Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE CÂND
Rezultatele 1701 - 1710 din aproximativ 2262 pentru PE CÂND.
Gheorghe Asachi - Anul nou 1847
... pentru mine să mai cer? Poate trai voios și dulce? Știu lucoarea trecătoare, Care fulgerând se pare c-a deschide ceriul sânt, Dar când cred că-i văd lumina, în loc de doritul soare, Mai adânc tuneric încă se revarsă pre pământ. Poate muzele, amorul? A juneților ... zâna ce ideea pre pământ a fost urzit, Mai frumoasă, mai plăcută ceriul n-are altă fiie, Dar mai crudă nu-i tirană, când o viață-a amăgit. Oare ce lucru dar voi astăzi anul nou când se începe? Adăpostul singuratic, după fortuni un liman, Unde n-agiunge durerea ca de lacrimi să m-adăpe, Nici surâsul cel cu fiere al ascunsului ...
Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi...
... amândoi, Frate-meu și cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Și el citea pe Robinson, Mi-l povestea și mie; Eu zideam Turnul Vavilon Din cărți de joc și mai spuneam Și eu câte-o prostie. Adesea la scăldat ... de fală, Primi  poruncÄ› oștilor. Ca balta s-o răscoale. Și am pornit război. Vai! multe broaște noi am prins  Îmi pare chiar pe rege  Și-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Și drumul broaștelor le-am dat, Săltau ...  Și frate-meu m-a desemnat De rege-n miazănoapte Peste popoare-ndiane. Motanul alb era vistier, Mârzac cel chior ministru  Când de la el eu leafa-mi cer, El miaună sinistru. Cordial i-am strâns eu laba. Și împăratul milostiv Mi-a dat și ... și dragă-mi mai era! Vorbeam blând cu dânsa, Dară ea nu-mi răspundea Și de ciudă eu atunci Am aruncat-o-n foc. Și pe șură ne primblam Peste stuf și paie Și pe ...
Selma Lagerl%C3%B6f - Alexei Mateevici
... 3.1 Poezii 3.2 Proză 4 Folclor 5 Anexă 6 Publicistică 7 Corespondență Poezii Cântecul zorilor Țăranii Țara Eu cânt În zarea anilor Atunci când soarele apune Pocăința hoțului Mângâiere Cina cea de taină Hristos au înviat Cântecul clopotului Un vis dorit Mântuirea Un sfat Roagă-te Lumina cea de ... slavei Hristos în biserica Ierusalimului Proză Toamna Traduceri Poezii Rugăciunea (de Mihail Lermontov ) Dumnezeu (de Gavril Romanovici Derjavin ) Rugăciunea (de Alexandr Kolțov ) Lupta cea de pe urmă (de Alexandr Kolțov ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Nădejdea (de Konstantin Batiușkov) Trimite-i, Doamne, bucurie (de Fiodor Ivanovici Tiutcev ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Din ... lea (de Nikolai Iazâkov) Aduceri aminte (de Alexandr Pușkin ) Către copii (de Alexei Homeakov) Cuvintele credinței (de Friedrich Schiller ) Cina cea de taină (de IKP) Pe Varava ori pe Hristos? (de M. Vatson) Iuda (de Simion Nadson) Hristos au înviat (de V. Ivanov) Fecioara din Nazaret (de Apollon Maikov) Hristos au înviat (de A ... Lupta moldovenilor pentru drepturi Datoria noastră Ce ne trebuie nouă? Preoțimea și poporul nostru Spre lumină! Munca noastră Trecutul și viitorul Alegerile Tovărășiile de cultură pe ...
Dimitrie Bolintineanu - Solii lui Țepeș la Mohamet
... voios. Sunetul de arme, gemetele-amare Popolilor lumii ce-i încarci de heare, Singure împacă sufletu-ți turbat. Astfel fiul stâncii seamăna-n păcat, Numai când prin noapte, printre vijelie, Apa, vântul, norii urlă cu urgie! Dar gândit-ai oare dacă poți să ții Sub a ta putere țările ... sunt sub soare Au sorbit torente d-armii și popoare. Împărate mândre! pe cât te mărești, Tot p-atât te fărâmi, tot p-atât slăbești. Pe cel mai nalt arbor crivățul abate! Un stejar a crește cearcă greutate. În mulți ani se face, dar într-un minut Vijelia bate ... putea tu ține sub a ta putere Toate aste locuri fără-ngreuiere? Pasărea protege puii mititei Câți pot să-nvelească aripile ei; Dar pe câți aripa-i mică nu-nvelește Sunt lăsați furtunii, uliu-i răpește. Candela răvarsă razele-i de foc Ce pătrund în umbră până la un ...
Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor
... Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o ... mâna bunei provedinți. V Români! Dulce e unirea! Ascultați... glasu-i răsună... De la fiii României cere patria comună... Steaua merge înainte-i, simbol sacru pe pământ; Cum în Vitleem odată stea din cer mântuitoare, Conducea pe-ncoronații cavaleri, din depărtare, De le marginile lumii, către leagănul cel sfânt. VI Când citim în vechea carte a istoriei străbune Virtuți mari, ilustre fapte ale nației române, Care inimă stă rece? care suflet nemișcat? Cine n ... tărie și-n unire, Cultivând artele păcii pe al său pământ bogat? VII În tăcutele morminte Bogdan, Mircea se-ntâlniră, Și-ntr-o lungă-mbrățișare pe români îi înfrățiră; Împrejuru-le stau dese umbre de măreți eroi... Ele astăzi zbor în aer, inimile-nflăcărează... Deputați! asuprta voastră ei privirea-și ațintează ...
Ion Luca Caragiale - Arheologie
... Bucureștii? Ar începe, firește, să decadă, să fie părăsit încet-încet. Acum să facem încă un apel la bogata noastră fantazie: să ne închipuim evenimente pe cari viitorul le ține ascunse pentru cine nu e proroc, de exemplu, focuri grozave, cutremure, potopuri, vulcani, cari l-ar preface în ruine. Ia să ... ar putea trage și mai hotărâte concluziuni. El ar constata mai întâi că poporul român din suta XIX era econom, că ura luxul și artele, pe cari prin eufemism le numim frumoase în loc de inutile. Așa, ar constata că nu prea se-nnebunea după teatru, fiindcă într-un oraș așa ... că desprețuia piatra și bronzul, dar le înlocuia cu mult succes prin teracotă și tinichea, pentru cari avea o deosebita simpatie; că, neavând destui bolovani pe gârlă, cultiva cu multă pricepere fabricațiunea pietrii artificiale; că era așa de învățat, încât nu mai avea nevoie să mai citească, și de aceea n ... se va vedea cât a fost de irezistibilă mai cu seamă la Teatrul Național. În adevăr, acest monument, clădit într-o epocă anterioară, când gustul nostru nu era destul de format și educat, fusese drept dintru început; astfel, făcea un efect detestabil, o notă din cale-afară discordantă între ...
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca să ... români chiar astăzi la străini aleargă Și prin ei așteaptă țara ca să meargă. Și cum vrei ca viața la ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără să câștige drepturi peste tine. Nu zic c-o să ... Dar sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în care pomul ce rodește Nu dă nici o roadă, deși înflorește. Popolii se pleacă când mai-marii lor În descurajare cu inima mor!... Când sunt robi ei înșiși l-a lor slăbiciune, Cum vor face liber un popor în lume? Popolul acela este ca sfârșit, Este cel ...
Constantin Negruzzi - Eu sunt român...
