Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru <~ OF>A FACE PARTE DIN
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 888 pentru <~ OF>A FACE PARTE DIN.
Alecu Russo - Poetul Dăscălescu
... într-un târziu, când răceala și descurajarea au amorțit sufletele. Trebuie să caști gura în București, ca să fii poet în Iași, trebuie să dai din coate în Paris și în Berlin, ca să fii proroc, trebuie să fii pedant sau neînțeles, ca să fii cunoscut în românie — domnul Dăscălescu ... pământul nostru este un drit al codului, și driturile nu se sting, nu se prefac fără oarecare tulburare a interesurilor materiale; mai mulți din obște, ce au chemat din tot sufletul dezrobirea, stau a se răzgândi la pierderile ce vor face. Dacă ofisul măriei sale rămâne strălucit într-o pomenire, pentru că a pipăit inima norodului român din Moldova, neuitarea interesurilor materiale nu este puțin de lăudat, căci inima națiilor are aspirații fără margine; dar cârmuirilor le este dat a cumpăni ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VII Vlad pe-ascuns tabăra cercetează Turcească.-Arginean la minte-ș' vine, Apoi scapă cu mână vitează Din mijlocul oștilor păgâne; Vlad noaptea pe turci face năvală, Sân Mihai frânge-a Sătanei fală. Unde sunt vitejii cei din zile, Eroii cei cu vărtute rară, Carii-înlibovindu-să-în copile Călătoriea întins din țară-în țară Luptându-să cu lei și gligani, Curățind pământul de tirani, Ce nu răbda ca-asuprit să fie Cel mai slab de cătră ... pădure, A doao zi cătră dimineață Timpină pre-un țăran cu săcure Și purtând o prăjină pe brață: Amândoi tocma era să iasă Din pădurea cea nenărocoasă. Cât voinicul din dumbravă-afară Păși, iacă-începu-a-ș' vini-în sine; Mintea i să-însărinează iară, Toate i să par lucruri streine Văzându-să ... Deci ascultați cuvintele mele: [7] Ascultă, ceriule și pământe. Ba tartĂ¡rul negru-încă s-asculte Că mă jur pe cele ce-s mai sfinte: Din umeri mânile-mi fie smulte Cu capul, din cap ochii să-mi sară, De nu-mi voi izbândi pănă-în sară! Nici un alt văștmânt, nici armătură Pănă-atuncia voi lua pe mine ...
Ion Luca Caragiale - Cuvântare
... prea îndelung dela satisfacerea legitimei lor pretenții, atunci când natural ar fi să fie elemente de ordine, devin elemente de desordine; în loc să fie din ce în ce mai de folos progresului Statului, devin din ce în ce o mai mare primejdie pentru liniștea și siguranța lui. Doctrina conservatoare modernă îmbrățișează interesele mai largi decât ale unei clase dominante, interesele ... a zis: știu pe unde am să trec, dar - am să trec ! (aplauze furtunoase și prelungite). A trecut. Îl întâmpină atâta dragoste din atâtea părți și atâta ură dintr'o parte. Dragostea aceasta, pe care și-a cucerit-o, să-l îndemne a merge înainte pe strălucita lui carieră pentru binele public ... Take Ionescu ar fi un om prea iute și prea nevricos, și, prin urmare, poate să obosească pe un drum așa lung, dacă mai ales, din cauza piedicilor ce-i vor arunca în drum răutatea și invidia, nu va merge din succes în succes (mare ilaritate; aplauze furtunoase). Dar să-i tăgăduești omului douăzeci de ani de carieră eminentă deja făcută, asta e, cum am spus ... ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... câte un fifirig de om... (Căutând în culise.) Iaca poznă! da unde-s surugiii? FECIORUL: Or fi fugit!... cine știe?... la vro crâșmă poate... (În parte.) Hei, că nu-s și eu cu dânșii! CHIRIȚA: O fugit și m-o lăsat lată în mijlocul drumului!... bre! c-o să mă lovească ... și cu trei roți! CHIRIȚA (alergând în fund): Poftim poște!... dacă nu merg caii, fug surugiii!... Da unde s-o înfundat blăstămații? (Intră în culisa din dreapta, din fund.) Vai! că buni-s de spânzurat în iarmaroc!... Auzi!... carnacsî, că lunecușu-i!... Valeu!... (Se aude căzând pe gheață.) ARISTIȚA, CALIPSIȚA: Vai de mine ... FECIORUL (căutând în dreapta): Haita... buf... na, c-o căzut și duducile... Ha, ha, ha... una peste alta... (În vremea aceasta Guliță se coboară furiș din trăsură și începe a se da pe gheață.) GUGULIȚĂ: Uța... a... a... Bine-i de dat de-a săniușul ... zece capete de stricat... GUGULIȚĂ (mânios): D-apoi dacă-ți poruncesc eu?... nu vrei?... Ei las’ măi bade, că te-oi drege eu. FECIORUL (în parte ...
... Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei știu ce. Sfântul Petre, auzind pe cineva cântând din urmă, se uită înapoi și, când colo, vede un ostaș mătăhăind pe drum în toate părțile. — Doamne, zise atunci Sfântul Petre, speriat: ori hai ... în dreptul podului, scoate cele două carboave de unde le avea strânse și dă una lui Sfântul Petre și una lui Dumnezeu, zicând: — Dar din dar se face raiul. Na-vă! Dumnezeu mi-a dat, eu dau, și Dumnezeu iar mi-a da, că are de unde. Și apoi ... zgomotul ista, se scoală și el și întreabă: — Ce vuiet e acolo prin ogradă? — Ia, mai toată noaptea nu ne-am putut odihni din pricina rusului celuia. Dracul știe ce are... Cică a prins niște iepuroi și vrea să-i jumulească, să iertați d-voastră! În vorbele ... să-i bat la stroi, să pomenească ei cât or trăi că au dat peste Ivan, robul lui Dumnezeu. Boierul, văzând aceasta, pe de-o ...
Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele
... ricii, pentru folosul creștinilor, și pentru cinstea voastră și mai vârtos pentru plata ce vi s-ar da / de la Dumnezeu pentru osteneala ce ați face. Și pentru acĂ©ia voi veți da seama la înfricoșata și strașnica judecată a lui Hristos, căci eu v-am învățat câte sunt ... lor, păcat n-ar avea, iară acum pricină n-au pentru păcatul lor. Iară de veți socoti în gândul vostru cum că nu le puteți face acĂ©stia pentru nevoile și păsurile ce aveți, cu aceasta nimică nu vă veți folosi, nici veți putea să vă îndreptați înaintea dreptului judecătoriu. Că ... și de la fieștecarele după putința sa și după vredniciia ce i s-au dat. Drept acĂ©ia dară, să lăsați toate pricinele într-o parte că sunt deșertăciuni; și nu vă feriți de a face osteneală, nici vă dați leneviei, căci veți cădea în blestem, după cum zice sfânta Scriptură la Ieremia în 48 de/capete: Blestemat cela ce face ... rea și înțelepciunea lui Dumnezeu, dupre cum zice Pavel la capul cel dintâi cătră corintĂ©ni. Și să cade creștinului pravoslavnic a-ș face ...
Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura
... Cine-ți zice că n-ai reputație bună?... DAMIAN: Apoi dacă am respuntație bună, cum o chemi d-ta... ce zici că am trimis oamenii din ogradă?... GAHIȚA: Da n-ai trimis pe Iftimi să mă poftească la masă?... și tocmai pe el l-ai găsit mai cu cap pentru ca ... ce vorbe sunt aceste? Ha, ha, ha... Auzi, inghitație, rierel, bonjur?... Auzi parascovenii pocite?... Nu cumva, soro dragă, s-a mutat țara Moldovei din loc?... Nu cumva suntem franțuzi, nemți, jidovi?... și noi, ca niște proști, ne credem tot moldoveni!... Ha, ha, ha, rierel, inghitație!... GAHIȚA: D-ta râzi ... sau nesuperfliur... nu știu... dar că nu te înțeleg?... asta-i adevărat... și mă pot jura pe cei patruzeci de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști de vremea nouă, care vă ziceți... cum, Doamne iartă-mă?... civirasilisiți... Ha!... civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese ... decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu; și cărora, în sfârșit, vă e rușine să fiți moldoveni curați, români get-beget... (În parte.) De mi-a veni și Iorgu cu superfliururi, îl ciomăgesc. GAHIȚA: Cucoane Enachi... n-am venit în casa d-tale pentru ca să ...
Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici)
... când eram ca tine, apoi numai gustam vinul și niciodată n-am fost așa de beat, cum ești tu acu. Pe mine mă țineau părinții din scurt, și nimine dintr-înșii nu-mi ținea mie parte, cum îți ține ție mă-ta. Da pe tine măcar ocărăște, măcar nu te ocărăște, măcar bate-te, măcar nu te bate, că-i totuna ... rea a mâne-ta. — Dă lasă-l, bre omule, hăi, lasă-l de acu, fi-ți-a odată! Știu că are parte, bietul băiat, de probozit. Du-te, Petriță, dragul mamei, și te culcă. Vezi că tatăl tău e zmuncit din botez. Petriță încet, pe cumpănite și bolmojind ceva nelămurit, o porni din harman. Moșu Dumitru îi aruncă din urmă o privire mânioasă și-i strigă: — Și piei din ochii mei, să nu te văd beat. * * Soarele scăpăta spre asfințit. Ziua de duminică era posomorâtă. Pe deasupra satului, în cerul cenușiu și nemărginit, umblau ... trec mirele și cu mireasa pe lângă ei, îi udă cu apă să fugă de ei nevoia în viața lor viitoare, așa precum dispare (se face nevăzută) apa. Mirele scoate ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... îndemână. Dar că asemenea legături există e mai presus de îndoială. Artistul ne dă numai ceea ce primește și nu poate să ne dea decât din ceea ce primește. În lanțul nesfârșit al cauzelor și efectelor din universul nostru, cauza se schimbă cu efectul și ceea ce a fost azi cauză, mâine e efect. Așa și cu arta. Efect al ... ei, idei și sentimente în armonie cu cele primite. Acestea sunt, în câteva cuvinte, tezele pozitive și esențiale care mi-au părut că ies lămurit din cele spuse de mine. Din aceste baze fundamentale iese tot ce am spus până acuma în privința teoretică literară. Asupra acestor câteva chestii fundamentale, cei care vor să mă critice ... de fapte artistice sunt altfel explicate de o teorie, și altfel de cealaltă, uneori în mod cu totul opus. Dl Roman, după cum se vede, face parte, după credințele sale literare, din școala modernă, însă, ca foarte mulți alții, nu și-a explicat lămurit o mulțime de chestii literare, estetice, și de aceea le explică ... pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt. Un poet care, în versuri înflăcărate, va pleda pentru această liberare, va ...
Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul
... acum iaca ce scoase. Se puseră cu toții și mâncară. Mâncau mereu și pâinea nu se mai sfârșea. Apoi moșul luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț și, dându-le băiatului, le zise: - Acum aveți pâine. Cu astea prindeți păsărele ca să aveți ce mânca ... prin scorburi și prin hățișuri. Ar fi voit să aibă și ei un locșor să puie capul pe căpătâi. Umblând băiatul în vânat, într-una din zile întâlni un iepure. El întinse arcul săÂl săgeteze. Dară iepurele îi zise: - Nu mă săgeta, voinicule, că ți-oi da un pui de ... trecea zilele ca păcatele de iute. De câtăva vreme zmeul se întorcea de la vânătoare înaintea băiatului. Se dedulcise, vezi, la vorbă cu fata. Și din vorbă în vorbă, începu a mi-ți simți zmeul că îi cam tâcâie inima când se dă pe lângă fată, ori când aceasta ... se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca: ba că a venit prea târziu și, ca să nu treacă bucatele din fiert, ei mâncaseră mai nainte, și lui îi da, te miră ce; ba că a venit prea devreme și să mai aștepte până ...
Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie
... îmi răspunseră astfel: "Înțelesul scrisorii este că tu trebuie să descrii tot ce ai văzut pe la locurile pe unde ai umblat." O asemenea opinie din partea consilierilor în judecata cărora am multă încredere făcu să-mi cază hârtia din mână. Ideea de a face o carte sau o broșură mă umplu de fiori, necunoscute oamenilor fericiți care n-au căzut niciodată în ispită de a se numi ... și oștirea lui, ce credea la metemsicoz, au înviat negreșit sub forma acelor insecte, ca să ne pedepsească, căci nu puteam crede că cercam aceasta din partea armatei lui Traian, care n-ar fi avut nici un interes să-și facă o glumă din repaosul nostru, pedepsind fără milostivire pe nevinovații și debilii săi strănepoți. A doua zi, foarte de dimineață, ne grăbirăm a închina ... era sărbătoare să lipsească el de la biserică, și nu era ocaziune în care să nu declame împotriva tiranilor lui Moise I. După moartea acestui din urmă, și după luptele interne din Transilvania. "Tiraniile" de care vorbește Alexandrescu sunt uciderile de boieri din ...