Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UMBLA LA
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 371 pentru UMBLA LA.
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... dântâi, atunci când de la București până la Ploești se călătorea în birjă de Herasca cu coviltir și codirlă, cu patru cai în rând, doi la oiște și doi la cetlău! La 9 dimineața ieșai din București pe la capul Podului Mogoșoaii și, după trei opriri (la Săftica un sfert de ceas, la han la Țigănești două ceasuri și jumătate de prânz, și iar un sfert de ceas la Puchenii Dorobanțului), intrai în Ploești, pân straja Bucureștilor, pe la 6 trecute seara... O diligență făcea o dată pe zi cursa de poștă între cele două orașe; astfel, scriai din Capitală o scrisoare luni după ... Muntenia, un scandal senzzațional, cum se zice astăzi, menit să emoționeze îndeosebi pe creștinii pravoslavnici de „ambe sexe", cum se zicea pe-atunci. De la cine l-am aflat noi mahalagiii de la Sf. Voievozi din Ploești, atunci când nu se pomenea de gazete?... De la cine altul decât de la cocoana Luța, chemată de mult acuma, din principatul Valahiei, întru împărăția cerului. Și, fiindcă oricme poate-nțelege că mi-ar fi greu să reconstituiesc din ... și-a luat soția și, fără să spună nimica bolnavului, s-a dus cu ea și a ascuns-o ...
Ion Luca Caragiale - Dascăl prost
... Ion Luca Caragiale - Dascăl prost Dascăl prost de Ion Luca Caragiale Foarte de dimineață, într-o mahala depărtată, bat la ușa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar — predă istoria în clasele inferioare la un liceu. Deși foarte buni prieteni, n-am fost niciodată la el acasă; așa, nu mă mir că i se pare ciudat a mă vedea la dânsul. — Ei! ce cauți tu prin mahalaua noastră așa de dimineață? — Am trecut pe aici — zic eu — și am intrat să ... sever cu el, care nu știți câtă iubire vă poartă și cu cât respect pomenește totdeuna de dv. De aceea, fiindcă vedem cât ține Costică la d-voastră, ne-am hotărât sa vă luăm pe d-voastră ca meditator, începând chiar din vacanță. Știți ca mergem la țară, la munte. Am fi fericiți dacă ați primi, cum n-aveți îndatoriri de familie, să veniți cu noi, neavând altceva mai bun de făcut, bineînțeles. Am ... A! un plic rose-pâle cu un blazon aurit într-un colț... Să vedem. — Sunt gata; aide, că e cam târziu; am treabă la școală. — Uite, frate Pricupescule, de ce venisem eu ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon
... am venit la Curtea de apel pentru un proces cu statul... și am să-l câștig. HAZLIU: Nici vorbă nu-i... Statul n-are noroc la procesuri. NĂUCESCU: Ce-i pasă? Are de unde plăti. HAZLIU: Negreșit... e bute de bani. PANGLICĂ: Nu mai încap în el... îi crapă pielea. NĂUCESCU ... gingașă, ciripitoare... PANGLICĂ (ascuns între public): Cam grea ciocârlie! CHIRIȚA: Aud? Cine-a spus că-i grea?... Te înșeli, domnule. M-am cântărit la spoziția de la Viena și am tras cât o peană... de... lișiță... Ș-apoi dacă ai fi un om umblat și citit, dacă mi-ai fi călătorit ca ... în lună și în stele, ca să văd de-oi găsi și pe acolo bazaconiile ce le-am văzut pe pământ. (Arie din “Chirița la Parisâ€�) CHIRIȚA Am văzut amoruri multe Ș-amorași cu pene smulte, Smulte, smulte, smulte, smulte etc. Și caractere-njosite, Nu de mult la noi ivite, Vite, vite, vite, vite, vite, vite, vite. N-are cine cumpăra. VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! CHIRIȚA Ei, parol, n-ar zice ba ... recunoașteți? CHIRIȚA: Da cum, tătarii, să nu te recunosc?... (Scena următoare e aparte.) MOGHIOR (cu sentiment): Ah! CHIRIȚA: D-ta m-ai scăpat de belea
Alexei Mateevici - Chestia preoțească
... nepuși la cale. Peste vreo două săptămâni după înmormântarea lui, văduva pleacă la Chișinău spre a-l ruga pe preasfințitul Vladimir să mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da ... în Zaim. Și iarâși locul a ramas liber. Pe când se petreceau acestea la Chișinău, în Zaim se făceau altele. Diaconul Gligorie Goitu umbla prin sat, zicând că arhiereul le trimite oamenilor preoți, iar preoteasa văduvă îi alungă. Acest diacon e un putregai de moșneag, care foarte bine se ... alte trebuințe în tagma duhovnicească. Pentru asta, mi se pare, e destul să urmez povestirea celor petrecute în Zaim în timpul de pe urmă, scoțând la lumină singurele fapte fără de orice lămuriri. Odată cu preotul Tocan se duce din nou la Chișinău și sărmana văduvă. Ea încă nu-și pierduse cu totul nădejdea: o mai sprijinea puțin prepunerea că poate preasfințitul măcar de astă dată va ... ține seamă de rugămintea ei și-i va da putință ei și orfanilor de a rămânea în satul și-n casa ei, mutând la ...
