Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională

... otrava chiar din mâna atenienilor, pe un Aristid supus ostracismului numai pentru că era numit cel Drept, pe un Caton dându-și singur moartea, ca nu-și vadă patria în robie. Îi cu neputință ca cineva, insuflat de asemene pilde, nu-și îmbărbăteze caracterul, nu dorească de a imita pe acești străluciți bărbați, făcând abnegație de sine și râvnind numai folosul obștesc! Cât trebuie, dar, ne fie dragă această știință înaltă, care, las'că ne dă o petrecere folositoare și prin citirea ei ne îndestulează curiozitatea cea mai nobilă, dar ... este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai denainte?" [1]. Istoria singură poate, ca într-o panoramă întinsă, ne arăte împărățiile trecute înainte de mii de ani; ea ne face privitori la luptele, la revoluțiile, la sfaturile, la serbările întâmplate de la începutul lumii; ea scoate din morminte pe strămoșii noștri și ni-i înfățișează ... sfâșiat, driturile ni s-au călcat în picioare, numai pentru că n-am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce ne întemeiem și

 

Mihai Eminescu - Iubitei

... cumplită Și de durere n-aș putea muri. Aș purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinși, și gura-ar amuți. Durerea ta m-ar face trăiesc, Ca trăiesc, ca înnebunesc. Așteaptă dar cu moartea ta, iubită, Pân-ce de fericire-oi muri eu. Cu roze -ncununi fruntea-mi pălită, Zâmbind mă săruți, amorul meu; De-oi învia, știi, dumnezeită, Că-un somn a fost angelic, deși greu. De nu mă voi trezi, știi, știi ­ Că-n veci visez la ochii tăi cei vii. Cum va fi acel vis eu nu-ți pot spune ­ Eu numai îl ... văd c-am pierdut num-un nume: Căci ea ești tu ­ tu ea ­ într-un cuvânt Tu mi-ai murit o dată. ­ nu-mi mori De-a doua oară, înger de amor. Căci de-ai muri ce-aș face eu în lume ­ N-aș regăsi în veci chipu-ți ușor Și osândit aș fi stau în lume ­ De jalea ta eu n-aș putea ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

... ce răspunsese la ploconeala lui conu Rache. - "O vezi", îmi mai șopti el, în vreme ce chelnerul luând dela dânsa comanda, o ascundea de noi: " te uiți la ea bine". Timp de peste un sfert de ceas, nu făcui altceva ; nu cred mai fi privit vreodată cu atâta stăruință și mai cercetător o femeie, ceea ce-mi fu cu putință fără mă sfiesc, dânsa fiind ocupată numai de ceea ce avea în pahar și pe taler. Dar cu cât o priveam mai mult, vedeam la ea ... tot vara, potrivindu-se obșteștei dobitocii bucureștene de a se lipsi fiecare de rostul și binele de acasă pentru a merge se strâmtoreze, mucegăiască ori degere pe scump la vreo sălbăticie de munte sau de băi, Gogu Nicolau mergea -și petreacă luna de odihnă la Bușteni". "La Bușteni dar, în cea din urmă Duminică a lui Iunie din 98, a plecat ... dreaptă a clădirii finanțelor. S-au mai plimbat, s-au mai cinstit până la trenul de seară în care s-au suit împreună ca se întoarcă la București. La Câmpina, Gogu Nicolau a cumpărat două ciorchine de cireși legate pe bețișoare ca ...

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

... ar lua, i-aș toarce, țese și coase o cămașă pe care, îmbrăcând-o, s-ar putea lupta cu zmeii, trecând prin apă fără ca se ude, trecând prin foc fără ca se ardă. — Iară eu, grăi Lăptița, cea mai tânără soră, dacă i-aș fi soție, i-aș face doi feți-frumoși, gemeni cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe lângă fete, voinicii, chiar ... o poartă gândul cel bun. Era acuma în gândul vitrigei ca întâmplându-se după cum a fost zis Lăptița, facă pe lume creadă și creadă feciorul de împărat că nu e precum este și precum s-a zis. Nu putea însă face nimic, fiindcă feciorul de împărat stătea de-a pururea, zi și noapte, lângă soția lui. Își puse dar de gând ca, cu una ... mai făcu. Feciorul de împărat văzu cu ochii, și asta era destul. Lăptița nu și-a ținut vorba, și acuma nu rămase decât -și ajungă pedeapsa. Feciorul de împărat n-avu încotro, își călcă pe inimă și porunci ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... bârnelor tăciunite se distingeau din albul cerceaf de omăt. Bătrâna, după ce făcu o mică rugă, prinse iarăși frânghiuța în mâna-i tremurătoare și începu sune. Printre crăpăturile unui oblon ce astupa fereastra, străluci deodată lumină și după scâr­țâitul unei uși se auziră pași repezi ce coborau pe scări până la intrare și un glas de femeie, de ... de pe scaun roșindu-se și mai tare și ochii ei mari și frumoși scânteiau. — De spete afară? strigă ea... Apoi voi ieși ca mă întorc iarăși și iarăși... — Liniștește-te, fiica mea, poate că așa nu se va întâmpla, dar orișicum, nu trebuie zădărâm mânia acestor puternici, care pot ne nimicească sub picioarele lor, ca pe niște viermișori. Mâine mă voi duce la megieșul nostru Kolosov care mi-a scris petiția și ... el îmi va da un sfat bun. — Dar până când mai dureze aceste sfaturi și alergări? Mamă, eu nu pot te las degeri de frig. Dar lăsăm aceste; tu te culcă, iar eu mă duc ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri curme a mea suflare, Căci trăind nu pot aflu nicăieri liniște, pace, Nu pot uit pe acela ce am amat cu-nfocare; Ce viu -mi aflu mormântul, viu mă îngrop în tine, O, al mării împărate! spre pârgă mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați ... putea s-afunde sub a noianului valuri Ș-a mea ticăloasă faimă, versurile ce-au rămas! Ah! de-ar putea se uite de pe pământ că trăiesc, Și mă pogor în tartar cu toate cele ce-am scris, Unde arzând acele versuri ce de Faun pomenesc piară cu al meu nume, ca nu fie de râs! Însă dacă dumnezeii, întărtați de-a lui cruzime, L-ar îndemna ca vie spre acest țărm ticălos, vie pe-această stâncă, unde mă despart cu lumea, ...

