Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SUB PĂMÂNT

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 674 pentru SUB PĂMÂNT.

Emil Gârleanu - Cântărețul

... o nimica toată, un boț de humă ce orbecăia făr' de nici un căpătâi prin văzduh, când neamul lor greieresc își ridica osanale lui însuși, sub frunzele uriașe din care astăzi nici măcar urme n-au rămas. Ei biruiseră vremea, dăinuiau stăpâni în lung și-n lat, ca și pe atunci ... greierului în cap într-o seară, când nu putea ațipi din pricina unei privighetori care-i împuiase capul cu cântecele ei, de sus, din copacul sub care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aș putea-o vedea și eu pe dihania asta? Ce neam așa de obraznic să fie?â ... s-a ridicat de câteva sulițe pe cer. Iar încălzindu-se grozav, căntărețul se rugă de iertăre, să ațipească puțin. Și se adăposti sub frunza unei rochița-rândunicii. Iar vacile-Domnului se sfătuiră, se ridicară pe firicelele de iarbă dimprejurul culcușului cinstitului cântăreț și, legănându-se ușor, începură să ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... apus... ...Tacito, solo, e senza compagnia... 1 Mersesem trei ceasuri fără oprire și Pisicuța îmi aduse aceasta la cunoștință gemând și strănutând... Era obosită. Descălecai sub un plop bătrân și stufos de pe marginea drumului, luai șaua din spatele Pisicuței, o frecai la ochi, o trăsei de urechi, o mângâiai pe ... și limpede al cerului, când sufletul meu era gata să străbată, pe o rază de lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ... a arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda ... căzătoare în plinul miez al zilelor de iulie; și încă și mai bine pentru acel căruia privirea nu i s-a întunecat aievea sub închipuirea că o rază — și cea mai luminoasă — s-a rupt din soare și s-a mistuit, ca înghițită ...

 

George Coșbuc - Dorobanțul

... fum și abur ca-ntr-un iad, Vuiet cum îl fac prin baltă cei ce-alunecă și cad. Dar roiau mereu flăcăii răsăriți ca din pământ, Valuri ce-necau reduta, scufundându-se-n mormânt. Unul singur în roirea de viteji, un dorobanț, Zăbovea trudit pe-o scară, răsărit și el din ... stânga numai! Bată-l Dumnezeu de turc! Ții la sân, se vede, dreapta! Pune dreapta! N-o ținea. Cum n-aș pune-o, și-i sub scară! Uite-o, stai să calci pe ea. Ajutându-i căpitanul, el se nalță-ncet, încet, Dă un chiot și se nalță, răsărind pe parapet ... furnici. El înalță-n vânt chipiul, strig-un nume drag și sfânt Și-apoi sare de pe ziduri, în redută și-n mormânt. Ea era pământ

 

