Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NUMAI SA NU
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 697 pentru NUMAI SA NU.
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute ... le aduce, pe când dă frunza, pe când fluturii încep a se juca, când trandafirii îmbobociți se deschid, când soarele încă dezmiardă și nu arde, când de pe porumbei pică ninsoarea, mirositoare. Una din ele, zâmbind în cerul trecutului, cine nu o știe? cine nu ...
Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană
... încît nu ai fi găsit un trădător măcar în tot Imperiul Bizantin (deși un istoric atestează că se găseau pă ici, pă colea trădători, dar nu așa mulți ca în ziua de astăzi, ci numai cîți trebuia lui Mahomet ca să-și săvîrșească trebușoarele sale), Constantinopolul căzu și pricina nu fu decît afurisitul acela de comet. Cutremurul de la Lisabona, arderea Hamburgului, revoluțiunea franceză de la 1789 și alte nenumărate calamități ce au suferit omenirea ... declarat etern inemic al lui Verdi și al muzicei sale; de aceea, celebrul nostru bas, de cîte ori cîntă muzică a lui Verdi, nu scoate nici o notă întonată. Despre personagele secondarii nu vom vorbi nimic, căci ele au suferit atît de mult din cauza cometului încît, orice am zice despre dînsele, suntem siguri că nu am reuși a da o idee justă despre starea în care se află acum; ceea ce putem zice în conștiință este că d ... de statu quo ante bellum [1] ; de unde rezultă că d-l Botticeli, directorul acestui faimos corp muzical, n-au reușit, și suntem siguri că nu reuși niciodată, a-l disciplina. Despre alegerea repertoriului
... spune Veacul. Ștefan-vodă din Pătru, care mai sus scrie, Tinerel ș-au domnitu-ș mică bucurie, Că era țara stânsă de dese războaie Și nu putea stăpânii domni-n bună voaie. Stătu domn Aron-vodă, lăsat-au pomană Svânta sa mănăstire, și n-are prihană. Deac-au făcut și bine, lăsându-ș domnia, După dânsul stătut-au domnul Ieremia. Acesta de pre rudă i-i ... ntr-a lui Hristos milă. Și Vasilie-vodă cu domnii în rândul I-au dat Hristos odihnă precum i-au fost gândul, Cu doamnă-sa Tudosca prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce totuș să-ncrede. Și pentru Ghica-vodă laudă să zice, Că de-a rândul cu svinții ... Ecaterina, La Domnul din direapta să-i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață Să trăiască cu svinții în rând, fără greață, Cu iubita sa hiìcă, cu doamna Maria, Să nu li să mai stângă în veci bucuria. Și doamnă-sa Dahina încă să să vază La Dumnezău în casă cu dânș, să să-ncrează. Și Duca voievoda Dumnezău să-i caĂ¹te Sufletul cu odihnă ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... fum. Dar în zadar sunt toate, când cel ce le pretinde Nu se va face însuși la merite străbune Destoinic cum se cade, prin osteneala sa. Urice de viermi roase nu sunt mărturisiri De vrednicia noastră; virtutea este numai Dovadă de noblețea acea adevărată. Spune-mi, lăsându-ți lenea, povara de oștean Purtat-ai vreodată? Gonit-ai pre vrăjmași? Asigurat-ai țara lățind a ... Un ceas de ne-ngrijire e primejduitor!) Să-ntâmpine oricare viclene uneltiri; Ostașii lui să fie întru îndestulare, Și către el să aibă iubire iar nu frică. Pătruns de-a sa blândețe, norodul mulțumit Părinte să-l numească, de binefăcător; De el să se-ngrozească ai țării numai dușmani. Împodobit cu minte, știință, vitejie, Să fie cu răbdare un lucru începând Pre care să-l sfârșească cu grabă și curaj, Precum din fulger ... inimă de-aramă! Împrejurat de moarte de pretutindeni ești! C-o scândură subțire de dânsa osebit Când sufletul tău cere mai mare despărțire; Ideea morții numai în tremur te aduce. Iar martori vitejiei nu ai decât pre robi, Ce nu ...
Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae
... grăit Moisi cu atâta mânie. Iar mai mult mă minunez de îndelunga răbdare și de multa iubire de oameni a lui Dumnezeu, cum nu l-au dat pierzării, împreună cu jidovii cei făr de lĂ©ge; că lui Dumnezeu, nu numai Moisi, ce și toată lumea nu-i iaste nici de o trebuință, după cum zice David la psalm 16: Bunătățile mĂ©le nu-ț trebuesc. Iar pentru ca să nu mă depărtez cu vorba zic cum că Dumnezeu nu s-au uitat la acĂ©le cuvinte ale lui Moisi, ce-l îndemna spre mânie; ci mai vârtos s-au uitat la dragostea lui cea ... rog să ascultați. Sunt mulți în lume de să numesc că sunt păstori și zic cum că poartă grijă de oi; ci o zic, ticăloșii, numai cu cuvântul, iar cu fapta sunt departe, câtu e ceriul de pământ, pentru căci nu poartă grijă pentru folosul oilor lor, ci să nevoesc numai pentru folosul lor, cărora nu să cuvine să le zică neștine păstori, ci năemiț, sau, mai vârtos să zic, furi și tâlhari; că lasă oile lor de le mănâncă lupii ... ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... foarte. Imperatorul meu, cărui ceriul deie ani îndelungați, și țara ta au în comun tot acel enemic puternic pe Ștefan a Moldovei, care nu mai pune în teacă sabia cea însângerată. El nu mai lasă în repaos nici pe poloni, nici pe unguri, nici pe tatari, nici pre noi și chiar nici pre voi, ce sunteți cu dânsul ... ca să o conducă în brațele fiului țarului. Osman: Ce minunat vânat am face prin asta! Eu cred că Ștefan, care iubește foarte pe fiia sa, ar fi dispus a răscumpara a ei eliberare prin mari sacrificii. Vlad: Planul e bine combinat și merită un ferice rezultat ... acolo ținti ochii! Vlad: Ce fac viglele noastre? Curierul: Ai noștri a început a se retrage spre tabără. Vlad: Mișeii! Oare nu știu ei că eu aice mă aflu cu miezul puterei și că la apropierea mea moldovenii ca o pulbere de vânt se vor răspândi! Să ... amici ni sunt mai periculoși decât neamicii. Voichița: Amar mie! Între doi dușmani puternici, de la cine vom afla scapare? Sabina: În astă grotă subterană nu ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU UMBLA LA-MPRUMUTARE 7 CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU DUPĂ CE TE-NȘALĂ 8 UN NEBUN FĂGĂDUIEȘTE ȘI-NȚELEPTUL S-AMĂGEȘTE 9 HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ 10 OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ 11 CINE FURĂ AZI O CEAPĂ MÂINE FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE ... Nastratin; Dar nu-l am acasă astăzi: altu-i l-am împrumutat. Măgarul din grajd dodată a răcnit într-acel ceas. - Spui că nu-i - zise vecinul - și na, iaca al său glas ! Iar Nastratin îi răspunse: - Ce, tu nu crezi ce-ți spun eu ? Mai mult crezi tu pe măgarul decât chiar cuvântul meu ? CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU ...
