Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ATUNCI(PE)
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 1348 pentru ATUNCI(PE).
... stăpînă. Și unde odrăslește pămîntul flori și ramurile copacilor urzesc umbră, acolo se aciuiază și cuiburi, și toate gîngăniile se strîng, ca să aibă soarele pe ce-și împrăștia razele, și oglinzile acelea pe care le-a lăsat Dumnezeu omului : ochii să le poată răsfrînge în ei și să se veselească. Naltă și zveltă, pe unde trecea, vîntul avea grijă s-o ia înainte și, aplecat pe gura scorburilor, să-i cînte ca dintr-un nai uriaș tot soiul de melodii. Cucii își amestecau și ei nota lor stingheră, gheonoaiele băteau și ... s trandafirii merse, căci forma aceasta i se arăta în minte, forma aceasta i-ar fi trebuit, trandafirul ar fi mers cu haina ei. Dar pe locurile acelea numai trandafiri albi erau pe lume, și ei o pată de sînge îi trebuia. Obosită atunci, se așeză lîngă o fîntînă și visă la podoaba ce n-o găsea nicăiri. Nălucitor gîndul acesta îi revenea în minte. În umbra pleoapelor lăsate ... mîna tot mai tremurătoare îi întindea trandafirul pe care strop cu strop îl împurpura cu sîngele lui, neștiut de nimeni. Mai palid și mai lunar ...
... Alexandru Macedonski - Faunul Faunul de Alexandru Macedonski În ochii mei adânci, pe brânci un faun priveghează, Visează strașnica plăcere ce poți s-o smulgi unui viol, Hipnotizări ce pervertesc rânjind împrăștiază Și-n fund de gingașe potire ... mei adânci, pe brânci un faun priveghează. Catifelează lin și dulce cuvântul său — suspin blajin -- Dar când stăpân se crede-a fi, atunci pe pradă sare, Brăzdează sânurile goale cu buze aprigi ca de Djin Și e un Iad de foc ascuns ce, până nu tresare, Catifelează lin și ... blajin. Zadarnic anii trec, și trec — rămâne Domn în scaun, Și nu e om ca să nu-l poarte la pândă-n el pitit pe brânci, Iar nu e ceas și pas, răgaz să poți avea de faun, Ești robul lui, și totdeauna ca să trăiască el mănânci, Zadarnic anii ...
Mihai Eminescu - Rime alegorice
... face. Eu o urmez prin galerii înalte. Izvoare vii din vase stau să salte Și lângă ele nimfele de marmur, Făpturi cerești unor măiestre dalte. Pe lucii muri auritele pilastre. În jurul lor sunt așezate glastre, Din care cresc bogate-ntunecoase Ici roze negre, colo flori albastre Și pe ferești perdele de purpură. Un miros răcoros simțirea-mi fură; Deschisă lin e ușa unei sale Și noi minuni uimiții ochi văzură. Un pictor a ... două basme-arabe Samăn cu-aceia ai reinei Sabbe, Cum împăratul Solomon îi scrie, Cu-a lor priviri de-ntunecime slabe. Cu ochi pe jumătate-nchiși surâde: Â Deși privirea-mi pe cei vii ucide, Te uită lung la mine, tu, ce mort ești, Pân-al tău suflet ochii va deschide. L-al tău mormânt tu ești ... stingi nu este voia sorții, Ci-n fața mea să lași încet să-ți cadă De pe-ai tăi ochi de gheață vălul morții. Îngenunchind atunci am zis în sine-mi: ,,O, dulce chip, cu mâna fruntea ține-mi Și de pe ochi ia-mi vălul trist și rece, Căci simt bătaia renviatei inimi." Și de
Petre Ispirescu - Poveste țărănească
... intre și fugi. Băiatul așa de încet și ușor lucrase, încât fata nu simți nimic. Ea dormea dusă în pat, fără să iabă vreun habar. Atunci și el se apropie de fată - și, dreptul lui Dumnezeu! nici că mai văzuse până atunci așa frumusețe - îi luă inelul ce avea în degetul cel mic și marama de pe față. Cu aceste două lucruri se întoarse el acasă la frații săi, fără să le spuie ceva, din cele ce i s-au întâmplat. Tata ... fi fost el așa de ușurel, încât să nu fi luat vreun semn, cu care să-și dovedească fapta. - Ce mai așteptați, slujitori? Dați afară pe smintitul ăsta carele vine să ne strice cheful. - Ia, mai stai olecuță, îi zise atunci și împăratul, carele ascultase cum nu se înțelegeau ei la cuvinte. Cum cam dai tu să se înțeleagă, parcă ar veni la prochimen. - Eu socotesc ... ți le-am luat, după ce am ucis șase zmei și îmi pare rău că mi-a scăpat și cel de-al șaptelea. Atunci împăratul răsuflă de bucurie că a scăpat cu față curată pe ...