... personalitate, oricât ar fi de puternică, nu poate avea înrâurire decât în niște împrejurări favorabile. Iar un curent popular, o tendință socială nu poate ajunge la realizare decât întrupată în individualități puternice. 11. ...norodul pune întotdeauna pe socoteala celui mai cunoscut tot ce au făcut alții; pentru moldoveni, toate bisericile vechi ... societate umană are felul ei de a fi și gradul ei de dezvoltare pe scara evoluției. Și nimic din lume nu se potrivește la fel în două țări sau două societăți umane. 19. ...umblând cu iluzii vane nu vom putea crea posibilul. Cheltuind energia cu zădărnicii, de unde energie ... de la Nisa, arată și ele pe toate străzile concepția amorului masculin dintr-o vreme, pentru că croitorii și cocotele sunt numai niște seismografe sensibile la felul de a simți al bărbaților. 21. Fiindcă cineva nu te lasă să faci un lucru, urmează, oare, că acel lucru e rău ... cântat pe Toma Alimoș. 24. Se știe că ceea ce este departe, ni se pare uniform. Pentru un călător, oamenii dintr-o țară străină par la fel. Când categoria umană e inferioară și, deci, mai puțin diversă, uniformitatea aparentă ni se pare și mai mare. Mai departe, când ieșim din omenire ...
George Coșbuc - Izvor de apă vie
... apoi a-l bate, mereu a-l chinui, Să-i spună ce om are cărări de turn aproape? Și spun că, mai la capăt argatul, ca să scape De-atâta bănuire, i-a spus neadevăr, Că-n toată noaptea vine la fată Calapăr. Și-atunci, cum a fost Sânger om negru de furtună, Om care-și făcea lege din cea mai grea minciună, Roși ... a cunoscut plânsul! De-atunci s-a trezit lumea în alt amar de munci. În preabătul grădinii lui Sânger-Crai de-atunci La pază n-a stat nimeni, dar servi au stat la pază Prin tot cuprinsul țării, să prinză și să vază Feciori vorbind cu fete; cum basmele ne spun Nici nu știa ce face Crai-Sânger ... au adunat Săgeți și lănci și suliți și spăzi înveninate Și paloșe, topoare de-oțel, și le-au pus toate Pe zece mii de care, la fiecare car Părechi tot câte patru de bivoli înjugar Și, două luni de-a rândul mergând, în depărtare Le-au dus la
Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia
... roua de dimineață, Rumenă de rușinare și cu nurii înflorită, C-o căutătură blîndă, de amori povățuită, Au zîmbit cu îndurare de o dragoste ferbinte La a mele giurămînturi, la a mele rugăminte. Ce făceam însă atuncea ? scufundat în uimire Ca de-un trăsnet ce răpește a sufletelor sîmțîre, Ca de ... primit drept chezășie ceriul, stelele și luna. Viața mea și a ta însuși, că te-oi iubi totdeauna. Că te-oi iubi păn' la moarte, că nimic n-a fi în lume, Nici pe pămînt, nici în ceruri, nici la Dumnezău anume, Carele să mă strămute de nespusa fericire De a mă-nchina la tine ca la o dumnezăire. Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare [1] , Pămîntul tot în cutremur și stihiile-n perzare Sămăna înspăimîntate de atîtea pătimiri. Te-am ... groază dorul care mă omoară. Dar în zădar, că durerea merge și vine cu mine, Gîndul meu nu să abate cîtu-i un chic de la tine. A nopților întuneric nu mă îngrozăște nimică, Groaza mea îi numai una, tu o știi, că mori de frică Nu cumva din ...
