și în ce chip își susține autorul teza. ,, Înălțarea impersonală este însă o condiție așa de absolută a oricărei impresii artistice, încât tot ce o împiedică și o abate este un dușman al artei, îndeosebi al poeziei și al artei dramatice. De aceea poieziile cu intenții politice actuale, odele ...
... lumină de ieșea. Apoi greu el înota Și din gură cuvânta: ,,Sărăcuț, amar de mine! Căci un ajutor nu-mi vine Să mă scoată de la greu, Să-mi lungească veacul meu!" Iată, mări, că deodată, Îi răspunde-un glas de fată: ,,Voinicele, ține bine, Că eu vin, alerg la tine." Copilița sprintenică Sărea într-o luntricică Și cu mâinile vâslea, Pe Vulcan de mi-l scăpa, Iar Vulcan o săruta Și cu drag îi cuvânta: ,,Fire-ai, dragă, fericită! Că tu ești a mea ursită, [8] Ca lumina de iubită. Mergi acum ... Tocma-n fund pe un macat, Lăudându-și faptele Și bându-și păcatele. ,,Noroc bun și veselie Celor ce-s în avuție, Să-mi faceți parte și mie! Căpitane Pandelaș, Tu, ce ești un bogătaș! Dă-mi o frântă de lețcaie Că foamea cumplit mă taie Și pân' la pământ mă-ndoaie." ,,Măi străine, măi sărace! De ți-e foame, n-am ce-ți face Că mă țin greu înșelat De toți banii ce ... se așeza poduri în calea mortului. Se întinde pe pragul porții casei o pânză albă peste care trece cortegiul. A doua pânză se pune
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose
... focul. - Să dea Hagiu?... Hagiu să dea?... - Dar nu l-ați văzut cum mișună prin cârciumi și băcănii? zise ctitorul. Intră într-una, ia binișor o măslină, o aduce la gură ș-o strecoară printre gingii. Fol, fol, fol, o mestecă... "E, cum dai măslinele, dragă cutare?..." "Atât"... "Scump, scump de tot la așa vremuri. Vremuri grele!" Și pleacă... Intră peste drum. Șterpelește icrele de cosac. Rupe o bucățică, îi face vânt. Pleasc, pleasc... "Cum petreceți icrele?"... "Atât"... "Scump, scump. Vremuri grele!" Și pleacă... Se duce la pastramagiul din colț. "Ia să vedem, vericule, cum ți-e marfa, că nu mai dau pe la cutare"... Ia o feliuță, îi face de petrecanie. "Cum o dați?" "Pe parale și atât." "Aș, v-ați scumpit de tot! S-au dus vremurile alea... Vremuri grele!" Și pleacă. Îi e sete. Intră într ... Să vă spui eu... Într-o zi, după slujbă, stam de vorbă... mai mulți inși și câteva cocoane. Hagiul se uitase într-un jeț... Pândea o prescură. Paracliserul, un drac și jumătate, îi arătă, jos, înaintea noastră, o firfirică de paispre'ce și-i zise: "Jupân Hagiule, mi se pare că dumitale ți-a căzut ...
Vasile Alecsandri - Balta-albă
... intrat într-un păcat, negreșit. Un vârtej grozav mă cuprinsese în sânul acelui steplechasse diavolesc; ochii îmi ieșeau din cap, creierii mi se clătinau ca o apă într-o garafă, șoldurile mă dureau, dinții îmi clănțăneau, urechile îmi țiuiau; și de câte ori mă văitam la vreun hop mai adânc, de câte ori strigam: ai, ai! postașul îmi răspundea: hai, hai, domnule! și bătea caii din nou, și chiuia încă mai ... și mai ales perspectiva ce-mi rămânea de a sta pe jos, singur, în câmpiile acele pustii! Toate aceste împrejurări mă aduseseră într-o astfel de furie, că aș fi mâncat atunci cu mare mulțumire carne de valah! Stam în drum lângă nenorocitul șăuaș care zăcea la pământ și mă gândeam ce o să mă fac, încotro să-mi îndreptez picioarele? pentru că de jur împrejurul meu nu zăream altă decât șesuri goale!... Când mă trezii iarăși cu ... din gură ca un urs supărat și apăsânduși căciula pe ochi cu mânie, se descinse de brâu, legă cu el spițele roții celei stricate și o așeză la locul ei; pe urmă, scoțând șaua din spinarea calului celui căzut, ...
Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle
... nu mai e cu putință, DVoastră pare că găsiți o deosebită plăcere de-a mă tortura cu destăinuirea unor hotărâri, copilărești și condamnabile, la care nu m-aș fi așteptat din partea unei femei atât de inteligente, atât de grațioase precum sunteți DVoastră. Doamnă, crede-mă odată că ceea ... supus M. Eminescu Momoți dragă, Din faptul că nu ai căpătat ieri depeșă, vei fi conchis fără îndoială că ieri nu a fost la ordinea zilei petiția ta. De la 1 pân' la 4 am stat ieri la Cameră în deșert. Nicu Gane mi-a spus c-o să vie Sâmbăta viitoare, ceea ce doresc și eu pentru ca să se mântuie odată. Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te ... bune ale vieții. Te sărut din creștet pân'în tălpi și rămân al tău Emin 7 fevruarie 1882 Momoți, Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog să-mi spui dacă primești regulat scrisorile mele, căci și mie îmi vine ideea să le numerotez ca vestita femee din ... și rotund și frumos. Dar trebuie să-mi pun pofta-n cui, căci în acest moment tu dormi dusă, în pătuțul tău așternut desigur c- ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... abia mi-a zis: "Mulțămim", Iar cum venii cu acestea, toți mi-au zis: "Poftim, poftim !" De aceea și eu blana să mănânce o poftesc, Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc. OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ Hogea s-apucă odată ca să-și facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut, Veni un vecin și-i zise că nu e bine ... a-mplinit Zicând: - Câtă osteneală pentr-un cuptor avui eu, Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu. CINE FURĂ AZI O CEAPĂ MÂINE FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE, OR PICIOARELE ÎȘI FRÂNGE Nastratin Hogea-ntr-o vreme nici un câștig neavând Și în cea mai de pre urmă sărăcie ajungând Hotărâ să fure ceapă de la un al său vecin Ce avea destulă-n casă și nu da la vreun strein. Dar văzând Nastratin Hogea că el ușa o ...