Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TOT
Rezultatele 1651 - 1660 din aproximativ 2348 pentru TOT.
Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu)
Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu) Moartea de Cincinat Pavelescu Condiția esențială a vieții e forma Pasteur Moartea, crinul ce se-nalță Pe morminte-abia săpate... Stea ce râde matinală Bătrâneții-mpovărate. Poarta cerului și-a păcii... Drum ce-n taina-i o să poarte, Spre câmpiile veciei, Umbra sufletelor moarte. Babel sumbru ce atrage Toate neamurile-ntr-însul, Și pe toți ce-i înspăimântă Remușcările sau plânsul. Lac de umbră și uitare, Coasă rece-a tinereții, Mare-n care se revarsă Toate râurile vieții! Ia această carne, moarte! Lacrimi, visuri și argilă, Și prefă-o în țărână Fără formă, dar fertilă. Pierde-o-n totul tău himeric! Și sub tremurul de astre Din nimicu-i fă să crească Visul florilor
Cincinat Pavelescu - O epigramă
Cincinat Pavelescu - O epigramă O epigramă de Cincinat Pavelescu La o șezătoare literară la Tulcea, îmi amintesc organizată de Soc(ietatea) Scriitorilor Români scriitorul N. Dunăreanu, citise, între alții, o nuvelă lungă, nesfârșit de lungă. Se părea că nu se mai isprăvește. Publicul tulcean... ce să-ți mai spun? mort pe jumătate, era în agonie... Într-un târziu, Dunăreanu a dat Dumnezeu și a terminat... Ca să mai înviez puțin auditoriul, adică să-l readuc la simțiri, am apărut pe scenă și am citit epigrama aceasta: Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu, Când a sfârșit nuvela... Dunărescu... Venise generalul Averescu... Probabil că epigrama asta, care-i plăcuse mult ilustrului general pentru care eu am un adevărat cult, l-a făcut să-și aducă aminte de mine cu atâta bunăvoință. De altfel, primulministru avusese raporturi de prietenie cu tatăl meu... Dar să revenim la chestie... Ne-am luat cu vorba. Să presupunem acum că în adevăr aș fi fost numit director general, ce s-ar fi întâmplat? Mărturisesc sincer că emoția mea ar fi fost enormă. Să revăd pe toți marii noștri artiști pe care i- ...
Cincinat Pavelescu - Pe un album...
... Ca niște fire de beteală! Mi-e frică. Pagina e albă Ca și un suflet de fecioară: Sub farmecul acestei spaime Ce fericire mă-nfioară! Tot astfel, când o roză-și nalță Spre cer parfume neștiute, Rotește fluturele-n preajmă-i Și nu-ndrăznește s-o sărute. Veni-vor mulți să ...
Cincinat Pavelescu - Poet (Pavelescu)
... Cum florile renasc din rouă, Cu versul tău să-nvii Olimpul. Să fecundezi sterila minte Ca pe un câmp secat de plug, Și să străbați tot înainte Neștiutor de nici un jug. Să-nvingi prostia-mbătrânită Și din noroi spre cer să zbori, Și să-mpingi lumea-nmărmurită Spre alte mândre ...
... un vierme de mătasă Care-și zidește singur locuință Din firul său, eu am o năzuință În al meu suflet să-mi clădesc o casă; Tot ce-am visat, dar n-a avut ființă, Ca din pământ aș vrea acum să iasă. Din amintiri și doruri să se țeasă ...
Cincinat Pavelescu - Răspuns dlui general Petala
Cincinat Pavelescu - Răspuns dlui general Petala Răspuns dlui general Petala de Cincinat Pavelescu care se mira că, la un concert în Cluj, pianistul cânta într-o sala cu totul obscură A cânta în întuneric Nu-i capriciu și nici boală; E un avantaj: artistul Nu mai vede sala
Cincinat Pavelescu - Răspuns la o epigramă
... Cincinat Pavelescu - Răspuns la o epigramă Răspuns la o epigramă de Cincinat Pavelescu în care autorul contesta valoarea volumului meu de poezii Tot
Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 2)
... când de nori, Și se iubește și se plânge, iar celelalte-s în zadar. Întoarnă firea-nduioșată un cor divin d-un farmec rar; Și tot vibrează, iar ecoul răpește marmura cea sură, Și se iubește și se plânge, iar celelalte-s în zadar! Privighetorile pădurii se zbenguiesc prin frunzătură. 1892 ...
Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu)
... mut, Zdrobindu-ți carnea albă, te-am avut, Statuie după soclu năruită! Dar o-ntristare-n inima-mi mâhnită Înalță un regret necunoscut: Mă doare tot ce-a fost și s-a trecut Și plâng pe năzuința mea-mplinită! Pe clipa rătăcirii noastre ceața Va coborî uitare ...
Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 2)
... tău e raiul căsniciei Dar oare fericirea ta nu minte? Nu simți ades robia datoriei Cum greu ți-apasă inima și minte? N-ai dat tot traiul tău de mai-nainte P-o clipă din vârtejul nebuniei? Parfumul cald al serilor te-mbată, Și inima-ți ce-abia știa să bată ...
Cincinat Pavelescu - Un răspuns
... răspuns de Cincinat Pavelescu Comandantului Pantazi, care a răspuns, în Universul, la prefața volumului Cântecele unui greier, spunând că nu bogatele furnici, ci tot sărmanii mei amici m-or duce la Academie. Eu nu știu la Academie De mă vor duce, precum zici, Necunoscuții mei amici, Dar cei pe ...