Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂRUI
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 784 pentru CĂRUI.
Mihai Eminescu - Împărat și proletar
... ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Și v-a făcut să credeți că veți fi răsplătiți... Nu! moartea cu viața a ... De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase: Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug. Și de-ntrebați atuncea, vouă ce vă rămâne? Munca, din care dânșii se-mbată în plăceri, Robia viața toată, lacrimi pe-o neagră pâne, Copilelor pătate mizeria-n rușine... Ei tot și voi nimica; ei cerul ... grijă, Feciorii-or trăi-n lume cum voi ați viețuit, Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă Pentru acel de care norocul avu grijă; Nimeni de-a plânge n-are, el traiul și-a trăit. Și boale ce mizeria ș-averea nefirească ... o înșală; Poporul loc îi face tăcut și umilit. Zâmbirea lui deșteaptă, adâncă și tăcută, Privirea-i ce citește în suflete-omenești, Și mâna-i care poartă destinele lumești, Cea grupă zdrențuită în cale-i o salută. Mărirea-i e în taină legată de acești. Convins ca voi el este-n ...
... numește om, și aceea femeie. Trebuie să scuzi, trei sferturi ale lumii e așa, și dintr-al patrulea — Dumnezeulăeî, ce puține-s caracterele acelea care merită a se numi omenești. Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe care le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul ... zâmbind femeilor le stârpește, zâmbind bărbaților îi usucă și cu toate astea noi le dăm serbări și le sacrificăm nopțile iernilor noastre, ne cheltuim tinerețea, care-ar trebui să aparțină lucrului spre realizarea acelor ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia poporului nostru nu lucrează... are cu ce trăi; bărbatul nu lucrează, căci n-are la ce lucra — toate ... Cât despre inteligența noastră — o generațiune de amploiați... de semidocți... oameni care calculează cam peste câți ani or veni ei la putere... inteligență falsă, care cunoaște mai bine istoria Franței decât pe-aceea a României, fii unor oameni veniți din toate unghiurile pământului, căci adevărații copii de român ... ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... că ieste, scrie, unde s-au lunecatÅ și săracul UrĂ©chie vornicul. CrĂ©dem neputinții omenești. Iară ieste altul, de neamul său leah, Iane Zamovschii, care orbÅ năvălĂ©ște, zicândÅ că nu suntÅ moldovĂ©nii, nici muntĂ©nii din râmlĂ©ni, ci trecândÅ pre aicea, pre aceste locuri, TraianÅ-împăratul și ... la rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă ... le viitoare. CitĂ©ște cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală. De toate fericii și daruri de la Dumnezeu voitoriÅ Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova Cap. I - de Italia Toate lucrurile, dacă să încep a spune din ceputul său, mai lesne să ... pământul Italiei. În statul său ieste între mări, ca și Grețiia, adecă Țările Grecești, că dincoace, dispre noi, să închide cu o limbă de mare, care iese din Marea Albă vinețiienii zic acei limbi Colfo de Vineție, adecă limba sau grumazii de Vinețiia să zice și cu alt nume și Marea ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir ... însă-mi spun păcatul, nu mi-aș lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul să facă cunoștință.“ În această satiră găsim pre zgârcitul, care „Când vinde, este ieftin numai la jurământ.“ Pre cheltuitorul desfrânat, care „De-a purure plăcerii deschide drumuri nouă.“ Pre curiosul limbut, care din zori de zi ,,... aleargă, urmărește, Ascultă ce se face prin case și prin târg; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apoi când novitale destule-a adunat, Întocmai ca ... ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I
... au de întreprins oricând s-o nimeri. Iar eu am multe de întreprins: mai întâi să-mi refac situația mea... civilă. Așa numesc situația pe care o voi avea, pe care trebuie s-o am de-acum înainte în lume. E foarte drept: războiul m-a vărsat sublocotenent în rezervă. Asta e un lucru ... a unor dicționare vechi și - băgasem de seamă chiar de pe atunci - puțin cam proaste. Le luasem simbrie de la un anticar brăilean pe care l-am ajutat să se mute. Dar și la Brăila și la Galați și la Constanța îmi plăcea să mă amestec printre marinari străini, uneori ... întâi franțuzește și, cum vase franceze nu prea veneau prin părțile noastre, învățam astfel de la turci, de la greci și de la alți străini care știau, și mai cu seamă din cărțile cu istorioare copilărești și din dicționarele cele stângace. După ce a izbucnit războiul cel mare, ca ... de îndată, însă credeam că ei nu vor ghici cine sunt sub trăsăturile anilor din urmă și mai cu seamă cu statura mea cea nouă, care ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până ... unde dară puțin lucru și puțin ajutor și știință avem și de la acĂ©ștea. Și încă mai iaste și aceasta, că cine iaste acela care să poată ședea toate ale tuturor hrisoavelor să vază ce sriu și cum scriu, ca să poată dintr-însele aduna să istorească lucrurile ce au ...
