Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru URCA DIN NOU
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 197 pentru URCA DIN NOU.
... un om o bucurie ori a scăpat altul de o primejdie. Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când veniseră cârciumarul cel nou cu nevasta lui tânără și cu soacră-sa cea bătrână, căci ei nu primeau pe drumeț ca pe un străin venit din lume, ci ca pe un prieten așteptat de multă vreme la casa lor. Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, și drumeții mai umblați ... spre culme, iară la vale, de-a lungul râulețului, cât străbate ochiul, până la câmpia nesfârșită, afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos pe podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult; dar aici vederile sunt multe și deosebite: de-a lungul râulețului se întind două șiruri de sălcii și ... unsuroși mâna caii, stând în picioare, iară ceilalți doi ședeau pe leutrele vopsite în verde, ca și când n-ar fi venind decât de aci din apropiere. "Ăștia nu prea îmi par a oameni buni", își zise Ghiță când îi văzu sărind din ...
... Cu mirare și cu mai multă luare aminte ca-ntâia oară, el ridică binișor hârtia... în adevăr era o garoafă - ca sângele ce-i curgea din deget - ruptă de curând... Desfăcu atunci mai bine... Ceva scris... Trupul tânăr se simți furnicat din creștet până-n tălpi de un fior fierbinte... Căldura toată i se urcă la frunte... Ascunse în sân hârtia și floarea, cercetă de jur împrejur ... curtea din fund... Dar dacă ferestrele or fi tot închise?... Nu - și n-apucă să ridice ochii doritori și vede venindu-i prin aer un nou ghem care-ntr-o clipă îi cade la picioare... Asta nu mai e prins cu un ac – e legat cu o cordeluță roșie: "Treci ... pe obrajii aprinși zbârlit de fiori - încovoiala lângedă a trupului - izbiturile inimei ei de pereții sânului - și mirosul fără nume ce-i radiază din rădăcinile părului - și cât e de bine să te părăsești în stăpânirea acestor atâtea simțiri ce te-nvăluiesc din toate părțile ca niște vârteje de aburi calzi saturați de esența adormitoare... Cu vorbe să le spun?... Astea se simt și se gândesc, de spus ... ...
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... Pământul negrit. De vede pe ceruri a zorilor dungă, Zice: “Zori, iertați!â€� Dacă cântă păsări: “Iertați-mă, strigă, Și voi din rai psalți; Iertați! iertați! strigă, păduri liniștite. Și voi, câmpi rodiți, Pământești răsfățuri, tu, cer strălucite, Și mă tânguiți!â€� Apoi aducându-și de fiice ... miezei nopții, Și vânt se stârni, Ce tulbură râul, zbuciumă pereții, Și colbul porni. Iată și menuntul cel de-apoi sosește, Sunând întristat... Clocotul stâmpește, din pământ zbucnește Drac înfricoșat! Păgânului zice: “Cea din urmă noapte A ta au sosit; Și eu după tine ca să te iau, frate, Iată am venit.â€� Păgânul O! dă-mi ... Hulă îți va fi! Străin între oameni și în a ta casă, Parcă n-ai trăi.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci măcar s-aducă vântul miros dulce, Din câmpi înfloriți, Și aurind luna izvorul ce curge Codrii înverziți, Și vestind lăstunii cu gingașe versuri, Că se ivesc zori, Și zburând zefirii prin lunci ... a sa casă, Îi pare mormânt... Și cu oțărâre el șede la masă, La zefcuri pe gând... Nici că se atinge de cupi spumegate, Din ...
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... Pământul negrit. De vede pe ceruri a zorilor dungă, Zice: “Zori, iertați!â€� Dacă cântă păsări: “Iertați-mă, strigă, Și voi din rai psalți; Iertați! iertați! strigă, păduri liniștite. Și voi, câmpi rodiți, Pământești răsfățuri, tu, cer strălucite, Și mă tânguiți!â€� Apoi aducându-și de fiice ... miezei nopții, Și vânt se stârni, Ce tulbură râul, zbuciumă pereții, Și colbul porni. Iată și menuntul cel de-apoi sosește, Sunând întristat... Clocotul stâmpește, din pământ zbucnește Drac înfricoșat! Păgânului zice: “Cea din urmă noapte A ta au sosit; Și eu după tine ca să te iau, frate, Iată am venit.â€� Păgânul O! dă-mi ... Hulă îți va fi! Străin între oameni și în a ta casă, Parcă n-ai trăi.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci măcar s-aducă vântul miros dulce, Din câmpi înfloriți, Și aurind luna izvorul ce curge Codrii înverziți, Și vestind lăstunii cu gingașe versuri, Că se ivesc zori, Și zburând zefirii prin lunci ... a sa casă, Îi pare mormânt... Și cu oțărâre el șede la masă, La zefcuri pe gând... Nici că se atinge de cupi spumegate, Din ...
Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan
... Nicolae Gane - Fluierul lui Ştefan Fluierul lui Ștefan de Nicolae Gane Junele Victor, abia ieșit din școli, cu capul plin de visuri și inima plină de dor, se afla într-o frumoasă zi din mai într-un loc ce se numește Brădățelul. Brădățelul este o grădină ieșită din sânul naturei în care nimic n-a lucrat mâna omenească, este un colțișor uitat, necunoscut în țara noastră, pe care călătorul nu-l ... a zis: — Mario! știi tu una? dac-ai fi tu femeia mea, așa-i că mult bine am trăi împreună? Ți-aș cânta doina din fluier și ți-aș dezmierda părul ist mândru, cât e ziua de mare!... ian gândește-te și tu. — M-oi duce la tata, i ... la mine. Dar cine-i acel făt-logofăt, pe care l-ai visat? Spune-mi numele, să-l cunosc și eu. — E Ștefan, ciobanul din sat, am zis eu, abia răsuflându-mă, că, de mult ce mi se bătea inima, mă-nădușeam. — Ștefan! strigă tata, deschizând niște ochi mari ... pe lume, de asta te-am crescut, ca să te dau acum pe mâna unui venetic fără loc, nici foc! Dar tu ți-ai ieșit ...
Nicolae Filimon - Mateo Cipriani
... părinți, pe carii, dupe sanctitatea ce-mi inspira internul monasterului și austera disciplină a vieții lor, îi crezui de cei mai sfinți călugări din toată lumea. Părea că văd sînul lui Avraam stînd deschis ca să-i primească și doream din inimă să fiu și eu unul dintr-acei aleși ai Domnului. Dar pe cînd mă ocupam de redempțiunea sufletului, pe cînd spiritul își întinsese aripele ... numai a se scuza cu niște cuvinte umilitoare, dar foarte contradictorii cu agitarea ce se vedea imprimată pe fizionomiile lor. După ce mîncarăm puțin din acele bucate simple, dar pline de gust și repezirăm pe gît cîteva pahare din celebrul „moscato“ al cuvioșilor domenicani, ne scularăm de la masă. Pînă a nu părăsi refectoriul observarăm mobilierul său, care se compunea ... amanta ta? Ei bine, amice, află de la mine că haina aceasta neagră nu va putea să aline palpitațiunile ei, nici a șterge din sufletul tău acel amor, pe care sfînta natură l-au pus într-însul. Îți place grădina noastră? Dar știi tu că, plimbîndu-te printr-însa ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții
... bucate. Ceru o ciorbă de perișoare. Și pe când lungea buzele ca o pâlnie ca să soarbă, cineva îl bătu pe umăr. Era Candian, unul din cei doi prieteni. Tânăr, blond, cu ochii albaștri și cu mustățile învoalte. Ochelari legați în aur. — Te aștept de-un ceas, zise Cosmin. Mănoiu ... cărți, partida la care toți jucătorii pierd în favoarea bancherului; de la fr. raser — a rade. — Vasăzică, ai pierdut? — Eu?... din contră... am câștigat... Cine pricepe jocul ca mine? Eu totdeauna voi câștiga, iar Mănoiu totdeauna va pierde. Îndată ce am văzut pe Titeanu tăind, l ... și-a făcut milionul avocatul Pelea!? Și tu nu ai atâtea degete la amândouă mâinile câte case are el în București. Fiecare cărămidă din casele lui este un delict, fiecare zid, un testament forțat, fiecare casă, o BÄ™te — dobitoc ( fr. ). crimă. Și plecându-se la urechea lui ... băcănie. Cu gazetăria? Abia se îmbracă. Marea artă, Cosmine, nemărginita artă pe care tu, oricât te-ai înroși, o înțelegi, o bănuiești cel puțin. Unii din tinerii de astăzi au înțeles-o pe deplin. Și, după câtva timp, șopti, ca și cum și-ar fi vorbit sieși: A mea ...
Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște
... bătaie de cap aici, unde, mai ales de când cu drumul-de-fier, care ocolește foarte pe departe mlaștinele, gheșeftul scade mereu?... "Leibă, strigă Sura din-năuntru, sosește dilijența, s-aud zurgălăii." Valea Podenilor este o văgăună închisă din patru părți de dealuri păduroase. În partea despre miazăzi mai cufundat, se adună, din șipotele ce izvorăsc de sub dealuri, niște băltaie adânci, deasupra cărora se ridică ca niște perii stufișuri de rogoz. Între partea băltoasă și partea mai ... de păr. E cu picioarele goale; gura i-e plină de sânge și stupește mereu firele pe care le-a smuls cu dinții din barba jidanului. Toata lumea s-a oprit... De ce? Jandarmii dezleagă mâinile nebunului. Mulțimea se dă într-o parte făcând un loc larg ... pradă unui nebun!" Dar glasul mut nu se supuse voinții. "Scoală, jidane!" strigă cineva trosnind tare cu o nuia pe masă. "- Proastă glumă! zice Sura din pragul crâșmei; să sparii omul din somn, țărănoi mijic!" Leiba sări drept în picioare. "Te-ai spăriet, jidane? întrebă râzând glumețul. Dormi la nămiez, ai?... Scoală că-ți vin mușterii... sosește ... ...
Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)
... un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!" Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul ... Ce faci, mă? - Ce să fac?... vreau să beau. - Păi, apă rece să bei dupa costiță afumată? Ia colea!... Și i-a dat din desagă un clondiraș cu rachiu de izmă. - Să-nveți de la mine, mă băiete: să nu bei apă după lucru gras, că ți s-apleacă ... de bătrâni, numai iacătă că vine o țigancă, mai bătrână ca ei, și zice să le dea cu ghiocul... Aude baba ceva și se oprește din povestit... Prichindel jos sforăia, și luna sus de trei suliți și mai bine... Baba s-apleacă pe o rână, să-l vază dacă-i învelit ... cunosc eu dumitale meșteșugul! Îi înfige o mână-n păr și cu alta l-apucă de coadă și trage ș-așa ș-așa. Băiatul sare din ...
Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului
... Pentru frezat, spălat, bătături, se plătește supliment. PAMPON: Și biletele de abonament le aveți cu o pecetie, ca ăsta? ( arată biletul pe care-l scoate din portofel ) IORDACHE: Nu... ăsta este din ale vechi; gândesc că numai ăsta a mai rămas. ( îl examinează ) Pesemne că d-ta ai luat biletul ăsta demult și ai plecat ... mai galant, i-a luat biletul și vreo cinci franci câți i-avea în buzunar, i-a făcut un moral bun, din porc și din măgar nu l-a mai scos, i-a tras vreo două palme și l-a dat pe ușe afară ... scandal... cum n-a mai fost până acuma în „Universul". IORDACHE: Aș! nu-i nimica! ți-ai făcut spaimă de gelozie. ( dând din umeri, urcă până-n fund, unde dă piept cu Catindatul de la percepție ) MIȚA: Un mușteriu! poate mă cunoaște... Nu voi să mă compromentez. Trec ... mijlocul scenii ) : Ia poftiți! poftiți!... CATINDATUL ( hotărât ): Știi s-o scoți? Scoate-mi-o! IORDACHE: N-ai idee cum ți-o scot; până să clipești din ...
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
... județ de munte, în zilele noastre ACTUL I (O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu) Scena I TIPĂTESCU, puțin agitat, se plimbă cu „Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine ... de citit o frază din jurnal) : „...Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz! PRISTANDA (asemenea) : Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică ... care contează bampirul ca pe Dumnezeu... și când l-om avea pe ala, i-avem pe toți... Ia ascultați scrisoarea asta"... și scoate o scrisorică din portofel... „Ia ascultați..." Diavolul de popă, n-are de lucru? se scoală repede de la joc și zice: „Să mă-ngropi, sufletul meu ... Năică, nu citi... stăi, s-o ascult și eu... să-mi aprinz numai țigara..." Și, coane Fănică, se scoală de la joc, aprinde chibritul, trage din ...