Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN LUNA ACEASTA
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 482 pentru DIN LUNA ACEASTA.
... doctorul se sui în trăsură și plecă. Baba rămase văicărindu-se în gura mare. Atunci Bughea o luă de mână și-i zise râzând, făcând din ochi la ceilalți: — Nu te mai boci, mătușă, că-ți dau țidula care mi-o făcut-o mie, să-ți iei doftorii și să ... prin mai. Și eu n-am fost bolnav de zilele mele. Cum o să mă împungă? Popii nu-i prea plăcuse purtarea finului, numai da din cap; după ce mântui ciobanul, îi zise: — Orișicum, taică, acela-i om cu carte; dacă ți-o zis că ai ceva, ăi fi având ... două. — Ai să vezi tu, ascultă ce-ți spun eu! Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de-un deget. Pe cioban îl opreau toți: — Îl jucași, Bugheo! Flăcăul parcă simțea nevoie să spuie la ... împungă în mai așa, din senin. — Cum să mă-mpungă, mă?! Și râdea cu hohot, în gâlgâiri scurte, de răsuna ulița. Către seară ieși din
Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877
... cursul lui lucruri foarte serioase, tocmai așa precum adunările legiuitoare sunt niște așezăminte foarte serioase, deși se petrec în ele prea adesea lucruri caraghioase. În acest an, târîș grăpiș, ar fi mers treburile foarte bine dacă n'ar fi mers rău de tot; politica iarăși nu s'ar fi încurcat așa ... au dovedit elocent, la Idee, că ar fi fost desigur pace dacă nu era războiu; apoi, întemeiați pe această matură judecată, membrii Clubului Lătrătorii la Lună s'au rostit în ședință solemnă, că dacă nu se făcea războiu era să fie pace bună. Aceasta poate da o idee, deși slabă în ... stau gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie berbec bătut. Adevărul e că până acum niciunul, sau mai bine zis amândoi berbecii, se poate spune că au rămas bătuți ... stăruințele, în zadar amenințările: niciun folos. Țarul este neînduplecat; Sultanul este mahmur. Cei doi berbeci voiesc cu orice preț să se bată reciproc. Întrucât privește acest războiu, prevederile noastre sunt categorice: Dacă nu Sultanul, Țarul va fi învingător - și vice-versa. Aceasta încă nu o știu destul de bine diplomații, și ...
Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română
... realități cu puțin ori fără de nici un caracter specific național. Și chiar poezia obiectivă -- balada istorică, pastelul etc. -- nu are de zugrăvit decât puțin din realitatea obiectivă, principalul fiind și în acest gen sentimentul și arta. Și să se observe că mai des e exotic subiectul în poezia obiectivă decât în proză -- vezi Byron, Hugo, Leconte de ... mai ales afectivitatea unui individ și concepția lui de viață --, e națională adesea numai întru atâta întru cât sufletul unui individ poartă pecetea sufletului poporului din care face parte. Dar acest element subiectiv național apare și în proză, chiar și în cea mai obiectivă. E atitudinea scriitorului față de lucrurile zugrăvite. Acest element se adaugă deci, și el, la celelalte, adâncind caracterul specific național al prozei. Așadar, dacă poezia, când e foarte națională, e expresia sufletului unui ... comportat cu realitățile naționale și știința. Cu aceste realități se ocupă mai ales istoria politică și socială, istoria limbii și istoria literaturii unui popor. Comparația, din acest punct de vedere, dintre Moldova și Muntenia justifică încă și mai bine constatarea noastră, decât comparația celor două literaturi. Istoria politică și socială, istoria limbii ... ...
Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți
... a sa maică duioasă. Însă răsunetul numai ruga mea au repetat; Iar când după miezul nopții luna se întunecară De negurile cernite ce se ridica din vâi, Eu mânios pe Gafița că cumplit mă defăimară Și plângând cu de foc lacrimi acest fel o blestemai: "Dumnezeu îmi este martor de scârbă și de necinste Ce mi-au pricinuit fiica nevrând a mă mai vedea; Apoi ... veștezite la umbra ce cunoscu. Vrea s-o roage, dar nu poate, căci ale sale cuvinte, Sfărmându-se de suspinuri, în lacrimi se prefăcu... Într-acest fel totdeauna sufletele ovilite Sunt îmbulzite de scârbă, se bântuiesc ne-ncetat, Până ce cad ca o jertfă sfărmată și umilită, Mai ales când pierd ... n somnul cu răsărire Își spunea amărăciunea sufletului pătimaș, Curgându-i pe obraji lacrimi și gemând cu întristare; Atunci bătrâna muiere, soția ce-l străjue, Din somnul greu îl deșteaptă cu mâna tremurătoare Și-l întreabă ce visară și ce prin somn băiguie. "Femeie, bătrânul zise, ea este aici sosită, Căci ... Dumnezeu parcă, cu milă nemărginită, De blestem o dezlegară, văzând-o pocăită“... Spuind aceste, bătrânul își ștergea genele sale, Și în pripă ies-afară ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... dacă trebuie să zicem că nu numai în Sophocle, Euripid, Hegesias, [2] Lucrețiu nu se arată, dar nici chiar în Byron, Musset și câți alții din vremea noastră; apoi după al doilea înțeles ducându-l la absurd, trebuie să zicem că mai toți oamenii sunt pesimiști. Din aceste rânduri cititorii vor putea vedea cât de încurcat și de nedeslușit este cuvântul pesimism . Noi am primi înțelesul al doilea, dar fără a ... l înlocuim prin altul mai limpede, mai deslușit. A doua pricină pentru care l-am înlăturat este înțelesul ce a căpătat acest cuvânt din pricina pesimiștilor de contrabandă de tagma celui de la Soleni și despre care vom vorbi în alt articol[3] ; din pricina acestora, vorba pesimism va ajunge în curând o batjocură, deși chestiunea despre care vorbim acuma e un lucru serios, serios și trist. Iată de ... Pentru a o găsi, să ne întoarcem către Europa apuseană și să întrebăm pe criticii ei: unde găsesc, de unde socot ei că purcede acest trist fenomen, boala aceasta a veacului, după cum s-au obișnuit a o numi acolo? În Europa dăm peste o literatură ...
Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala
... lion de Paris. Acest lux ar face pe oamenii fără experiență să-l ia drept fiul unui proprietar bogat sau de moștenitor al vreunui unchi din repertoriul teatrului comic francez; lucrurile însă merg cu totul altfel și vă încredințez cu mîna pe conștiință că vestmintele după dînsul sînt făcute pe datorie ... zică un cuvînt și țara este brăzdată cu șosele și drumuri de fier, casele statului se umple de bani, cultura și instrucția ajunge pe cea din Germania, cu un cuvînt România se ridică la cel mai suprem grad al fericirei sale; din nenorocire, însă, guvernul nostru nu știe să se folosească de consiliele patrioților slujnicari și de aceea lucrurile merg cu susul în jos. Slujnicarul adevărat, pe ... paladiul sau deviza societății lor. Iată ce este societatea slujnicarilor în simț colectiv și ce este slujnicarul în parte. Capitolul II - Mitică Rîmătorian În una din nopțile lui decembriu din anul 1858, vîntul muscălesc sufla cu tărie, ploaia curgea în mari cătățimi de apă amestecată cu zăpadă și grindină. Pavagiul Capitalei era plin de noroi ... turburată de nimeni, afară de desele patrulii militare care străbăteau capitala în toate direcțiunile, căci guvernul dupe timpul acela, nemulțumindu-se pe întreruperea comunicației provenită ...
... Nicolae Gane - Sfântul Andrei Sfântul Andrei de Nicolae Gane Făceți cruci mântuitoare, Căci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrei. (Alecsandri) Într-una din zile îmi luai pușca din cui, pușca cea cu noroc, mi-o grijii bine, îmi așezai cele trebuitoare la torbă, apoi zisei să-mi puie șargul la sanie. Deși cam ... o canapea. * Șargul meu sprinten și spornic la mers alerga acum pe câmpia albă, ca o nălucă ce fuge de umbra ei. Două doruri care din inima stăpânului trecuse într-a lui, îl mânau din urmă. Unul era dorul vânatului, patimă a mea din copilărie, celalalt dorul Elenei, fiica lui Neagu, cea mai frumoasă fată din împrejurimi. Dar, cât fugeam eu de iute, ziua fugea și mai iute, încât în dreptul morii de vânt noaptea mă și întâmpină. Deodată sania mea ... mirele ei, căci avea un smoc mare de peteală la piept și se uita cu îndrăzneală în ochii ei. De unde a ieșit acest tânăr nalt și uscăcios pe care niciodată nu l-am văzut?... Și cum de s-a făcut această nuntă cu așa taină și ... ...