Dimitrie Anghel - Aducerile-aminte...
... ce a renunțat la frumoasa lui barbă și astăzi poartă mustața tunsă englezește, și o piatră de rubin, ca o picătură de sînge pe spuma crăvăților lui tăiate ca din manta unui doge. De-atunci datează cele mai frumoase romanțe ale lui, cum e : Romanța celor trei corăbii , Tomis , Sosesc corăbiile , Romanța celor trei galere și multe altele. E o ... cheiului trist de unde se deschidea infinitul mării, ca doi albatroși cu aripele rănite. Sarea amară a lăcrămilor ne curgea de multe ori pe față, și balsamul adormitor al versurilor ne adormea nostalgiile. Ceteam împreună poeții moderni și, fermecați de armonia lor, cercam să-i transpunem pe românește. Lucram amîndoi, și poate dacă vremurile nu ne-ar fi despărțit, colaborarea noastră să fi dat roade. Aveam unele afinități, și-mi aduc aminte ... ști ce amintire, Căci nu le mai ții minte cînd ești de moarte-aproape Și totuși simt în mine cum se închid pleoape ! Așa trăiam pe atunci, și cînd tăcea marea cu glasurile ei, atunci ne vorbeau ruinele de care e plină Constanța. Ca niște pelerini ne strecuram în templul lui Poseidon, prin gangurile vechi, unde se serbau poate riturile ...
... și când Vă vine-n prag flămândă, voi O bateți înjurând. Îi știți povestea ei? De-o știți, Ce mult vă cred mișei. Dar nu! Atunci ați fi miloși, Cu dânsa, dragii mei, Veniți dar, vreau azi să vă spun Povestea vieții ei. Pe deal, în revărsat de zori, Un bucium repetat Da sunet, și lătrau zăvozi; Bărbat lângă bărbat Ieșea din văi, suia pe culmi Cu groful la vânat. Sărmani iobagi! Un sat întreg Cu sila-n codru dus, Pe placul unui domn nebun! Și sus și tot mai sus Treceau, purtând în ochi grăbiți Un cerb pe goană pus. Și șir de șir gonaci stăteau În umbră de copaci, Și contele pe-un tânăr cal Da frâu ca dus de draci, Dar iată! Calul sub picior A prins p-un biet gonaci! Arama potcovită,-n ... râsete, huhu! Luptându-se cu moartea, el În pat se zvârcolea, Și biata mă-sa! Vezi-o azi Cum plânge-n hohot ea? Același plâns, pe care-atunci Sărmana îl plângea. Sărmana! și vă bateți joc De traiul ei d-acum; Dar mama voastră n-ar putea S-ajungă oarecum Nebună? V-ar ...
Constantin Stamati - Hăulitul închisului
... Mihail Lermontov Traducere de Constantin Stamati Oh! deschideți-mi prinsoarea, Ca să văd seninul soare, Ș-al soției boi frumos, Și calul meu cel comos. Atunci pe amata soață Am s-o strâng la piept în brațe, Ș-apoi să m-arunc pe cal, Și să zbor pe văi și deal. Dar vai! ușa la-nchisoare Îi cu zăvor gros și tare, Și nevasta lăcrimează, Nesperând să mă mai vază. Ș-al meu ...