Urmuz - Fuchsiada

... celelalte slujitoare Olimpiane ale Venerei, dansând înaintea lui, îl acoperiră cu flori și-l stropiră cu miresme îmbătătoare, pe când în depărtare nenumărați amorași nevăzuți, sub bagheta măiastră a lui Orpheu, intonau cântece de slavă iubirii... Peste puțin, „cele nouă muze" apărură. Prin glasul melodios al Euterpei grăiră ... totul reintră în tăcere... împrejur nu mai era nimeni... O semiobscuritate albăstruie se făcu în alcov. Venus era goală. Albă, cu mâinile după cap împreunate sub păru-i de aur despletit, cu un gest de delicioasă abandonare și de supremă voluptate, își întinse superbu-i corp de lapte pe patul de ... și cravată albă, satisfăcut și radios, mulțumind și complimentând în dreapta și în stânga mulțimea care îl așteptase înfrigurată, întocmai cum știa să facă pe pământ când da câte un concert de gală. El înainta și oferi grațios Venerei romanța dedicată. Dar cu surprindere și amărăciune constată artistul că nici un ... sculă brusc în picioare și, roșie ca floarea macului, înciudată, scutură o dată capul cu grație^ dar cu putere, făcând pe Fuchs să cadă la pământ. Deodată, ca la un semn nevăzut, tot Olympul fu în picioare... O ploaie de strigăte și amenințări din toate părțile. Toți turbau de ofensa adusă ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... va fi depărtată.     Deci pe ea fierbinte     În brațe strângând,     Apoi cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând.     Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit,     Vai! și ea simțește Că-n veci fericirea lor au pierit,     Aflând a ei tată     Că s-au ... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și a sa suflare Se juca prin coarde, iar arfa tăcea,     Primăvara dulce     În ... Luna după dânsul Negură și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc.     Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat;     Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat;     Oarece simțire     Și făr-a fi vânt     Frunza se clătiră ... lui,     â€žAu murit! strigară, De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu-i...â€�     Și de chinuri grele Căzu ca o moartă pe udul pământ,     Și suspin cu jale În coardele arfei răsună în vânt;     Iar când se treziră     Din leșinul greu     Ziua se iviră Și tăcură toate împrejurul său ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... va fi depărtată.     Deci pe ea fierbinte     În brațe strângând,     Apoi cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând.     Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit,     Vai! și ea simțește Că-n veci fericirea lor au pierit,     Aflând a ei tată     Că s-au ... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea.     Dar în zadar plânge     Al său sorț amar;     Cântărețul dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și a sa suflare Se juca prin coarde, iar arfa tăcea,     Primăvara dulce     În ... Luna după dânsul Negură și rouă lin împrăștia,     Iată, pe cer vânăt     Stelele clipesc,     Al apelor sunet, Frunzele și vântul dorm, se liniștesc.     Minvana, mâhnită, Sub stejar cu gândul în loc depărtat;     Firea adormită, Deodată, obrazul plâns... și-nfocat;     Oarece simțire     Și făr-a fi vânt     Frunza se clătiră ... lui,     â€žAu murit! strigară, De-acum sunt pierdută, căci dragul meu nu-i...â€�     Și de chinuri grele Căzu ca o moartă pe udul pământ,     Și suspin cu jale În coardele arfei răsună în vânt;     Iar când se treziră     Din leșinul greu     Ziua se iviră Și tăcură toate împrejurul său ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... pe ascunse de ochiul oamenilor; de aceea francezul numește travail de termite (lucru de termită) o lucrare ocultă de destrucțiune. Își sfredelesc galerii pe subt pământ, la 'ntuneric, până la zidurile locuințelor sau a magaziilor, de aici coboară drept în jos până dincolo de temelii, pe urmă trec pe ... să le găunoșeze. Dacă locul li se pare bun, le-a rămas acolo încă destul de prădat, aduc tencuiala plămădită de pulbere de pământ ori moloz și balele lor, și înlocuesc treptat-treptat părțile lemnoase pe cari le distrug. S'au văzut, pe urma lor, stâlpi întregi de lemn ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

... scurt, este însă, fără îndoială, cu mult mai folositor celor care vor să învețe ceva cu temei. Dar mai nainte de a pune sub tipar, m-am simțit, amice, ca și dator să-ți trimit ție prinosul acestui vraf de pagini manuscrise, pe care, bune sau rele, le datorez ... SĂ PAȚĂ! Ai voit, amice, ca mai nainte de a o tipări, să citesc eu, în manuscript, cartea românească ce tu ai compus sub titlul de Manualul vânătorului și, după citire, să-mi și dau părerea asupră-i. Pentru atâta încredere, nu am cum să-ți mulțumesc; dar, teamă ... culcat abia înaintează pe căi fără de urme? Dinainte-i e spațiul nemărginit; dar valurile de iarbă, când înviate de o spornică verdeață, când ofilite sub pârlitura soarelui, nu-i insuflă îngrijarea nestatornicului ocean. În depărtare, pe linia netedă a orizontelui, se profilează, ca mușuroaie de cârtițe uriașe, movilele ... la movila Neacșului de pe malul Ialomiței, până la movila Vulturului din preajma Borcei, ele stau semănate în prelargul câmpiei, ca sentinele mute și gârbovite sub ale lor bătrâneți. La poalele lor cuibează vulturii cei falnici cu late pene negre, precum și cei suri al căror cioc ascuțit și aprig la ...

 

Alexei Mateevici - În Betleem

... Alexei Mateevici - În Betleem În Betleem de Alexei Mateevici Noapte-adâncă. În ceruri, sus, Stele ard tremurătoare; Doarme Pruncul Iisus Sub privirile Fecioarei... Pace-n cer și pe pământ, Numai glas de cântători... Îl slăvesc pe Pruncul Sfânt Îngeri — sus, iar jos — păstori. Varsă line străluciri Pruncul sfânt și luminos, Și cereștile ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ștefan la moarte

... rob ce poartă jugul mulțumit, Nimic nu ne-nsuflă hulă ca poporul Ce dorește viața cu robia, dorul! E mai demn, mai nobil, oameni și pământ Fața lor să-și schimbe sub

 

George Coșbuc - Pe Tâmpa

... și grâne coapte. Văd drumuri albe-n zări senine, La margini munți, mai jos coline Și, ca pe-o pânză zugrăvit, Orașu-n vale-adânc sub mine. E pace-n cer și pe pământ; Abia nestătătorul vânt Venit de peste munți, de-aiurea, Tot spune ce din veci a spus— Și până-n văi, de-aici de ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>