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... codrii Bâcului (căci de lungă vreme nu se mai vorbește în Moldova de ei!) și mai mulți vor fi care nu știu ce însemnează părul din mijlocul satului. Codrii erau odată așezare de apărare ca plăieșia munților, salbă de zmarand a Basarabiei, precum Basarabia este cuibul răscoalelor din țară, moșia celor Novaci de răul cărora urdiile tătărești nu se puteau înturna în Bugeag cu prada din Țara Leșească și cuibul voinicilor din cântecele vechi. Codrenii erau mândri și nu purtau numele nănașilor lor. Cântecul zice: S-a aflat la Movilău, De Codreanul cela rău!... Părul ... moșnegii spuneau de turci și de tătari, de moșul Adam cu barba până în brâu, ce ținea plăghiile pe genunchi, de Ileana Cosânzeana, de frații din lună, de lupte și de năvăliri: vedeam în lună chip de om rănit, culcat pe un pat frumos de scoarțe și de lăicere, și sângele bolborosind îi pica alăturea într-un cuibăr spart; iar ... a mamei, în dulcea limbă a poveștilor, care au întipărit icoane drăgălașe și poetice în închipuirea copilăriei, aș fi putut spune că povestea din ...
George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte
... Câteva amănunte biografice ar îndreptăți și mai mult această surpriză. Închipuiți-vă, acum treizeci de ani, un profesoraș de liceu într-un orășel de provincie din Moldova. Cu ce fel de oameni ar veni în contact și în mijlocul căror preocupări cotidiene ar trăi un profesor de provincie, astăzi, necum cu ... antichității. Într-o bună zi, îmbracă un costum bizar, își caută un tovarăș de drum și-o pornește razna prin munții Moldovei. Iar la întoarcere, din propria-i pornire, dintr-o necesitate sufletească imperioasă și tainică, s-apucă cu răbdare să-și scrie impresiile... Dar ce impresii! Câtă strălucire în stil ... figuri gingașe și vii de țărance și de târgovețe, câte aspecte variate ale naturii, câte popasuri și peripeții, câte borșuri de chitici și nopți cu lună plină! Dl Hogaș intră în literatură cu talentul barbar și primitiv, dar năvalnic și strălucitor al unui poet epic din antichitate. Natura figurilor sale de stil, proaspete ca florile, sintaxa lui savantă, cu perioade largi și cumpănite, abundența mâncărilor și pornirea firească de a ... ai noștri. Caragiale, rafinatul și exigentul Caragiale, vorbea întotdeauna cu entuziasm despre bucățile dlui Hogaș și mai ales despre acel minunat episod cu părintele Ghermănuță, ...
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... Trebuie să știi jocul și dansul ce-ți lipsește, Și niște mici petreceri, ce se zic românește Jocuri nevinovate. Nevinovate fie, Măcar că vini destule din ele pot să fie; Trebuie să faci pasuri și complimente bune, La vorbe serioase când alții se vor pune, Să n-asculți, să spui glume ... pleacă, și în sfârșit o lasă, Zicându-i: Ce lornetă! te-arată mai frumoasă! Fieșcine cunoaște ce cap tânărul are; Dar pentru că dă bine din mâini și din picioare, Și trântește la vorbe fără să se gândească, Am văzut multă lume cu duh să-l socotească; Iată de ce talente avem noi trebuință ... te-n lume vreo figură-a face? Pretenția aceasta mi s-ar părea ciudată. Când pe la nunte, baluri, ne ducem vreodată (Căci din nenorocire puternica natură Ne-a unit împreună c-o strânsă legătură), Râd văzându-te singur, și într-un colț deoparte, Parc-ai fi ... vorbă-două, care la unii place; În câte rânduri însă distracțiile tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale, Să superi din ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului
... răpus pe scutul de aur cu care ne iubim pînă la sînge destrămarea totul a început se pare într-o zi care venea din viitor descompusă dintr-o eroare perfectă dintr-un echilibru absurd geometriei castrat pe toate laturile deopotrivă mai inventînd cîte ceva sub soare mai deschizînd cîte ... interzis vagi amintiri despre o ființă incertă pe o planetă incertă într-un timp incert slăvind un punct despovărat de sens fără curaj mai mult din lașitate un timp fără culoare fără miros fără gust care capătă contur în spațiul gol de-atîta alergare care te amiroase numai prin văile cernitelor ... riduri și mătreață un număr calculat la infinit poemul iarba și dilema cosașului ochiul tău (cel nenăscut) cel clădit înăuntru lucrurilor văzut (iar nu făcut) din afară cu migală și trudă cuibărește în spirale rotunde țîța luminii flămînde maria lu’ tănase mutul potcovarul din capul satului intrase singură în grădină pe furiș (cu mînecile suflecate și picioarele goale înainta sfioasă spre căpițele de fîn proapăt cosit) luna ca un ...