Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PE CÂND

 Rezultatele 1791 - 1800 din aproximativ 2262 pentru PE CÂND.

Dimitrie Bolintineanu - Fiastrii

... cei cinci boieri Ce Mihai numise mari consilieri: — ,,Turcii vă insuflă astă cugetare, Căci unirea face neamul nostru tare; Și ei vor să vază pe acest popor Slab, ca să-l supuie lanțurilor lor. Sfântă Românie! Oare nu suspini? Carnea ta se vinde la barbari străini? Sângele și viața-ți ... stai în nepăsare! A slăbit poporul cel nebiruit? Sângele lui tânăr oare-a putrezit? Ca să vază astăzi, fără de simțire, Pe cei răi ai țării dându-o pierire? Și ce poate dânsul cât de tare-ar sta, Când cei mari lucrează la robia sa? Când cârmaci molateci vasul duc spre stâncă, Altui vas, tăria ce-i ajută încă? Voi nu vreți unirea vechiului popor, Căci stăpânii voștri încă nu o ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cântecul de leagăn

... scump, al mamei odor, În culcușul tău, de vise cerești legănat ușor! Îngerul duios peste fruntea ta s-apleacă zâmbind, Ș-aripa-i de-argint pe-ai tăi ochișori Îi flutură blând. Nani, nani, dormi, dormi netulburat căci mama va sta, De-a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l ... Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul pustiu. Din ascunzători ies la lilieci, zburând în târcol, Și ...

 

Iulia Hasdeu - Cântecul de leagăn

... scump, al mamei odor, În culcușul tău, de vise cerești legănat ușor! Îngerul duios peste fruntea ta s-apleacă zâmbind, Ș-aripa-i de-argint pe-ai tăi ochișori Îi flutură blând. Nani, nani, dormi, dormi netulburat căci mama va sta, De-a dragul privind rumenele fragi pe gurița ta. Iat-o s-a deschis, iat-o iar s-a strâns plăpându-l boboc Un trandafiraș vesel zâmbitor l ... Colo-n stejăriș fâlfăie-n văzduh fragedul miros, Noaptea-ncetinel Învălește tot de jur-împrejur, Galeș adiind suflu-i răcoros c-un tainic susur. Paserea pe somn Ș-asterne-nchizând ochiul cel zglobiu, Iar cernitul corb s-ascunde pitiș În zidul pustiu. Din ascunzători ies la lilieci, zburând în târcol, Și ...

 

George Topîrceanu - Pastel (Topîrceanu)

... Topîrceanu Din asfințit, de peste munte, Răsfrângeri roșii de amurg Se sfarmă-n licăriri mărunte Și-n Dunărea umbrită curg. Dar unda tulbure le-ngroapă Când, sub răchitele din vale, De-abia mai tremură pe apă Ca niște coji de portocale. Acolo jos, peste cununa Întunecatului boschet, Sclipește-n aer semiluna Din vârful unui minaret. Și parcă zugrăvit anume, Își ... fermecată Ce-a ancorat aici, sub munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în nopți senine Strălucitoarea dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafață Ca o grădină plutitoare Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... te, mană ce îndestulezi cu amărăciune pe cei atârnați de tine! Bucură-te, gata despărțitoriu dreptății celor slabi! Bucură-te, cela ce lași în necazuri pe cei despoiați! Bucură-te, că fără milă privești pe acei ce i-ai împlântat în durere! Bucură-te, că nici un ceas nu te-a lăsat cugetul a te face ... furtună care sfarămi nădejdea fericirii noastre! Bucură-te, magnet care tragi strânsurile de prin cele mai tainice locuri! Bucură-te, cela ce te faci proprietariu pe pământurile cele străine de neamul tău! Bucură-te, iconomule fără de voie a agonisirilor omenești! Bucură-te, idee spre jăcuire abătută! Bucură-te ... strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 6 Spre mai mult a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori osânditoarelor tale abuzuri; pentru aceasta împreună cu dânșii primește a auzi: Bucură-te, munte ... Iuda vânzătorul, totuși în urmă te-ai fi căit de urmarea cea mai crudă decât a lui, căci acela a vândut pe

 