Gheorghe Asachi - Patima (Asachi)
... la frunza care-n freamătul ei geme. La ființele naturei, câte împregiuru-mi sânt, Spun a inimei dorință ce sperează și iar teme, Numai zânei cerc ascunde patima în care-mplânt. II Auzit-au Apeninul eho a durerei mele, Ce din sân Amor îmi stoarce în tăcut ... păserele, Mai duioase se făcură fiarile-n ascunsa ripă, Înalțară a lor frunte tupilate floricele, Zefirul cel mai zburdatic înfrână a sa aripă. Mai lin curseră atunce ale râurilor unde Și naiadele duioase au ieșit din râu, din mare, Acea patimă s-aculte care inima-mi pătrunde ... un suspin de îndurare! III Acea aspră pătimire de o inimă-nfocată Într-atâta este deamnă ca amorul s-o aline, Încât, doamna me, eu nu știu de unde totdeauna vine Supra me să săgeteze o privire turburată. Zea de gheață, de oțele au de piatră diamantată Inima în sânul vostru ... Care de l-a voastră faimă un eho să împrumute, Când țintează sumeț ochiul în a ceriului făclie, Întunericul îl ceartă numai
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... cu minte, să vă purtați bine și să îngrijiți de trebile casei. Aveți voie să vă preîmblați prin grădină, să intrați prin toate cămările casei: numai în cămara din fund, din colțul din dreapta, să nu intrați, că nu va fi bine de voi. - Fii pe pace, tată, răspunseră ele. Niciodată n-am ieșit din cuvântul dumitale. Du-te fără grije, și Dumnezeu să ... surorile; dară n-o lăsa inima. Gândul ei era mereu la cartea care spuse că norocul celorlalte surori era să fie așa de frumos și numai ei îi spusese că o să i se întâmple ceea ce nu se mai auzise până atunci pe lume. Și apoi o rodea la ficați călcarea poruncii tatălui lor. Ea începu a lâncezi. Și numai ... crescu când văzu că fetele îi erau sănătoase. Fata cea mică se feri cât putu a nu se arăta tristă. Cu toate astea, nu după mult timp, împăratul băgă de seamă că fie-sa cea mică din ce în ce slăbea și se posomora. Îndată îi trecu un fier ars prin inimă, gândindu-se că poate i-au călcat ... ...
Alecu Russo - Critica criticii
... a iscălit D. G. De laudă este publicul(ui) că a înțeles că, bun, rău, locul său este la piese naționale: dă aplausuri nu numai pentru că pieselesunt bune, dar pentru că a înțeles, fără însuși a-și da socoteală dece, că este mai de folos ... patimi. Domnul D. G. n-a înțeles titlul piesei, pentru că nuînțelege oamenii. De zice domnul D. G. în trei rânduri că Băcălia nu învrednicește numele de piesă și că este numai un tablou de năravuri, sau căcursul piesei nu dezvelește sfârșitul ei, sau că acel sfârșit îi adusfără oareșicare preparații dramatice ce se cer neapărat într-o piesă,sau că o intitulație de asemenea ... poate înțelege orice trepte ale societății), care se urcă mai sus decât se cuvine după împrejurărileeducației și ale prejudețelor pământului: tonul face cântecul. Domnul Sărmală nu-i un cuconaș pospăit numai, care umblă după averi, precum critica îl vede. Sărmală este domnul D. G.,autorul, toți câți suntem; în sfârșit lumea, publicul, care râde și sejoacă ... socoate că băcalii vorbesc caprofesorii de Academie și cinovnicii în stilul pieselor tălmăcite. Sinonimitate de cuvinte cam groase este iertat, deși în acest prilej există ...
Grigore Alexandrescu - Mierla și bufnița
... — îi zise — ți-aș face o-ntrebare, Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare. Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută, De ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută? Nu cunoști, cum se vede, razele dimineței, Dulceața primăverei, plăcerile vieței. Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cînți bine: Dar eu și alte păsări mai vrednici decît mine Îți vom da-nvățătură, și vom pune silință Să-ți mai supțiem glasul cît ... mine să mergem la plimbare, Ca să faci cunoștință cu o privighitoare.“ Bufnița îi răspunse: „Îți mulțumesc, iubită, Eu cu soarele vostru nu sînt obicinuită; Îmi supără vederea. Lumea o să mă vază, Însă, cînd m-oi deprinde cu a luminei rază.“ Mulți zic ... Că-nvățătur-adîncă, idei, filosofie Sînt prea vătămătoare l-a lui copilărie, Declamația-aceasta, pompoasă, îngîmfată, De vreți, poate să fie despoților iertată: Numai lor le e bună a unui neam orbire, Căci nu-l lasă să-și vază a sa nenorocire: Dar în gura acelor ce-o zic pe dinafară, Sau e o nerozie, sau este o ocară. Noi le-am putea răspunde puținele cuvinte ...