Mihail Lermontov - Hăulitul închisului
... Mihail Lermontov Traducere de Constantin Stamati Oh! deschideți-mi prinsoarea, Ca să văd seninul soare, Ș-al soției boi frumos, Și calul meu cel comos. Atunci pe amata soață Am s-o strâng la piept în brațe, Ș-apoi să m-arunc pe cal, Și să zbor pe văi și deal. Dar vai! ușa la-nchisoare Îi cu zăvor gros și tare, Și nevasta lăcrimează, Nesperând să mă mai vază. Ș-al meu ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... că am cuvânt să iubesc flora română? Peste zece zile voi avea plăcerea a vă trămite un buchet de mai frumoase flori. Până atunci depun pe acesta la picioarele d-voastre. Brustureni 26 mai Angelica Florineasca, D-lui Onisim Cerențel Am priimit cu o vie plăcere buchetul și mai ales scrisoarea ... se socot flori acele ce cresc și trăiesc în aerul liber, ci numai acele ce stau închise în dosul geamurilor, cum sunt ale mele sărmanele, pe care, de frica răcelii nopților, nu va să le scoată din închisoarea lor. Pană atunci grădina mea e goală, și de voiesc a vedea flori trebui să mă duc în florărie. Acum însă am buchetul d-tale pe ... pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer. Roza simplă era acea ce figura ... ...
Dimitrie Anghel - A patra Parcă
... lor nu-s făcute să zîmbească ; o înduioșare nu trece în ochii lor, căci ele n-au vreme să se înduioșeze. În albul lor veștmînt, pe care joacă lumina albastrului opaiț ca pe niște giulgiuri, cele ce n-au cunoscut divinul farmec al tinereții, nici bucuria ce-o resimte frumusețea în fața oglinzii, nici reveriile dulci ce le ... cu cît convoiul e mai bogat, cu atît și bucuria ei pare mai mare. Din ce în ce mai mic, convoiul descrește, o umbră trece pe fața ei cînd dispare după case, cu nerăbdare se ridică în vîrful picioarelor ca să-l vadă reapărînd, atentă își pleacă urechea să prindă și ... care cad lacrimile celor ce și-au pierdut o ființă dragă. Sunt zile însă cînd vîntul nu aduce nici o frîntură de marș funebru și atunci, la orele obișnuite cînd trec morții, ea nu-și mai poate găsi astîmpăr. Ca o furie își clatină funebrii mirți ca și cum ar vrea ... luminează, torc înainte nepăsătoare, una ținînd în mîna-i veștejită furca din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină, cealaltă fusul fatal pe ...
Nicolae Gane - Agatocle Leuștean
... umbla să vinzi castraveți la grădinar! Cu toate acestea, n-a fost om mai naiv, mai lesne-ncrezător și mai ușor de tras pe sfoară ca el. De câte ori nu l-am făcut de zi întăi april să alerge după cai verzi pe pereți, spunându-i minciuni care umblau în picioare; de câte ori el, marele cunoscător de tutunuri, după cum se lăuda, n-a fumat ... Iubesc!... Te rog, nu mă lăsa!... Vino cu mine!... voi să mă primblu puțin, să mă răsuflu. — Bucuros, frate!... Mai e vorbă!... Amândoi ieșirăm pe stradă. El opri o birjă, mă pofti din a dreapta ca pe un musafir și porunci viziteului să iasă peste barieră la câmp. Era tocmai vreme de primăvară, când toate-s pornite spre dragoste. Dar, lucru deșanțat ... văzut ce vesel era la masă, cum i se dezlega limba după un pahar de Cotnar. Avea un talent nespus de a imita pe unii și pe alții, mai ales pe un camarad al nostru din vremea acea, Gavril Bărgăoanu, cam prostatic din fire și care vorbea lătăreț. Îi ziceam prin prescurtate Gavril Bărgă. Luasem, noi ...