George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară

... de argint, Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară, cui le dai? Primăvară, cui le lași? II Se-nalță abur moale din grădină. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperișuri veștede-n lumină Întind spre cer ogeacuri fără fum. Pe lângă garduri s-a zvântat pământul Și ies gândacii-Domnului pe zid. Ferestre amorțite se deschid Să intre-n casă soarele și vântul. De prin balcoane Și coridoare Albe tulpane Fâlfâie-n soare. Ies gospodinele Iuți ... floare. Că s-a trezit așa de dimineață Cu ramuri albe — și se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viață Când i se-ntâmplă-asemenea minune. Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. Cerul e-albastru Ca o petală De miozot. III Soare crud ... gândac, Glasuri mici De rândunici, Viorele și urzici... Primăvară, din ce rai Nevisat de pământeni Vii cu mândrul tău alai Peste crânguri și poieni? Pogorâtă pe pământ În mătăsuri lungi de vânt, Lași în urmă, pe câmpii, Galbeni vii De păpădii, Bălți albastre și-nsorite De omăt topit abia, Și pe ...

 

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

... care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află ... a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu ... În care, lutul nostru, prin lut iar se frământă, Suprema preschimbare să-și poată înlesni! Hârtia dacă arde, cenușă este-o parte, În fum ușor pe dată cealaltă se desparte; Așa și corpul nostru din două e-ntocmit La lut, rămâne lutul, de flori ca să-l brăzdeze, Iar gazele prin ... totul e viu Firul de iarbă oricât de mic Ca și țărâna care-o să fiu! Zadarnic piatra cea mormântală Ne țintuiește sub umezeală; Paseri pe dânsa vin de s-adapă; Vântu-o izbește, ploaia o sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai

 

Alexandru Macedonski - Stuful de liliac

... o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori, O zi în care șoapte de îngeri se coboară Și vin pe-o adiere să cânte printre flori. Subțiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac, Și prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă, Gemea mușcat de vânturi un stuf de liliac. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite, Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit, Nainte de-a-și da rodul mureau învinețite Când ea veni să șeadă sub stuful oropsit. Atunci acele ramuri deodată înfloriră Ș-o ploaie azurie vărsară peste noi... O! Doamne, acele clipe ce repede ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... și zglobiu Bătrânețe, haine grele Tătă lumea-mi zice mie De-aș muri primăvara Foc te bată, lume-amară Așa-mi vine câte-un dor Când eram io tânăr prunc Nu mă bate, Doamne, rău VI. Cântece de cătănie și război Frunză verde lemn uscat Vai de mine, negri-s munțî ... Cătănie, jug de fier Frundză verde ruptă-n dzăce Trimăs-o-mpăratu carte VII. Cimilituri VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc Mândră floare-i norocu Când s-o-mpărțit norocu Care fată-și lasă satul Auzit-am din bătrâni Cucule, pasăre mândră Să te văd lume ardzând Spune, măiculiță, spune Frunză ... codrului IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă Descântec de deochi Descântec de dragoste Mătrăguna Ritual de Sânzâiene Descântec de a duce orânda pe sus Descântec de gând necurat Descântec de soare Descântec de șopârlariță Descântec de uimă Descântec de floare Descântec de pocit Descântec de făcătură Leacuri din ... grele Tătă lumea-mi zice mie De-aș muri primăvara Foc te bată, lume-amară Așa-mi vine câte-un dor Așa-mi vine câteodată Când eram io tânăr prunc Ce te lini, ce te clătini Nu mă bate, Doamne, rău Trei cocoși negri-și cântară O, moarte, ce ți-aș ...

 

Alecu Donici - Două mance și un copil

... o jupâneasă mare Născu un făt-frumos. Copilul cât se poate era de sănătos; Dar pentru ca să aibă mai bună căutare, Cucoana două mance pe lângă dâns' ținea Și singură-l hrănea. Cu astfel de mijloace credea pe-atunci oricare Că pruncul va ajunge un urieș sub soare. El însă deodată trăia mai mult sugând, Căci mancele și muma mi-l îndopau pe ... vreme așa îl ghiftuise, Că copilașul gingaș de tot se bolnăvise. Mai-mai era să moară, dar soarta l-au scutit. Iar într-o zi când muma de-acasă au lipsit, Lăsând femei și mance de cuconaș să cate, Ca prin un farmec ele se-mprăștiară toate, Și, rămânând copilul în ... din el... Chiu, țipete prin casă se auzeau de-ndată. Boierul, supărat, Veni să vază singur pe prunc cu capul spart. El într-o plecare pe

 

George Coșbuc - Numai una!

... George Coşbuc - Numai una! Numai una! de George Coșbuc Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>