Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNȚELEGI CE VREAU SĂ SPUN?

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 395 pentru ÎNȚELEGI CE VREAU SĂ SPUN?.

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... decembre, înainte de amiazi, între stradele Popa Tatu, Știrbei-vodă și Calea Victoriei, o pietricică de briliant în valoare de 3—400 de lei. Cel ce o va găsi o aducă la d. Stasache Panaiotopolu, strada... numărul... unde va primi o recompensă de 20 de lei. â€� După ce citesc: — Te pomenești că se găsește! zice omul meu. — Tot ce se poate — zic eu — nene Stasache. Mergem? — Da... haide! Ne suim într-o sanie și pornim. — Nu că-mi pare rău ... Madam Panaiotopolu, mai nostimă decât totdeauna, mă primește cu amabilitatea-i cunoscută: — Dacă nu veneai, mă supăram foc pe d-ta. — Se putea nu viu, madam Panaiotopolu?... Pentru mine invitația unei dame așa de grațioase ca d-ta este o poruncă strașnică, la care peste putință mă gândesc măcar a nu mă supune. — Mersi! zice doamna. Dar adaog: — Ce am aflat, madam Panaiotopolu? — Ce? — Pietricica de la... — De la inelul care mi l-a făcut cadou nenea Andrei... Cine ți-a spus ? â ... ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... inteligentă, Osman lăsă frâu liber instinctelor răului, hultuite o dată cu nașterea în sângele lui, și când pentru prima oară se întrebă pe sine la ce port îl va conduce calea pe care a apucat, el nu mai găsi în sufletul său nici o voace care -i strige: Oprește-te. El avea spiritul ager, caracterul iute și întreprinzător și curajul unui om ce nu tremură înaintea crimei, dar care dă îndărăpt înaintea pericolului. Fizicul său se potrivea în totul cu plecările sale interioare: un cap de o mărime ... frumos mai are, ce dulce căutătură! Când se uită cu ochii la tine, parcă te frige în inimă. — Așa este, însă nu știu de ce de o bucată de vreme încoace e tot mâhnită. Are ce are. Îți aduci aminte tu cât era ea de veselă mai nainte; cum glumea de frumos? Îți venea tot glumești cu dânsa... Acum parcă-i tot plouă și-i ninge. — Tare ești prost, Ioane!... Nu înțelegi tu c-aceste sunt marafeturi de ... teme de dânsul. N-o vezi cum tremură? Parcă are un șarpe dinapoia ei. — Multe mai vezi tu, Ioane! Mă tem că, de multe ce ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine înșirăm pe scriitori, fără mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai recunoscuți, indiferent de aprecierea noastră, pentru ca premisele argumentării fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogălniceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca ... fiind rare, aproape curiozități. Apoi, pentru realizarea unor asemenea opere -- mai puțin pentru teatru, unde e vorba mai des de rezolvarea unor "probleme" --, autorul trebuie cunoască cât mai variat și mai adânc realitățile ce are de zugrăvit, adică pe cele naționale. O bună parte însă din poezie, și anume cea lirică, nu are de zugrăvit realități obiective decât într ... acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională, s-au raliat, se poate zice, la curente moldovenești, au debutat și continuat apară în Convorbiri literare, îmbrățișând critica și, până la un punct, ideologia "Junimii" -- ori întâlnindu-se cu ea. * Nu e fără interes ...