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... de bine ar fi plătit vinul de Cotnar și Obodești? Pâraiele ce izvorăsc din acești munți își varsă toate apele lor în râurile cele mari, care, pe lângă Dunăre, mai sunt încă: NisÂtrul, Vistula și Tisa, care udă adeseori cu apele sale îmbelșugatele câmpii ale Ungariei. Mai e de amintit Mureșul, ce trece prin TranÂsilvania; Prutul, ce traversează Bucovina și se ... împrăștiate de la baÂzinul râului Mosel până la Rin și de la al Saonei până în șesurile Alsaciei, am alcătui un munte, față de care uriașul Mont-Blanc n-ar fi decât o sărăcăcioasă movilă. Geologia ne face să credem că grozavele erupțiuni vulcanice ale globului nostru au aruncat pe ... ale dezvoltării, atunci nu mai încape îndoială că pământul nostru a trebuit să aibă munți și prăpăstii însutit mai mari decât ale lunii, care sunt și azi destul de considerabile. Încetând însă pe lună orice proces organic și lipsind puterea nivelatoare a apei, munții și prăpăstiile ei ... apei, ce-i spală și pradă malurile. Acest proces, după mii și mii de ani, negreșit că va face din pământul nostru o sferă netedă, care ...
Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor
... noastre ajunse iar[...]n vechea lor putere, și nația noastră ridicată iarăși printre cele mai însemnate nații ale lumii. O! vis dulce! o! vis neprețuit! care tânăr, cu inimă adevărat românească, nu s-a înfrățit cu tine o dată măcar în viața lui? care tânăr nu te-a dezmierdat cu dragoste într-această epocă în care toate popoarele se deșteaptă la soarele civilizației și al libertății?! O! vis poetic! o! vis mântuitor! arată-te ades în ochii românilor și le insuflă ... cântec de Nani, puiule și cu povești pline de zmei ce alungă pe Făt-logofăt, cu o falcă în cer și cu una în pământ? Care nu a fost îngrozit cu numele de strigoi, de tricolici, de stahii, de rusalii, de babe-cloanțe, care ies noaptea din morminte și din pivnițe pentru spaima copiilor nesupuși? Care nu a râs și nu râde încă ascultând întâmplările țiganilor ce și-au mâncat biserica sau a jidanilor prin codrul Herței ... s-a putut opri cu sânge rece în fața acelor veselii ale poporului atât de vii, atât de caracteristice? Și, mai cu seamă, ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II
... avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că prințul Preda strânge plictisit din buze, și sunt ... acestea, lunguiețe și fine, puțin cam oblice de jos în sus, ca și în fotografie, dovedeau o pasiune devorantă, totuși, dacă se poate spune, lucidă, care-ți da mult de gândit: pasiune care ardea în prima parte a corespondenței prin răceala și persiflajul ei, ca metalele contractate de cel mai aprig frig. Suna pretutindeni un ropot ... autografului de pe fotografie, care spunea cu totul altfel de cum mă lăsase să cred prințul Preda: "Scumpului lingușitorului (coaxing) și necredinciosului meu prieten" - din care, de deasupra ramei vulgare furnizate de prințul decăzut, nu ieșea decât: "Scumpului... credinciosului meu prieten. (Pe rama inițială de bronz, din aceeași lucrătură veche, italienească ...
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...
Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul
... S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e calendarul, Din care