Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE CÂND
Rezultatele 1601 - 1610 din aproximativ 2262 pentru PE CÂND.
... n-am decât zădărnicia Imaginii de-atâți visată. Mi-e drag să știu că al tău suflet E bun, deși voi aștepta În van dovezile pe care Le dai... când inima ți-e dată. Și-mi place, fără vreo nădejde, Să te iubesc așa-n tăcere, Spre un buchet ce se pălește Să fiu privirea ...
... Gheorghe Asachi - La patrie La patrie de Gheorghe Asachi Un viu dor mă-naripează și mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, Fiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a ... Orfeos munții Traciei s-umpleau, Și de sunetul cel dulce crude fiare se-mblânzeau. Însăși ruga de evlavie unei inimi credincioase Cătră Domnul se înalță pe aripi armonioase Ș-o simțire legănată prin al muzelor organ, Mângâietă, cursul trece pe al vieței ocean. Spre virtute versu-mbie, despre rele face ură, Fermăcându-ni adapă d-o înalt-învățătură. O, români, români ai Daciei, ce purtați ... Ni-a lăsat legi și pământuri, vorba sa și-naltul nume. Oare darul ce de timpuri și de barbari s-a pastrat, Când senină soarta luce, fi-vă astăzi defăimat? Nu, prin muze ș-a virtutei dorul dulce și fierbinte, În noi lumea să cunoască strănepoți ... frunzi, cunună muza ție va urzi; O cunună cungiurată de-ale vântei line raze, Ce de foc, de fier, de timpuri, trainic soarta o păstrează.
Alexandru Macedonski - Rondelul orelor
... Alexandru Macedonski - Rondelul orelor Rondelul orelor de Alexandru Macedonski Omnia vulnerant, ultima necat Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... -- Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plânge duios că trăiesc. Și nici nu mai cerc să ... Când viața s-arată ușoară. -- Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară. Oricâtă cerească comoară Ar fi într-un lut omenesc, Zvârlit de pe clipa ce zboară Recade în iadul obștesc; -- Pe
... 07 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 14:21 →→ ovidiu tâmpește cuvinte despre copiii care nu vor știi să apară din poezie scrisă pe calea ferată salva vișeu spune că lumea din față n-are și că lumea din spate e tare definește totul prin nimicul din noi răscolește ... bea umilința de-a fi și se ceartă cu toți zeii greci - din birou - și se scaldă-n fierbintea minciună când totu-i pe roate (și totu-i pe
Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală
... impune eram gata a fi ascultat și mă supuneam ordinelor: așa zicu (ce se facu, je vous aime, mon ange, ma aimee), desprețuiescu pe toate, și voiu desprețui, insă pe tine nu potu, sum nebunu, anii tineri mi se ducu și o dată cu ei se duce și ai tăi și atunci va fi tărziu ... a vă esclama astfel fiind că tonațiunea de Mari ’mi dă o vie speranță, inchipuesciți in ce stare deplorabilă se află acela când iubesce și nu e iubitu) uă dată dupe cum te cunosc erai naivă, blăndă, și cu-n caracter foarte frumosu vis-a-vis ... mi spune de uă altă ființă. — Nu vezi Mari, nu observi, că te iubescu, ah dumnezeulu meu, aibi indurare, și fă ca acea ființă pe care uă am, să cadă astfel cum sum, găndeștete Mari că poate să moru și atunci, atunci cănd poate cellu de susu’ți va reaminti ... in simțiri și să revinu de unde am plecatu. Alaltăieri m-am intălnitu cuservanta D-tale, comunicăndu-mi că eu să iubescu o altă ființă (pe ...
Mihai Eminescu - Tăceți! Cearta amuțească...
