Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRECE PRIN CAP
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 739 pentru TRECE PRIN CAP.
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... de acest fel; ce-i drept, nici pomii și altele n-au manifestat față cu "vechiul lor prieten" vreo deosebită emoție. De la gară trec prin niște uliți triste: miroase a scăpătare și părăginire. Asta mă indispune și mai mult. Să plec cu trăsura 'nainte, pe-ntuneric și pe ... Să deschiz... Ferestrele dau în uliță. În față e o răspântie. În fund se vede foișorul de foc d-asupra casei orașului. Pe sub ferestre trece strada "Independenții", care la dreapta dă în strada "Regală", strada principală din fața otelului. Aceste lămuriri topografice le datoresc chelneriții, care, manifest indispusă c-am ... uliță! Merg degrab la fereastră... Cadranul transparent de pe foișorul de foc ațată unul ș-un sfert... Când au trecut trei ceasuri?… Am ațipit, prin urmare?... Ce e în stradă?... Măturătorii orașului... Au prins un câine la mijloc. Știu... Asta e o petrecere populară, la noi; am văzut-o de ... la inimă, care începe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul i se zbârlește pe coamă. Un fior îi fulgeră d-a-lungul prin șira spinării și-i încovrigă coada d-a-ndăratele, până-i înfige vârful în pântece. Ochii turburi caută încotrova un punct de scăpare ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul
... Un profesor bătrân și rău. Tace ca o momâie. Deschide gura parc-ar fi un mort care-și scuipă pământul din gură și slomnește îndesat prin știrbiturile dinților: "Afu-ri-situle!" Altul, gros, roșu-verzui, ca un ficat; fără gât; cu ochii umflați și repezi; mânile îi bănănăie în toate părțile ... bursierii din clasele superioare, cu palmele gata pe bătaie... iacă vrăjmașii mei! Clopoțelul care ne speria din somn, iarna, la cinci ore, cu noaptea în cap... apelul... rugăciunea pe care n-am vroit s-o zic niciodată, cu toate pedepsele ce am suferit... meditația cu fearele groase... vizita pedagogilor, cari mă ... în aer: n-aveai decât să-l sorbi și să-l azvârli. Lupta pentru aceeași tablă, pentru aceeași cretă, pentru aceeași lumânare năpădea sângele la cap, smâcea mânele din încheieturi. Pumnii mei începuseră a se încleșta mai des și mai grabnic; gesturile mi se zvăpăiau; fața mi se aprindea ... vechi de stejar mie mi se închideau... niciodată inimă bolnavă n-a jinduit mai dureros libertatea perdută! Și d-atunci, când toamna îmi trece pe dasupra dunga de cocori și aud pe câte un tovarăș d-ai lor țipând și bătându-și aripele smulse, ...
Alexei Mateevici - Datoria noastră
... izvorul luminii și al științei și mergea, tot mergea înainte. Așa ne spune nouă istoria — povestirea faptelor trecute a tuturor popoarelor (noroadelor). Prin spusele istoriei, datoria noastră, ca a unui popor, ni se înfățișează și mai lămurit. În scurt, ea constă într-aceea ca țăranul luminat ... tot locul de suferințele sale. Căci numai dacă va cere, i se va da. Iar moldovenii cei ce prind locuri însemnate în împărăție, se deosebesc prin avuție multă, să nu uite niciodată că sunt moldoveni și că după spinările lor un popor întreg zace în sărăcie trupească și sufletească, așteptând de ...
... ar putea dânsa să stea de dimineață până seara fără ca să-i vadă?cum, când e atât de bine să-i vezi?! Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguiește și se ceartă cu oamenii, se mai ia și de cap câteodată, plânge și se plânge c-a rămas văduvă, și apoi se uită împrejur să-și vadă copiii și iar râde. "Tot n ... flămânzi și iar se duc după ce s-au săturat, mai se joacă voioși, mai se bat, fie între dânșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite. Serile, Mara, de cele mai multe ori, mănâncă ea singură, deoarece copiii, obosiți, adorm, în vreme ce ea gătește mâncarea. Mănâncă însă mama ... decât ori și cine; dar n-o ierta firea să rupă din nici unul dintre cei trei ciorapi. Trică îi făcea mai puțină bătaie de cap.Era un om la Lipova, Bocioacă, starostele cojocarilor, care lucra vara cu patru și iarna cu zece calfe, scotea la toate târgurile cele mai frumoase ... cu mâinile curate, nici s-o aduci la buna-cuviință. Apoi Mara venea mereu pe la mănăstire ca să se plângă că lumea nu mai ...