... o și hulesc câți se hrănesc în ea Corci venetici. Dar oricum va fi, fie, Eu sunt Român, și-mi place țara mea, Laudă mulți pe Francezul voios, Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat, La dânșii, spun, că-i bine și frumos; Dar, frații mei, eu oricât am umblat Pe drumuri lungi, cu șine ferecate, Nu mă 'nvoeam și vreți să știți de ce? Pentru că-mi plac șoselele stricate . Eu sunt Român, mi-e ... Român, mi-e dragă țara mea. Tânăr eram și sărutam cu-amor [2] Căpriii ochi sburdatecei Dridri Ea mă vându ! și eu voiam să mor, Când mă 'ntâlnì o blondă milady ; Dragostea ei scăpă a mele zile, Dar mă 'nghieță, și mă 'ncălzi abia Dulcele-amor româncelor copile... Eu ... țara mea. La masă beau adesea vin străin, Tocai, Bordo, Șampanie iubesc. Iar mai ales prefer vinul de Rin, Dacă nu am Cotnar și Odobesc; Când însă am, deșert pline pahare, Apoi încep să cânt vre-o manea, Și sunt tot beat cât țin zilele-amare ! Eu sunt Român, mi-e ... ↑ Forma din «România literară»: Tânăr eram și sărutam cu-amor Albaștrii ochi fetei unui Franțez' Ea mă vândĂ¹ și eu voiam să mor
George Coșbuc - Cântecul fusului
... un cântec, Și n-aș fi vrut să-l fac. Dar fusul e de vină Că se-nvârtea mereu, Și ce-mi cânta nainte Cântam pe urmă eu. De-atunci îl cânt întruna Că-mi vine-așa nevrând; De-aș face orice-aș face, Nu pot să-l scot din gând ... roata morii cântă Cuvinte cu-nțeles. Ea cântă înainte; Cânt și eu după ea Moraru-și face cruce Privind în urma mea. Și-am mers pe malul apei, În valuri să-mi îngrop Și cântecul, și-amarul Dar a-nceput un plop Să cânte, și toți plopii Cântau duios ... jalnic, D-a lungul peste lunci, Cum plâng și cântă toate! Și-n crâng m-am dus atunci Nu-i loc mai bun pe lume De plâns decât în crâng! Ah, toate plâng, și satul Se miră că eu plâng! Dar fusul e de vină, Că se-nvârtea mereu ... ncet ce trece viața Când n-ai nici un noroc Mai iute dac-ar trece, De-ar sta mai bine-n loc! De-ar sta pe ...
... modă nouă, Și al meu chip frumușel Omului au fost model. Însă ursul, unchiul meu, Este urât și nătărău, Și cu minte numa ar fi Când pre mult nu s-ar mândri. Ursul care apoi vine Foarte-i mulțămit cu sine I se pare, după modă, Pe elefant a-l reforma, A-l lungi puțin la coadă Și urechea a-i mai scurta. Elefantul, ce se ... de-nțelepție, Critică pe-a mării chit Că mult pește au înghițit. De altă parte o furnică, Ce se crede un colos, Chiar pe lindenea critică Că n-aduce vrun folos. După aceea s-au chemat Din pământului popoare Cât-un ales deputat Ca să spuie ce le doare ... lege Este propriul interes, Pre care de bun alege. Să văzu deci neputință A preface vro ființă. Că a lumei Împărat, Când pre om au fabricat, Celui tont și lui ghibaci O păreche au dat desaci, Ca zmintelele nebune În acii desaci s-adune. Dar omul a ...
George Coșbuc - Puntea lui Rumi
... minuni; și mâine tocmai Ce n-aș da pentr-o minune. Înmulțim splendoarea zilei Vrei ? Găsești tu una-n pripă." Rumi a rămas pe gânduri, Negăsind răspuns o clipă. Și-a plecat. Făcuse dânsul Mari minuni de alădată, Dar acum avea prilejul Pentru cea mal minunată. II ... ca noaptea, Astfel ispășind păcatul. Dar eu cred că nu-i nici una Cu păcate ! Cea mai castă Treacă-ntâi! Și-apoi să treacă Rând pe rând câte-o nevastă." Și-a tăcut. Erau în șiruri Zeci de mii de sute De femei: ce de credință La un loc ... regine. Mä-nroșește singur gândul Că tu ai aflat cu cale Tocmai azi să pui la probă Inima nevestei tale !" Și-a rămas pe loc regina, Regele-a privit sinistru Spre Nipunica, nevastă Celui mai frumos ministru. „Iară, rege, zise dânsa, Nu pot suferi privirea Multor ... Ce vor spune niște lemne ? Regele, mușcându-și gura, A täcut, convins pesemne. —„Dar minunea unde-i, Rumi ?" Punând degetul pe frunte A zâmbit bătrânul preot: — „Puntea e ca orice punte ! Nici virtutea n-o arată, Nci păcatul, dar azi, rege, Dintr