 

Petre Ispirescu - Hoțu împărat

... fiul de împărat. Deschideți, că sunt un călător. Îi deschiseră. Când intră în bordei, el băgă de seamă că muierea aruncase ceva sub pat. - Dară ce vânt te aduce pe la noi? - Sunt strein. Acum am sosit din alte împărății. Rogu-vă mă găzduiți. - Bucuros, cu ce vom putea. - Foarte vă mulțumesc, le mai zise el. Nu vă va fi degeaba. Dară de ce vă stinghiriți din lucru? Lucrați, nu vă opriți pentru mine. Am băgat de seamă că făceați ceva când am venit! Muierea vru îndruge câteva minciuni. Dară bărbatul îi luă din gură și zise: - -ți spunem drept. Dumneata ești oaspetele nostru, și crez că nu ne vei da pe mâna stăpânirei. Eu sunt hoț. Meseria acesta nu mai are ... Soțul său, fiul împăratului, adormise, și-i da niște sforăieli de părea că mână porcii. Se culcă iarăși. Nu șezu mult, și tocmai când era -l fure și pe el somnul, auzi încă o dată același miercăit și cu totul p-aproape. Odată sări drept în sus. - Ce naiba, trebuie fie ceva. Mă repez văz ce dracovenie

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru

... iartă Dumnezeu lesne păcatul. Că așa zice Domnul Hristos: Tot păcatul și hula va erta oamenilor, iar hula care iaste spre Duhul Sfânt nu va erta oamenilor. Și sunt păcate de moarte 7, carele sunt și împrotiva Duhului Sfânt, fărde nici o greșeală, de vrĂ©me ce sunt neertate, deaca nu va face la dânsele căzuta vindecare; păcatul cel dintâi iaste trufiia, dintru carele naște semețiia și neascultarea; al doilea iaste zavistiia, dintru carele naște vrăjmășiia și uciderea; al treilea iaste iubirea de argint, carele numĂ©ște a doua închinare de idoli, dintru carele nasc toate rĂ©lele; al patrulea iaste călcarea de lĂ©ge, adecă nebăgarea în seamă celor hotărâte și așăzate în legi și în pravile, dintru ... pământului; deci de va strica sarea, cu ce va mai săra? Îi numĂ©ște lumină, zicând: Voi sunteți lumina lumii. Și iarăși: Așa luminĂ©ze lumina voastră înaintea oamenilor, ca, văzând faptele voastre cĂ©le bune, mărească pre părintele vostru cel ceresc. (Îi numĂ©ște cetate, zicând: Nu poate ascunde cetatea în vârful muntelui. Îi numĂ©ște făclie aprinsă, zicând: Nimeni nu aprinde făclie ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... ca și cum ar fi fost cineva ascuns îndărăt... Ce-o fi? vedem... Seminaristul s-aplecă și luă ghemotocul: era ceva înfășurat înăuntru... Voi -l desfacă. O înțepătură... Un ac cu gămălie! Ce păcăleală proastă! Supărat trânti ghemotocul și începu șteargă degetul împuns în vârful căruia, după fiece storsătură, creștea repede la loc o mărgea mare roșie. Ghemotocul izbit cu necaz în pământ se desfăcu ... pieptul, întinzându-și brațele amorțite de friguri, până-i trosnesc încheieturile, când perdelele se dau într-o parte și o femeie pune mâna pe geamuri le închiză. Seminaristul îngheță; vrea strige; dar nu poate, și până treacă efectul loviturii, fereastra e închisă, perdelele lăsate la loc și lumina stinsă. Se apropie de ziuă când tânărul se hotărăște se-ntoarcă-n dormitor... Se trântește pe brânci în pat, își reazimă inima, în care simte o strânsoare nedefinită, pe mâna dreaptă, și pe cea ... puful mărunt de pe obrajii aprinși zbârlit de fiori - încovoiala lângedă a trupului - izbiturile inimei ei de pereții sânului - și mirosul fără nume ce-i radiază din rădăcinile părului - și cât e de bine