Ion Luca Caragiale - Inovațiune
... de a isprăvi zeama din lămâia care v'a crescut între umeri; Văzând pericolul la care s'ar expune societatea română prin lipsa eventuală a acestei foi, căci, cum am zis, zeama de lămâie fiind pe sfârșite, Moftangiria voastră e amenințată de pieire, M-am ... fi om ca toți oamenii, natural, nu s'ar uita printr'un ochiu ca să vază mai prost decât cu doi... n'ar avea monoclu; prin urmare iată un moftangiu artificial. Luați-i monoclul, va rămâne om ca toți oamenii, și nu ar fi bun la nimic. Să trecem la Tache ... Lahovarietățile, cari sunt pe cale de a funda, un teatru, zice Claymoor, o dinastie, zicem noi, când dintre ei se va naște un cap încoronat, sunt greci, prin urmare dându-se de români sunt artificiali. Despre Ghermanis, nu mai vorbim, căci nu ne place să ne copiăm. Atâta numai avem de zis că ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce
... rasă. Totdauna călare pe un cal mic și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o ... capete cu sabia. Un gest cu care rămăsese din război. - Ia spune drept-drept, câți turci au murit în război? Cazacul își arată părul din cap. - Și câți muscali? Cazacul își arată părul din barbă. În cap avea cazacul păr cu nemiluita, în barbă câteva fire rari și pârlite. - Lomiliev, ai văzut tu pe țarul? Cazacul făcu trei cruci și răspunse: - Da ... a învins? Nu se știe. Călăreții stau smirna înaintea marelui duce. - Cine a ajuns întâi? Oh! ce glas!... Un fior rece trecu prin mulțime. Cazacul tăcu. Soldatului îi tremurau fălcile. Marele duce e vânăt. - Care? A scos revolverul. L-a ridicat. El... răspunse soldatul ...
Mihai Eminescu - Făt-Frumos din tei
... făr' de capăt, Când a serei raze roșii Asfințind din ceruri scapăt. Umbra-n codri ici și colo Fulgerează de lumine... Ea trecea prin frunza-n freamăt Și prin murmur de albine; În mijloc de codru-ajunse Lângă teiul nalt și vechi, Unde-isvorul cel în vrajă Sună dulce în urechi. De murmur duios ... dorul Al străinului frumos. Părul lui i-atinge părul Și atunci c-obrazul roș Ea apleacă gene lunge Peste ochii cuvioși. Iar pe buze-i trece-un zâmbet Înecat, fermecător, Care gur-abia-i deschide, Cea uscată de amor. Când cu totului răpită Se-ndoi spre el din șele, El înceată ... de călare - Ea se apără c-o mână, Însă totuși lui se lasă, Simte inima că-i plină. Și pe umărul lui cade Al ei cap cu fața-n sus; Pe când caii pasc alături, Ea-l privea cu suflet dus. Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurzește melancolic A ...
... faci, gogomane! VICTOR ( amețit ): Da! Domnule! ( se întoarce spre stânga, Liza îl urmărește dezolată; când au ajuns la mijlocul scenii, se deschide ușa din stânga prin care scoate capul Fifina. ) SCENA IV ACEIAȘI — FIFINA FIFINA ( din ușe, în costum de dimineață ): Ești aici, Lizo? Am sunat de două ori. ( Victor ... ne aduci carta dejunului. Te rog nu uita. ( iese la stânga și închide ușa. ) VICTOR: On y vole, madame, on y... ( merge până la ușa prin care a ieșit Fifina, pune mâna la inimă, ridică din umeri, apoi se îndreptează hotărât spre fund și iese apucând prin coridor la dreapta. ) SCENA V PERUZEANU (singur; intră cu pălăria în cap prin fund din partea stângă a coridorului, se oprește puțin în fund, aruncă o privire în toată scena, apoi înaintează grav și meditând) Crimele ... ai exasperării... Și dacă și gândul ar trebui pedepsit, cine dintre noi n-ar merita măcar o dată în viața lui pedeapsa capitală? ( clătinând din cap. ) Așa... acestea sunt urmările lipsei tale de prevedere, Alexandre Peruzene. Nu, zic rău. Tu nu mai ești Alexandru Peruzeanu, alegător onorabil din colegiul 1 de ... ...
