Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ACEASTĂ
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 2189 pentru ACEASTĂ.
Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești
... cariera literară cu toată încrederea juneții. Iată excesul diletantismului literar, clar formulat de Grigore Alexandrescu în anul 1847: pletoră de poeți pe piața literară, și acest exces explicat prin convingerea comună că arta poeziei e ușoară. Poezia era sport obligator al băieților cu știință de carte. Ion Ghica, care l-a ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VII Vlad pe-ascuns tabăra cercetează Turcească.-Arginean la minte-ș' vine, Apoi scapă cu mână vitează Din mijlocul oștilor păgâne; Vlad noaptea pe turci face năvală, Sân Mihai frânge-a Sătanei fală. Unde sunt vitejii cei din zile, Eroii cei cu vărtute rară, Carii-înlibovindu-să-în copile Călătoriea întins din țară-în țară Luptându-să cu lei și gligani, Curățind pământul de tirani, Ce nu răbda ca-asuprit să fie Cel mai slab de cătră cel mai tare, Neamuri întregi scotea din robie, La nevinovați apărătoare Mână dând, nice lua vreodată, Nice poftea pentr' ajutoriu plată! [1] Ah! căruntă vechie cinstită! Unde-s a tale sânte tocmele?... Ce urgie-acum lumea-întărâtă Ș-o-înneacă-întru cel noian de rele? Perit-au credința cea bătrână! Ah! lume-întoartă! vreme păgână! Dar ce vinuiesc eu vremea? care Nu lucrează, fără numa pate!... Martoră fiind și mustrătoare Faptelor noastre pre rușinate! AcestĂ²r, oame,-însuți ești de vină, Ce-închizi ochii și fugi de lumină. Ceriu-ți dede minte și vărtute: Ceaia-întru-întunerec să-ți lumine, Ceasta la nevoie să-ți ajute, Ceaia să-ți arete ...
Ion Luca Caragiale - 25 de minute...
... proclamația adresată de câteva zile de părintele orășelului Z... către administrații săi, afișată pe cale publică și reprodusă în capul ziarului oficios Sentinela Ordinii cu acest frumos motto: Evenimentele mari fac totdeauna să tacă micile pasiuni! Toată lumea era în adevăr plină de entuziasm, deși Drapelul Libertății, dirijat de decanul avocaților ... boala n-alege. Doamna mulțumește de binevoitoarea povață și asigură că s-a-ngrijit bine, a luat haine d-acasă... în acest timp, directorul tremură de neastâmpăr. Al doilea clopot! Măriile-lor fac un pas înapoi pregătindu- se să se suie... Directorul, asudat și înecat de emoție ... s-a dat ordin în consecință!... Așadar, având aceasta în vedere, cu onoare sunteți invitați să binevoiți a lua în considerațiune... că acest district, acest oraș, în fine, toți concetățenii noștri v-au iubit atât și au făcut sacrificii!... Apoi, cu mai multă căldură, doamnei: — Să nu plecați măcar ...
Ion Luca Caragiale - Arheologie
... după teatru, fiindcă într-un oraș așa de vast n-ar găsi decât o clădire cu așa numire. În schimb, însă, ar vedea cât era acest popor de religios, după sutele de biserici și bisericuțe, care de care mai fără pretenții și mai modeste, așezate în genere cu spatele la drum ... palatul Justiției. Puterea acestei pasiuni de strâmb se va vedea cât a fost de irezistibilă mai cu seamă la Teatrul Național. În adevăr, acest monument, clădit într-o epocă anterioară, când gustul nostru nu era destul de format și educat, fusese drept dintru început; astfel, făcea un efect detestabil ...
Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale
... tutulor membrilor partidului național, și d-lui Brote în particular, că: nu 'nțelege ca partidul lor să se amestece în daraverile interioare ale Românilor liberi; acest amestec îl crede d-sa primejdios, pentru că el ar autoriza și legitima amestecul partidelor din România liberă în daraverile interioare ale Românilor de dincolo ... unui român de dincolo, că aceasta nu trebue nici un român de dincolo să și-o permită, dacă înțelege bine interesele cauzei naționale înseși. În acest timp, d. E. Brote, tovarășul de exil voluntar (expresie proprie a d-lui Brote, adică mai bine zis improprie), continua a crește ... absență, eminentul școlar a frecuentat cursul și prânzul d-lui Sturdza. Vom vedea mai la vale la ce perfecție a ajuns acest suflet pe care d. Sturdza îl are în mână. Până atunci să nu uităm a spune că, în vreme ce d. Brote se ...
Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni
... lor credincioși; de aceea nu se mai găsește tămâie pe altarele lor, altădată atât de încărcate de flori. Foarte puțin se mai poate petrece în acest nenorocit sfârșit de secol, care nu a sfârșit surprizele sale răscolitoare. Ieri a avut loc în Dealul Spirii un mare incendiu ... loc în Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza. Cu această ocazie încalecă iar pe faimosul dumnealor Dada2, aruncând în spinarea reacțiunii (sic) răspunderea pentru acest sinistru. Întrucât trebuie să pună publicul temei pe spusele acestor foi, ce nu mai au câtuși de puțin respect de adevăr, iată: Din sorginte oficială ...
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858
... a să păzi de acum înainte contractul literalmente. Această datorie devine mult mai imperioasă în țara noastră, unde avem numai un teatru, căci daca acest teatru se va lăsa și pe viitor în discrețiunea impresariului, desigur că va ajunge la ultimul grad al mizeriei. Panem et circenses cereau romanii de ...
Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor
... somnul și-abate ciocanul de puf. Și cititorul se va supăra de incoerența textului și-așa mai departe. De bună seamă sunt prea singur... și acest sunt sună a pustiu... Singurătatea, ca o cutie de violoncel, geme. Printr-însa viața imperceptibilă ascunsă în lucruri se revelă. Alături cu visul ... cu visul, și fabula sistematizată este o relație răsturnată. Concurența nu se poate soluționa decât printr-un sacrificiu. Orice artă nu e posibilă decât cu acest preț. Așadar: congediarea fabulei, îndeosebi a anecdotei punctate, este cuvântul unei alte enigme a artei, asupra căreia stăm să ne înțelegem ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... Frederic Wilhelm (1640 — 1688), bunul lui Frederic cel Mare. Această colonie a păstrat până astăzi libertățile ce i s-au dat de acest mare principe; ea are biserica sa, spitalul său, gimnaziul său, biblioteca sa; în toate aceste, limba franceză este predominantă și astăzi. Membrii săi actuali sunt ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... mulțime. Asta-i izvodul a neîncetate Rele,-în democrateca cetate. [17] Iar' unde s-au hotărât odată Ca sângur unul să stăpânească, Toată-acest feliu de pricire-înceată, Toata vrajbelor să stânge iască, Căci nici unul pre monarhul țâne În cevaș' asemene cu sine, Ci caută la dâns întru ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, români și până astăzi, de unde suntÅ și de ce seminție, de când și cum au dăscălecat, acĂ©ste părți de pământÅ, a ... pizmașilor neamului acestor țări și zavistnicilor. Și întăi unui Enea Silvie și cu următorii lui; însă acesta istoric nu așa greu nepriietin ieste, cât numai acest nume vlah de pe Fleac hatmanul Râmului că ieste, scrie, unde s-au lunecatÅ și săracul UrĂ©chie vornicul. CrĂ©dem neputinții omenești. Iară ieste ...