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde ... dacă o spui d-ta, e ca și cum Adriana, de pildă, ne-ar declara de la început: “Eu sunt un sfinxâ€�. În cele ce urmează am vă documentez acest lucru... Și Adriana, și mai ales Bianca, lăsată de capul ei, n-ar face așa; pentru că spirituala Bianca ne încântă mai ... altora n-o interesează. Pe de altă parte, discreția și prudența, însușiri feminine înnăscute și de-a dreptul impuse de împrejurări, o fac stăruiască numai asupra efectelor sufletești ale unui fapt material și lase în umbră însuși faptul care le-a cauzat. Minunata îndrăzneală artistică a autoarei în ce privește mărturisirile pur sufletești dispare când e vorba de fapte. Și mai e încă ceva. Ca orice liric, dna Papadat-Bengescu e lipsită de imaginație ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... ca de vreo optsprezece ani, copil de văduvă; tatăl, fost impiegat comunal în orașul său, a murit de mult; mama, scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul meu îmi spune cu oarecare ton de compătimire că aceia, ca niște mediocri ce sunt, vor termine cursul și caute a intra unul în seminar și altul în liceu ca bursieri ai statului; el nu s-ar fi înjosit niciodată se facă bursier; e prea independent pentru asta, și apoi nu se simte atras decât de literatură. Înfățișarea materială a acestui personaj nu ... cunoscut. Am constatat atunci pe figurile redactorilor o mare satisfacție pentru succesul cronicelor teatrale, succes a cărui confirmare deplină era pasul de umilire ce eu făceam. Am salutat și am plecat. Când ies, iată că intră pe ușe, cine? vechea mea cunoștință, d. Nicu Ionescu. Toți încep râză. Unul zice: când vorbești de lup, Nicu la ușe! nu înțelegeam... Am simțit însă numaidecât că d. Nicu Ionescu era aci ca la dânsul ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni ... l-a întrebat tremurând: — Spune-mi drept, doctore, te conjur, cum merge? — Sire, a răspuns doctorul, noi am făcut ce amputut. Dumnezeu rămâne facă ceea ce n-a putut face știința. Regele în culmea emoției a concediat pe dr. Kremnitz, care a plecat degrabă înapoi ... zile, înainte de a părăsi capitala, va prescrie confraților săi români tratamentul de care au nevoie în convalescență. Doctorul german susține că trebuie

 

Dimitrie Anghel - Ex voto

... trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a făcut ... au fost cîndva și ale tale. De este așa, ajută-mi le reîntregim și scăpăm ceva din noi, din marele și înfricoșatul întuneric ce ne pîndește. Cei ce te-au cunoscut și pe care i-ai înveselit cu bunătatea și glumele tale, și-n amintirea cărora mai stăruiești încă, vor muri și ei ... îi fu lesne se așeze, -și cumpere o paletă și văpselile trebuincioase cu care -și poată agonisi traiul lui și al copiilor ce aducea cu dînsul. Din vremea aceea, în casele vechi, în rame demodate, au rămas nenumărate portrete ale boierilor de atunci, cu portul lor, chipuri blajine ... fost Șeherezada copilăriei mele. De la dînsa, desigur, mi-a rămas pasiunea pentru fantastic, dragostea de legende și ființi supranaturale, iubirea pentru tot ...

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... îi ducea banii pe jumătate de an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura și s-amăgească pe cineva, ori asuprească, ori, zicem, — că ce nu se întâmplă? — jefuiască — asta Doamne ferește; și tare-l mai iubeau țăranii și, când trebuia cineva trimis la oraș, la stăpânire ori cu banii, apoi pe ... toanto? — De aceea râd, că eu nici om n-am ucis, nici păcat nu mi-am luat asupra mea, da bani am găsit. — Ce bani? Ce hămăiești? — Ia, uită-te, cum hămăiesc. Pădurărița dezleagă legătura și le arată, bat-o Dumnezeu, banii ș-apoi le spune tot, cum venise Anicuța, ce-i spusese Anicuța și altele. Ucigașii se bucurară, începură a-și împărți prada în de ei, mai nu se bătură; apoi, vrasăzică, se ... trimis femeia, ca bea, vasăzică, necontenit, nu mai iasă la capăt. — Vom bea pân-în ziuă! strigă ea. — Bani avem mulți, ce mai cruțăm! — Bea, da numai mintea nu ți-o bea! Așa spre miezul nopții, când toți erau cu ochii pe dos, femeia dădu fuga ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>