 

Constantin Stamati - Safo

... orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri curme a mea suflare, Căci trăind nu pot aflu nicăieri liniște, pace, Nu pot uit pe acela ce am amat cu-nfocare; Ce viu -mi aflu mormântul, viu mă îngrop în tine, O, al mării împărate! spre pârgă mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați ... putea s-afunde sub a noianului valuri Ș-a mea ticăloasă faimă, versurile ce-au rămas! Ah! de-ar putea se uite de pe pământ că trăiesc, Și mă pogor în tartar cu toate cele ce-am scris, Unde arzând acele versuri ce de Faun pomenesc piară cu al meu nume, ca nu fie de râs! Însă dacă dumnezeii, întărtați de-a lui cruzime, L-ar îndemna ca vie spre acest țărm ticălos, vie pe-această stâncă, unde mă despart cu lumea, ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul

... roșesc Toți câți au un suflet tare, bărbătesc. Însă sunt minute când natura cere De la cel mai tare partea-i de durere... Astăzi pot număr mai la nouă ani De când noi ne batem cu atâți dușmani. Este-adevărat, am făcut, în lume, Neamului acesta cel mai mare nume ... Văz, pe nesimțite noi ne mistuim! Astăzi lupta noastră orice luptă curmă; Ea va fi lovirea cea mai de pe urmă. Astăzi este timpul ca isprăvim. Sau români ne pierdem, sau români trăim!" Asfel le vorbește... Dar doi soli sosiră, Doi trimiși ai Bastei. Capii toți ieșiră. - "Basta vă trimite ... în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți, zise domnul, l-al vostru stăpân! Spuneți-i că nu e încă un român Care dea arma pân-a nu se bate! De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage ... repede și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele nu se mâhnească Și-n iubirea țării fiii mei ...

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

... lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La 6, luna plină; la 13, pătrarul din urmă ... luna plină; la 10, pătrarul din urmă; la 17, luna nouă; la 24, pătrarul întâi. Căldura crește: 45 grade. Primăria ia măsuri, ca stropitorii stradelor administreze trecătorilor asudați câte o dușe rece. Pentru aceasta se va mai adăogi la biletul cel galben încă vreo câteva zecimi comunale. AUGUST , 31 zile ... întâi. Se deschid școalele. Un urecheat deschide o Academie de științe morale pentru amândouă sexurile. Se anunță de acum părinților că locurile sunt aproape pline: se grăbească a-și înscrie copiii. SEPTEMBRE, 30 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12 ore. La 1, lună plină ... se întunecă. Culesul viilor începe. Apar în București 15 ziare cotidiane noi, având fiecare câte treizeci de redactori și cinzeci de corespondenți. Opinia publică le face o strălucită primire. NOIEMBRE, 30 zile — ziua de 10 ore — noaptea de 14. La 5, pătrarul din urmă; la 12, lună nouă; la

 

Gheorghe Asachi - Junele și bătrânul

... Asachi Fabulă De la shoală, de la carte, Dezertând un june, cere Și pretinde s-aibă parte Și de titluri și de-avere, Ce rar câștigă-n lume Prin știință și bun nume. La bătrân, ce-l vede-n drum, Zisu-i-au: O, tu, în care Strălucește minte mare ... Mă învață oare cum Aș pute capăt bani, Moșii, titluri și țigani? Dar bătrânul atunci zice: Fătul meu, spre-a fi ferice, nu pierzi nici o minută, Lucră, patria agiută Și pre cel neputincios, C-asta-i lauda și folos! Așa viață nu îmi place! -nveți intrigi de a face! Supărare ș-asta cere! Îmi va fi mai de plăcere Ca capăt bun venit Fără

 

Vasile Alecsandri - O noapte la țară

... Și mintea-i se deșteaptă din vis de fericire, Perzând orice credință, oricare nălucire, Ferice de acela ce-n tulburare-i poate Pe-un cal se arunce și prin văzduh -noate, Pășind peste-orizonuri, zburând peste câmpii. Ferice care poate, departe de cei vii, uite-a sa ființă, peardă-orice simțire, nu mai facă parte din trista omenire!                   * Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte, Ce răvărsa în lume armonioase șoapte Și multe glasuri blânde ... de vecie, Domnea în dulcea taină a umbrelor făclie, Vărsând văpaie lină, ce lumea acoperea. Lumină mângâioasă! în ceruri ea părea Menită ca ducă pe căi necunoscute Dorințele omenirei în lung deșert perdute!                   * Deodat-un glas de înger, o sfântă armonie, Plutind ușor în aer, ca vântul ce ... Dar mai ferice încă ființa de iubire Ce simte cu-nfocare a dragostei pornire Și nencfetat e gata cu drag a jertfi! Căci dulce-i pentru altul și-n altul a trăi, Și dulce-i de a zice, când inima jălește, Am ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>