Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ(GRIJI)
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 346 pentru FĂRĂ(GRIJI).
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... ar fi de sute-o mie. Adecă, turcii venind să lovească Întii pă noi, ș-întia năvală Oastea țigană s-o sprijinească, Ca el apoi, fără de-ostăneală, Să deie pe dânși, de-a noastră moarte Slăbiți, și biruință să poarte. SpĂșneți-m acum: pentru ce s-ascunde? Pentru ... ce-au făcut armelor rușine!... Iar' muierea lui și copii Nevinovați să vor da robii." Țiganii înțălegând aceste, Toți încremeniră de frică: Cesta lĂ©șină fără de veste, Cela-amĂșrte, nu sâmte nimică, Altul să vaietă-în gura mare, Iar altul plânge cu suspinare. Mai toți acu de sineș' uitasă, Numa ... de v-eți pleca turcilor ca noao, Păn' la cel mai mic voi tăia în doao!" [9] ,,Să ierți Măria ta (Neicu zisă), Noi suntem fără de nice-o vină, Că cine-ar hi crezut ca să ni să Tâmple-una ca-aceasta și să vină Pe noi munteni îmbrăcați turcește ... stul din oștile păgâne Nu departe, lângă-o mănăstire Odihnind ar fi și, cum să pare, Așteptând altă ceată mai mare. Cum principul această-înțăleasă, Fără-a zice-un cuvânt mearsă-îndată Cu munteana călărime-aleasă, Iar' țigănimea noastră bărbată: Ca din vis acuma să rădică Bucuroasă că-au ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Bogoiavlenie
... te botez. Zise Hristos: Ioanne, lasă cuvintele acĂ©stia acuma, că nu iaste vrĂ©me de a înmulți vorba; vrĂ©mea purtării de grijă iaste. Pentru aceasta m-am făcut om, pentru aceasta m-am îmbrăcat în trup, pentru aceasta m-am arătat sărac și m-am arătat smerit ... pre capul lui Hristos și glas din ceriu s-au auzit zicând cum că: Acesta iaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grijă pentru mântuirea omenească. Și atunce au ieșit Hristos din râu, botezat. Și cum că s-au botezat Hristos, așa ne învață dumnezeeștii evangheliști; iar încăș ... că nu sunt lucruri lumești, ce iaste taină mare și înfricoșată, carĂ© s-au făcut pentru mântuirea omenească. Întrebăciunea dintâi iaste: pentru ce Hristos, fiind fără de păcate, s-au botezat? Zicem că botezul iaste mântuirea păcatelor omului și curățenie de păcatul cel strămoșesc, iară Hristos fiind fărde păcate, după cum ... dooa venire a domnului Hristos, dintru carele iară va să se închiiage. Deci stihiia cea dintâi și mai de treabă iaste vântul, că fără de răsuflare nu poate trăi omul nici un ceas. A dooa stihie și mai înaltă iaste focul, nu numai acest ce vedem cu ...
Ion Luca Caragiale - Antologie...
... l murdărești pe la spate de sus până jos... Va bănui aproape sigur pe cine l-a murdărit: atât mai bine! te știe fără a-ți putea cere socoteală... Și mai ales sexul slab, mai delicat, are nevoie de anonimat, ca să-și poată descărca sincer și ... dată pe stampila poștei.) Tânărule, ești în vârsta frumoasă a iluziunilor, când inima se deschide ca o floare cu toată sinceritatea... Onest, activ, fără nici un vițiu, virtuos, apreciat de superiori, iubit de inferiori, viitorul îți surâde. Nu mai poți trăi singur; dorești, după ce ți-ai cucerit o ...
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
Vasile Alecsandri - Chiriţa în provincie Chirița în provincie de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 2 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 2.11 SCENA XI 2.12 SCENA XII 2.13 SCENA XIII 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 3.12 SCENA XII 3.13 SCENA XIII 3.14 SCENA XIV 3.15 SCENA XV 3.16 SCENA XVI 3.17 SCENA XVII PERSONAJELE CUCOANA CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, soțul ei GULIȚĂ, copilul lor LULUȚA, orfană SAFTA, sora lui Bârzoi Dnul ȘARL, profesor francez LEONAȘ, tânăr ieșean ION, fecior boieresc TREI ȚĂRANI ȚĂRANI, JANDARMI, POFTIȚI LA MASĂ, UN CURCAN Reprezentată la Teatrul Național din Iași, în beneficiul dlui Millo, la 1852. ACTUL I Teatrul reprezintă o ogradă ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort
... Că nu iaste, Doamne, moarte robilor tăi, când eșim noi din trup și venim la tine, Dumnezeul nostru, ce schimbare dentru cĂ©le mai cu grijă la cĂ©le mai fericite și la cĂ©le mai vĂ©sele și la odihnă și la bucurie. Și adevărat, cât iaste de dulce această ... cel tare îl aduce cu grabă la liniște, decât acela ce cu mare liniște, fărde vânt, călătorĂ©ște, așa mai fericit iaste și cela ce fără vreme, de moarte grabnică să mută la liniștea dumnezeeștii fericiri. Zice înțeleptul Solomon: Sfârșindu-se preste puțin, au plinit ani mulți, că plăcut era Domnului ... ce doarme. Și prĂ©cum zicea apostolii cătră Hristos pentru Lazar, așa zic și eu pentru dânsa: De-au adormit, mântui-să-va. Va așăza, fără de nici un prepus, marele Dumnezeu sufletul ei cel creștinesc în sânul lui Avraam și al lui Isac și al lui Iacov, în lăcașurile celor ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... poetic, pe care o face H. Spencer..." Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi poetic. Am mai spus că niciodată nu mi-a trecut prin minte să amestec economia politică cu poezia; acum ... și în acest caz e folositoare; poate să fie exprimatoare de idei și sentimente rele, și în acest caz e vătămătoare.[3] Toți cititorii noștri, fără excepție, sunt desigur pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt. Un poet care, în versuri înflăcărate, va pleda pentru ... ce-l înconjoară; creațiunea artistului va exprima, într-un fel ori în altul, tendințele epocii în care trăiește, ale societății în care trăiește. Deci, artă fără