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... cu domniia l-au încoronat, pentru vremile și întîmplările ce în pămîntul acesta în zilele măriii-sale s-au întîmplat de Radu Greceanu Cuprins 1 Cap. I 2 Cap. II - Pentru domnia lui Șărban-Vodă, unchiul mării-sale, cîți ani au domnit și de moartea lui 3 Cap. III - Cum, după moartea lui Șărban-vodă, toată boierimea s-au strînsu la Mitropolie de au făcut sfat pentru alegirea de domnie 4 Cap. IV - În ce chip rădicarea și înălțarea domniei au fostu lui Costandin-vodă 5 Cap. V - Cum, după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce era ... tătărăști și cruții la Podul Hrizii 16 Cap. XVI - Cum au întrat oștile în Ardeal cu toate capetele cele mari, adecă seraschieriul, Tucheli și domnul prin loc rău și strimtu și cu mare nevoie și cum s-au lovit[cu] nemții 17 Cap. XVII - Cum au prinsu pre Haizler viu în războiu și pre alții den căpetenii, fără cei mulți ce au perit 18 Cap. XVIII - Cum au adus dar și capul lui Costandin Bălăceanul la Costandin-vodă 19 ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi
... la oglindă. Începu din nou să se pieptene. Își desfăcu câteva codițe, strâns împletite din frunte până la urechi, ținând între dinți un ac de cap. Moroi, jinduind zadarnic o vorbă din partea ei, un surâs, o căutătură cu coada ochiului măcar, își puse jobenul țuguiat. Îmbrăcă un pardesiu, castaniu de ... dar înverzit de soare, și, tresărind la sunetul clanței, se strecură pe ușă, abia îndrăznind să-și descarce toată inima într-un suspin. Vântul fluiera prin streșini. Până la Sofi erau trei uși închise, totuși, Moroi furișă prin geamuri o privire. I se păruse că revolta lui, atât de tainică, descuiase rând pe rând fiece ușă, spărsese geamurile și-l dăduse de gol ... a giorno ca ziua ( it. ). De la dĂ©veine ghinion, nenoroc ( fr. ). Până ce suiră scara, se împiedică de câteva trepte și-și trecu batista prin toate buzunarele. Vroi să-și scoată ceasornicul și se sperie că l-a pierdut, până ș-aduse aminte de "Solomon Berștein & fiu ... te ambala ... Deschide-ți ochii... Nu-ți urmări miza! Deschiseră ușa salonului. Dl director le ieși înainte. Vesel, legănându-și pântecele, învârtindu-și un deget prin ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... mulțumirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de ... se ridica pe planuri elegante și plăcute ochilor. Aceste zidiri noi formează partea europenească a orașului. Cât pentru cea orientală, ea este reprezentată prin o mulțime de hardughii vechi, nalte, strâmbe, mucede, cu pereții afumați și crăpați, cu ferestrele mici și chioare, cu streșinile putrede și ascuțite, cu scările ... Cuvintele acele însă ale bătrânului m-au adus a gândi la deosebitele caractere ce au trebuit să aibă Iașii în urma deosebitelor prefaceri prin care au trecut locuitorii lui și au trezit în mine dorința de a ști ce fizionomie a avut acest oraș în ... multe alte buhne. Zidurile sale, odinioară atât de puternice, se darmă din zi în zi mai mult sub coasa vremii, și vântul pustietății acum vâjâie prin meterezele lor, care răsunau odată falnic de împușcăturile voinicești. Înlăuntrul ogrăzii vezi un palat cu două rânduri, gol, cu bolțile crăpate, cu ușile și ferestrele ...