Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AJUNSA

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 621 pentru AJUNSA.

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

... ei     Nimic nu-nseamnă! Și-acum dă-mi mâna! A sunat Cornistul de plecare, Du Oltului din partea mea O caldă salutare, Și-ajuns

 

George Coșbuc - Sărindar

... Până-n zori, în stuf ascuns, Frigul nopții l-a pătruns Și prin suflet spaimă-i dete Că pierirea l-a ajuns. Dumnezeule-al puterii, Vezi-mă-n ce stare sânt! Fă, să scap de-acest mormânt, Depărtându-mi ianicerii, Și mă leg cu jurământ Că scurgând ...

 

George Coșbuc - Somnul codrilor

... omoare, dar pe cine? Arnulf ar vrea să plângă, dar sânge-n ochi îi vine, Arnulf ar vrea să țipe și n-are glas de-ajuns. El calul și-l întoarce și drumul îi arată, Același drum spre codru, o goană desperată! Cu gândul morții-n suflet, cu nopțile de veci ...

 

George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit

... de la Culte Cu cioc și cu ghete de lac. De-acolo, pe-o vreme ploioasă, Mi-am pus geamantanu-n tramvai Și-abia am ajuns pân-acasă: Pe Berzei, la conu Mihai. Țin minte și-acuma grădina, Ferestrele unse cu var... În față sta coana Irina Și-n curte, un ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... ca o obsesie. Iar pe alocurea simți însuși mirosul de cetini, aerul umed de buhai, frigul văratic al munților... Singur acest volum ar fi de ajuns ca să consacre pe un scriitor. Iar dacă unul din volumele dlui Sadoveanu ar apărea sub semnătura unui necunoscut sau chiar scriitor cu oarecare reputație ...

 

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu)

... pagini din război, Dup-acel masacru Sacru, S-a vârât printre eroi. Știu, pe astfel de specimeni Astăzi nu-i condamnă nimeni, Au ajuns la apogeu. Ei, dar ăsta să mă-nfrunte?... Pun'te Un moment în locul meu ! Că mă știe fiecare, Sunt sfios ca fata mare Și ...

 

George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Psalm

... George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Psalm Tudor Arghezi: Psalm de George Topîrceanu Ajuns acum la pragul tău, mă iată. Cremene dură, mă putui în pisc Să mă găsesc prin stânci și să mă isc Din pulbere, cu glezna ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Gheorghe Peșacov - Jălirea necuviincioasei morți a heroului României

... ntingă     Spre apus, și să se stingă     Plîngînd totul c-a perit ?     Pentru ce, spre scăpătare     Să alerge așa tare,     La răsărit fiind ajuns ?     De ce numai să lucească     Și îndată să lipsească,     Să rămîie-n veci ascuns ?     De ce raze luminoase,     Cu ziori prea mult frumoase,     Orizontului a ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

... mult mai vrednici de slavă acei care au făcut, În științi sau meșteșuguri, fericitul început, Decât cei ce după dânșii, și de dânșii îndreptați, Au ajuns

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

... om pielea ca lupul de pe oaie, Că lebăda e omul ce dă povățuire Acelor care umblă pe calea de pieire, Că boul e cutare ajuns în treaptă mare, Dator de orice bine la oarba întâmplare, Și-n sfârșit că măgarul ce zbiară și răcnește E un autor jalnic ce prost ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>