George Coșbuc - Moartea lui Fulger
... l-a cunoscut, Cu vuiet s-a izbit un pas De spaimă-n lături și-a rămas Cu pumnii strânși, fără de glas, Ca un pierdut. Să-i moară Fulger? Poți sfărma Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă ... a-nvins. Pe piept, colac de grâu de-un an, Și-n loc de galben buzdugan, Făclii de ceară ți-au făcut În dreapta cea fără temut, Și-n mâna care poartă scut Ți-au pus un ban. Cu făclioara, pe-unde treci, Dai zare negrilor poteci În noaptea negrului pustiu ... doamnă, viața ta! Și-a morții lege n-o căta! Sunt crai ce schimb-a lumii sorți, Dar dacă mor, ce grijă porți? Mai simte-n urmă cineva Că ei sunt morți? Dar știu un lucru mai pe sus De toate câte ți le-am spus: Credința ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... pe lângă ele mereu, Cu tot groaznicul alaiul său. [5] După dânsul Vaietele-amare Și Tânga cu Plânsurile mere, Blăstămul cu limbă-otrăvitoare, Jelea, Gemetul fără putere, Suspinele-abia răsuflătoare Cu Grija d-inimă rozătoare. Deznnădăjduirea-în dinți scrâșnește, Năcazul frângând mânile plânge, Lipsa caută, nimic nu găsește, Iar' Căința-în ... căsca și de jumătate O și-îmbucasă, strigă cu mănie: ,,Soiu dă câne! Laie blăstămată! Până când tu tot dă capu tău Vei umbla, și fără Dumnezeu? Iacă, vă zic ha mai dă pă urmă: Așa să tăceți ca peștii-în apă! Că dacă-oi sâmți că mă mai curmă CĂ ... veți juca pe-altă zicătură". [7] ,,Hăi, măi! cine-ți dede-aha putere (Sfârcul strigă de după spate) Să ne bajocorești, Tandalere!... Așa prost și fără dă dreptate? Că n-au sosit încă-aha clipită Ca să cerem de la tine pită. Ne rugăm foarte mării-tale Să-ți mai cruți ... împoncișate Pre viteazul aurariu săriră. Aici să vezi capete crepate! Amândoao-acum să-înoțărâră Părțile, și acum depreună Toată tabăra-în arme s-adună. Muierile fără-învălitoare Aleargă, copilele fricoase Trămurând din cap pănă-în picioare, Umblă ca ș-oile spărioase, Rătăcindu-să-încolea și-încoace Și nu știu de spaimă ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. În legănarea lui molatecă, pâlpâia, nostalgică și sumbră fără sfârșit, o patimă așa sfâșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să ... la șapte ani, la parastasul cel mare, când au să te dezgroape, rămășag pun că au să te găsească tot dichisit, tot scorțos, tot fercheș, fără un fir de păr alb, murat în argint-viu și în spirt ca un gogoșar în sare și în oțet. Dar Pașadia nu-l asculta ... la răspântie, îl înșfăcase și-l siluise ca să-i poată smulge ceea ce, în chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la început fără caznă și zbucium. Odată ajuns se întrecuse, luase văzul tutulor, îi uluise și-și făcuse, jugănar cumplit dar cu mănuși, toate mendrele. Calea măririlor i ... cunoscut un alt om. Dar pe acela îl întâlneam aiurea. La câțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrâne grădini fără flori, se ridica, neprimitoare și posomorâtă, o casă veche. Eram unul din rarii privilegiați ce treceau pragul acelei bogate locuințe unde, până în cel din ...
Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială
... pe Popovici-Bănățeanu, fiu de târgovăț, de meseriaș (nu de țăran) -- dintr-o clasă tânjitoare și rupt si de această clasă, și deci singur și fără atingerea lui Anteu. Replica lui Popovici-Bănățeanu, la noi, și deci în sens invers, e dată de Creangă, care (personalitate puternică; incult; preot; institutor; trăind ... vechi decât ceilalți și deci mai ușoare, și păstrând viu în suflet imaginea vieții din Humulești dinainte de formele noi; trăind o viață de târgovăț fără pretenții etc.) a putut rămânea țăran, ca Slavici și Coșbuc, și a făcut excepție în epoca eminesciană. Dar ca să ne ...
... așa e scris! Maynoții [1] cu sfială pe Osman îl înconjoară, Înaintea lui s-apleacă, își duc mâinile la piept; Le e teamă și o grijă nențeleasă-i înfășoară, Căci în fiecare suflet el privirea și-o coboară, Cercetare ce străbate ca săgeata-n țintă drept. Lungi urări din orice parte ... răniții, crunte chinuri îi tortură Moarte! moarte! se aude răsunând ca o fanfară. Piept la piept se strâng, cu dinții se apucă și se rup, Fără milă printre rânduri plugul morții ară, ară... Arma cade peste armă, trupul cade peste trup. Și zadarnic musulmanii vitejia-și desfășoară, Ei încep să șovăiască ...