Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa. "Cum se poate, zise împăratul, nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită." Și dete sfară în țară ca orice meșter ... drum. Merse ce merse și daca trecu de hotarele tatălui său, stete conăcească într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până se gătească mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă -și lege ogarul, -i dea și lui un codru de pâine, un pahar de vin și -l lase se încălzească și el la ăl foc. Fiul împăratului, în loc asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui și îl schimbă în stană de piatră. Văzând ... Frații tăi cei mari, zise împăratul, după cum se vede, n-au putut facă nimic spre a aduce acea pasăre măiastră, ba poate ...

 

Ion Creangă - Scrisori către Mihai Eminescu

... către Mihai Eminescu de Ion Creangă 1887-1888 Scrisoare Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. deie Dumnezeu fie mai bine pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc fie cu Dumnezeu. Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună ... pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început plângă… Bădie Mihai, nu pot uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric si Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat si ... prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoțchi, și pe voi norocul și binele. De ce lași pe Veronica ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

... aleagă una din ele, era curioasă -i afle gustul, altfel i-ar fi indicat-o chiar dânsa. Dar găsea necesar, "vorbind serios", ca el se însoare. îl sfătuia reflecteze mai adânc la asta; ea însăși și-ar fi simțit conștiința ușurată, dacă el ar fi fost însurat. Pe tema însurătorii lui, corespondența ținea ... cu inventarul bunurilor și acareturilor, asupra cărora devenea stăpână și-n care se cuprindea și lista tuturor adversităților soțului, a făcut-o fatal -și pună întrebarea dacă cel dintâi de pe listă poate fi animat împotrivă-i de aceleași sentimente ce ea se obligase -i nutrească. Și, uimită de propria ei frumusețe, s-a mirat grozav că trupu-i extrem de alb și ochii ei nedefiniți, poate ... mea pentru obscur și tainic, Doamne! cum mă va privi ea când îi voi pune în mână comoara trecutului ei! - a făcut-o -l caute și mai în adânc, mai ales în complicitatea acestui băiat superb, cum trebuie fi fost fratele prințului Preda, fratele ponositului și decăzutului aci de față. Predispozițiile acestuia, discreția călită în grele încercări, gustul de pericol, supunerea oarbă în ...

 

Ion Luca Caragiale - Năpasta

... lumea ailaltă. GHEORGHE: O fi fost cu ea mai bun ca tine. DRAGOMIR: Mai bun!... De unde știa ea din ziua întâia că n-o fiu și eu poate mai bun decât el. Eu n-o iubeam?... Că dacă n-aș fi iubit-o!... Și mai în sfârșit, înțeleg plângă o femeie pe bărbat dacă e văduvă... da' dacă s-a măritat o dată cu altul... Care-i ala rabde asta?... Atunci de ce s-a mai măritat? GHEORGHE: Ei! DRAGOMIR: Da; de ce... dacă nu se poate despărți de umbra răposatului? Ba zi că e o femeie nebună, care mi-a stricat mintea și mie. Eu sunt sănătos, crezi, de ... trecut vremea iubitului... D-aia Gheorghe, îți mai spui o dată, caută-ți norocul în altă parte... GHEORGHE: În altă parte?... Bine... ANCA: ... De ce -ți încurci tu o viață tânără cu pățeli trecute, iei o femeie cu gânduri vechi?... Ș-apoi chiar așa... cum mă iei? GHEORGHE: Ți-am spus... ANCA: mă desparț eu acum de Dragomir?... Nu se poate. GHEORGHE: Zici că ți-e greu

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni ... e o specialitate de artă ci o deprindere instinctivă a fiecărui cetățean. Cu toate acestea, în zilele din urmă am constatat că se poate, chiar ca prozator, devii specialist. Este un gen literar anume pe care nu orice român îl poate profesa: este reportajul; de aceea am zis „orice român", iar nu „orice româncă". Se știe că orice român de sex feminin, fie de ... vorbi, și fie de orice condiție socială, numai

 

Ioan Slavici - Budulea Taichii

... a tinereților, cu toate farmecele ei, acuma pierdute pentru totdeauna; și nici unul dintre noi toți, care împreună am trecut prin acea lume, nu poate se gândească la tinerețile sale fără ca -i treacă, așezat, retras și întotdeauna înțelept, Budulea Taichii pe dinaintea ochilor, pentru că Budulea nu era numai al Taichii, ci și al nostru al ... zicea mereu: "Măi Buduleo, nu mai purta și copilul cu tine; pune-i o bucată de pâine în traistă și trimite-l la școală, ca -mi bat și eu capul cu dânsul". Iară Budulea era om cuminte și înțelegea că dascălul nu are altă treabă decât -și bată capul cu copiii oamenilor. Un singur lucru îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea creadă că și Huțu are învețe carte. Când eu începusem a umbla la școală, Huțu era printre băieții de care îmi era frică. Îl văd parcă și acum ... el mi le spărgea, luând din când în când câte una și pentru sine. — Uite, îmi zise el nedumerit, taica zice că dascălul zice mă duc și eu la școală la oraș ca

 

George Coșbuc - Profeție

... George Coşbuc - Profeţie Profeție de George Coșbuc Caligenes sfârșește moșia de arat; O seamănă. Pe urmă roman adevărat Dă goană-n urbea Romei -ntrebe toți augurii Că da-vor zeii nobili rod bun semănăturii? În Roma, cel mai vrednic augur, Aristofil, E om cărunt, servește de când era ... ruga. La dânsul vine dară Caligenes în fuga, Zicând: Aristofile, -mi spui tu de va fi An bun și toamnă lungă, de pot nădăjdui, secer grâne coapte și pline-n spic? Pășește La scândura-i augurul, ia bobi, îi rânduiește Vrăjind; apoi mai face cu bățul său figuri; Își ... toată plină; Fii sigur că de cumva nu vei avea neghină Și alte ierbi, grâul va crește ca un râu La caz că n-o bată furtuna peste grâu, Rupându-i paiul; însă de vei avea norocul În orice fel -ți aperi de cerbi și vite locul, Ca nu cumva -ți pască din grâu presupunând Că piatra nu te-o bate, nici bruma, și scăpând De paseri nu-ți fure din boabe semănate Oricum, orice... În fine, spun zeii că tu poate Avea-vei grâu, căci anul va fi dintre cei buni; Dar ține minte bine: necopt