... amuțească  E-o oră grea și mare, Aripele ei negre în ceruri se întind, Astfel lumea-amuțește la-ntunecări solare, Astfel marea-amuțește, vulcane când s-aprind; Când prin a vieții visuri  oștiri de nori  apare A morții umbră slabă cu coasa de argint Tăceți! Cum tace ... a Nordului popor Când evul asfințește și dumnezeii mor. Aduceți-vă aminte de-acele nalte poze De frunțile-n lumină a vechilor profeți; Pe un pustiu de piatră, pe cer d-azur și roze Trecu un stâlp de flacări ce lumina măreț Și-n fruntea unui popol  pierdut în chin  e Mose ... mânie, zidind nor peste nor, Din ștearsa, nențeleasa a istoriei rună A descifrat al ginții puternic viitor. El trece peste timpuri pe valuri cum furtuna, Valuri cari în ceartă se scutură și mor. Os magna sonaturum! Idei c-ale lui Crist În limba inspirată unui evanghelist. Inima ...
Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare
... ta cu cel ce are plăcerea de a-ți răspunde în acest moment, dar probabil toți colegii noștri din Academie. Căci ne aflăm pe un tărâm unde cercetările se apropie de oarecare exactitate științifică și pot conduce la câteva dovezi convingătoare. Lucrul se schimbă când trecem la aprecierile curat literare, unde dovezile exacte nu sunt cu putință, unde judecata se întemeiază adeseori pe elemente prea subiective și unde e totdeauna greu (iar la noi - cu lipsa unei tradiții literare statornicite - mai greu decât aiurea) să găsim premisele înțelegerii ... ta Miorița este chintesența poeziei populare române; dar pentru contimporanii dintre 1856 și 1866 erau poate poeziile curat lirice mai sugestive. Îmi aduc aminte că pe mine și pe câțiva din compatrioții mei ne încântase la 1857 în Viena (eram atunci de 17 ani) mai cu seamă poezia tradusă de Kotzebue: Sus în vârf ... din tulpină, Să-ți văd fața la lumină, C-au venit pănă la mine Miros dulce de la tine, Cât am pus în gândul meu Pe-o aripă să te ieu Și să mi te port prin soare, Pân'te-i face roditoare Și de mine iubitoare." "Șoimuleț, duios la grai ...
Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei
... De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe
Heinrich Heine - Aș pune cruce sărăciei
... De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe
Vasile Alecsandri - Făt-Logofăt
... te odihnește, Că-n deal te pândește Un negru balaur. Frumoasă fetiță, Cu lungă cosiță, Cu mândru colan! De dânsul n-am teamă, Căci am pe-a lui seamă Al meu buzdugan. O! tânăr semețe, Cu blânde mândrețe, Cu ochii de foc! Balauru-i mare Și milă nu are ... nume, Tremur și se-nchin. Viteze vestite, Cu arme-aurite, Cu dulce cuvânt! El peste munți calcă Și-n cer are-o falcă, Ș-una pe pământ. Păsărea de munte Cu salbă pe frunte, Cu salbă de flori! Murgul meu, când sare, Trece peste mare Și zboară prin nori. O! Făt-Logofete, Cu netede plete, Cu glasul ceresc! Nu te du de-aice, Nu te du ...
... ea, alt om aruncă. C-un rând de haine-o văd mergând La muncă, La joc și hori același rând, Îl poartă-ntruna, și de când! Lucsandra-i doară preuteasă, Ea-și cată noră mai aleasă, S-o ducă-n bunuri și-n duium Acasă. Ea n-a ajuns ... care stau Și-n casă nici cenușă n-au! Auzi tu, mamă, câte-mi spune? Și-aleargă-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune. De-aș sta să-i dau și eu răspuns, La câte legi am fi ajuns! Ea-mi sare-n drum, că doară ... zece guri. Cu gura, mă-sa bate-o gloată, Și-i de otravă Leana toată Mi-ar pune capul sub picior, Să poată. Dar lor pe plac eu n-am să mor, Că n-am ajuns la mila lor. De foame nu dau popii ortul! Eu iarna singură-mi țes tortul ... Lisandru e, că alta ce-i? Dar ce? Îl țiu legat de mine? Îl trag de mânecă? Ba bine! El vine-așa, de dragul lui, Când vine. Eu nu pot ușa să i-o-ncui, De stă prea mult, eu cum să-i spui? Sunt eu la urmă vinovată, Că Leana ...