Ion Creangă - Povestea porcului
... frumos, ia toiagul bătrâneților în mână, apoi iese din casă și pornește spre împărăție și, cum ajunge în târg, se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. Un străjer, cum vede pe moșneag că stă pe-acolo, îl întreabă: — Da' ce vrei, moșule! — Ia, am treabă la împăratul; feciorul meu se prinde că i-a face podul. Străjerul, știind porunca, nu mai lungește vorba, ci ia moșneagul și-l duce ... mai de viță decât dânsul?! Dacă te prinzi așa, apoi mergi de-ți adă feciorul încoace. Iară de nu, caută-ți de drum și nu umbla cu gărgăunii în cap. Moșneagul, auzind aceste chiar din gura împăratului, se pleacă până la pământ; apoi iese și pornește spre casă, ca să-și aducă feciorul. Și, cum ajunge acasă, spune fecioru-său ce a zis împăratul ... laițe, apoi se ia după moșneag și, cât colè, mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos, cum e treaba porcului. Abia ajung ei la porțile palatului împărătesc, și străjerii, cum îi văd, încep a se uita unul la ...
Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l
... Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată de Constantin Negruzzi 1822 Trebuia, o, giudecători, să mori păn a nu mă însura, și să nu aud pe fimei vorbind atâte ... să aude? Fâcutu-s-au rânduiele de bir? Scrisu-s-au hotărâri? Pus-au cineva vreo pravilă? împlinitu-s-au giudecățile? Trasu-s-au cineva la giudecată? Prinsu-s-au cineva? — îar eu să tac îi rău, și să vorbesc și mai rău, pentru că să tac, la dânsa-i de difăimari, și catigorii nenumărate au iscodit asupra tăcerii, și cuvânt lung cum că trebui, bărbat fiind cineva, să vorbască, iar de zic ... mi-au pomenit de fimei! Iar de mă sâmțăști oftând, întoarci sulul și zâci: Ce lucru din casă nu-ți place? și începi catalogu de la perini păn la strachină și la răzătoare. Toate, i-am zis, sunt bune, numai taci; iar acest „taci“ aduci alt roi de cuvinte. Pentru ce să-ți tac? Nu ... ...
Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"
... inginer hotarnic“. Apoi la pag. 90: „Pe atunci însă, cată să știm, amorezații nu-și făceau curte în modul prozaic de astăzi, pe la teatruri, pe la baluri și pe la grădine: damele nu ieșeau fără bărbații lor nicăierea, nici primeau visite când erau singure acasă; apoi bilete dulci și parfumate nu erau în datina timpului ... Lăutaru: amantul umbla cu lăutarii cântând toată noaptea pe sub ferestrele Dulcineei; sau, dacă era poet ca Conachi, făcea versuri, pe care... nu le da la gazete, nici la tipar, ci punea pe lăutari să le cânte. Nu voiu să zic că cu moduri atât de prozaice Conachi făcea curte nobilei sale amante; nu ... e însă mai puțin adevărat că de la 1812—1828 versurile lui făceau gloria lăutarilor dintr-un capăt pănă la celalt al Moldovei.“ La pagina 24 dl Sion ne vorbește despre „junele adolescent“. Poate îi era teamă că vom crede adolescentul bătrân! Tot acolo ne spune că ... geniului și cugetării (adică poeziile) și gloria memoriei numelui sunt un nonsens și un pleonasm, care încheie într-un mod armonic lucrarea dlui Sion, citită la Ateneu, citită la ...
Ion Luca Caragiale - Petițiune
... de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au ... partea cealaltă, se apleacă peste ea și ia batista. Impiegatul vrea să i-o apuce; dar domnul s-a șters pe frunte și la nas; pe urmă, aruncând batista la loc: — Mersi! — Domnule — zice impiegatul — zici că ai venit cu o afacere... Mă rog... Noi n-avem timp aici să stăm ... Ce? — Pensie. Impiegatul, ieșindu-și din caracter și zbierând: — Domnule, aici este Regia monopolurilor! aici nu se primesc petiții pentru pensii! Du-te la pensii, acolo se primesc petiții pentru pensii! — Așa? la pensii, care va să zică? Merge la ...