 

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... noaptea, că avem dăm seama, după cum zice Pavel apostolul; și după asemănarea începătoriului păstorilor Iisus Hristos, carele ș-au pus sufletul pentru noi ne dăm și noi viiața pentru paza turmei noastre. Însă aciastă bună chiverniseală nu putem noi înșine o săvârșim după cum cade de / nu vom avea dinpreună lucrători și slujitori, carii poată ajuta la acest lucru mare, pentru căci fiind secerișul mult, trebue și lucrători mulți; și pentru căci iaste turma mare, un păstor singur, măcar ... iaste mare în vrednicie, și de ar fi cât de procopsit întru politie și iscusit întru învățătură, iară nu poate le vază toate, nici le știe toate; și pentru acĂ©ia dar are pre preoți și pre părinții cei duhovnicești, carii slujesc sfințitului păstoriu ca niște ochi vază toate, ca niște mâini lucrĂ©ze cĂ©le trebuincioase și ca niște picioare alĂ©rge cu mijlocul / lor la trebuința tuturor. Drept acĂ©ia ajutătorii la acest lucru mare al vostru sunteți voi, cucernicilor preoți, carii aveți datorie ... vă săturați de lumina cunoștinții și ajutorați și pre creștinii cei lipsiți. Iară de veți fi și cu acĂ©stia așa de nesimțitori, cât

 

Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă

... pui candidatura în Prahova la al patrulea!... Rosetti se uită lung la el și-i răspunde îngâimat: - Bine... Ai ceva șanse? - Mai e vorbă! - Bine... ne mai gândim. - Ce ne mai gândim? - Mă rog: ai șanse multe? întreabă Rosetti zâmbind. - Merg la sigur! răspunde Pandrav vesel. - Bine... Du-te... Încearcă... Pandrav, fără mai stea de vorbă, se suie-n drumul de fier și merge la Ploești, drept la Stan Popescu, care pe atunci, în tinerețe, era unul ... se deschide. După ce plătesc dejunul, Pandrav se scoală și zice: - Acuma, Stane, neică, la lucru!... Am trăsură... când plecăm? - Unde? întreabă Stan. - În județ... lucrăm. - Ce lucrăm? - Colegiul... Trebuie -ncepem... Nu e vreme de pierdut. - Apoi... zice Stan, scărpinându-și barba lui patriarhală... începem... Dar eu zic că nu-i așa zor... lasă plecăm mâne dimineață. - De ce nu plecăm numaidecât? - Numaidecât! de ce numaidecât? Stai mai vedem prietini în oraș... Mâncăm deseară cu mai mulți... mai ne chibzuim... - Ce ne mai chibzuim? răspunde Pandrav impacient... Îmi pun candidatura... Am șanse. - Ei! șanse! vedem. - Ce ...

 

Antim Ivireanul - Alte învățături trebuincioase

... au a treia, precum vor mărturisi după jurământul ce le veți da; iară carii vor fi a patra nuntă nice cum nu îndrăzniți a-i cununa. 4. Încăși vă poruncim și aceasta: nimeni din voi din preoți nu îndrăzniți a despărți bărbat de muiare, sau muiare de bărbat, nici vă uniți la un gând cu aceia ce îndrăznesc a face această fărădelĂ©ge, pentru că am înțeles că face acest lucru necuvios în multe părți; că numai de întâmplă aibă bărbatul cu muiarea vrajbă / între dânșii, îndatăși duc la pârcălabi, sau la altă căpetenie și la preotul satului și la megiiași de despart și-și fac carte, care lucru nu creștinii, ce nici păgânii nu-l fac. Că unde Dumnezeu au împreunat (zice), omul nu desparță. Ce de va fi de despărțit trimiță aici la scaun, pentru ca facă despărțeala pe pravilă. 5. Nice un preot, carele nu va avea voe de la arhiereu, nu cutĂ©ze a ispovedui (fără numai la nevoe de moarte) precum am înțeles că fac mulți, ca câștige daruri

 

Mihai Eminescu - Antropomorfism

... tot îmi spun de o comoară De păzit grea, ce odată trebuie s-o pierzi în viață." Dar deodată el s-arată ­ rușinoasă vrea zboare, El aleargă după dânsa ­ cum ar vrea și cum n-ar vrea; Cum îi place se lase prinsă. Sub aripa-i grea, Ea se simte fericită, deși-afectă supărare. ­ Vrei fugi?, suspină dânsul, mă urăști atât de tare? ­ Te urăsc! surâde dânsa cu-inocentă șireție, Cum nu te-urăsc, tirane, când tu vrei -mi faci rău mie? El jură că nu și cere botișor de împăcare. Cum nu-i dea? Poate dânsa refuze-o rugăciune, Spusă cu delicateță și poetic-formulată? S-ar cădea ca reziste? șade bine? înfocată, Fericită e că pierde ce-ndoiește prețu-iubirei. Ceru-ntinde sus senina-i pânzărie de azur, Ca cusută e cu stele ... curte ­ Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șagalnic. Orice-obrăznicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechi -escite gelozie și durere ­ Vai ! de unde poate ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>