Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ASTĂZI
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 845 pentru ASTĂZI.
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) Aprodul Purice de Constantin Negruzzi Apărută prima dată în broșură, Iași, 1837. Fost-au acest domn, om nu mare la stat, însă întreg, drept, viteaz și meșter la războaie... și era mare jale Și plâns în norod pentru, pederea acestui domn bun. Vornicul Ureche, La viața lui Ștefan cel Mare Ciocârlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba, Plugariul cu hărnicie s-apucase de arat Pământul ce era încă d-al său sânge rourat; Uitas-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lângă oi Cântă dragostele sale. Vai! el nu putea gâci Că vrăjmașu-ntr-a lui țară se gătește-a năvăli. Generalul cel mai falnic a dârjilor ungureni, Hroiot ros de-nverșunarea ce avea pe moldoveni — Care-n multe sângeroase lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan deodată a- ...
Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D
Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D O vizită la castelul „Iulia Hasdeuâ€� de Ion Luca Caragiale În Epoca din 27 iunie-1 iulie 1897; retipărit în Notițe și fragmente literare , 1878, p. 129, și Momente, schițe, amintiri , 1908. Am fost alaltăieri la castelul „Iulia Hasdeu" de la Cîmpina unde am petrecut o zi nespus de încîntătoare, ospătat de d. și d-na Hasdeu părinții proprietarei. Această minunată clădire a fost ridicată în trei ani, fără nici un studiu sau plan prealabil, ci numai și numai, bucată cu bucată, după comunicările spiritiste ale Iuliei Hasdeu, D. Hasdeu nu este arhitect și n-ar fi fost în stare, cum singur mărturisește să conceapă un plan așa de complex, așa de logic și de frumos. E un castel tare și totdeodată un templu. Baza lui are forma simetrică a unei cruci; axa-i principală urmează o linie perpendiculară pe meridian, așa căfațada templului privește drept la răsărit. Mi-ar fi cu neputință să fac o descriere completă a acestui locaș de înălțare sufletească, de mîngîiere, de credință, de rugăciune și inspirațiune. Mă voi mărgini ...
Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale
... ne pare a fi următoarea: Lucrarea d-lui Caragiale este originală; comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfățișării lor în situațiile anume alese de autor. Stratul ... și Poeziile lui Eminescu - mișcare deșteaptă în literatura noastră prin acea culegere de poezii populare prin care Alecsandri a îndreptat spiritul tinerimii de astăzi spre izvorul veșnic al tuturor inspirațiilor adevărate; simțirile reale ale poporului în care trăim, și care simțiri numai întrucât sunt oglindite prin artă în această ... și bată anume joc de unele apucături ale partidului liberal, și că prin urmare ar trebui oprite de pe scena teatrului din ordinul guvernului de astăzi (pe atunci ministerul I. C. Brătianu). O asemenea imputare este prea puțin serioasă pentru a fi discutată, și avem numai interesul să dovedim ... teroriști din Franța de atunci își executau dorințele lor prin sânge, și în contra lor a trebuit să opereze ghilotina; radicalii noștri de astăzi își arată dorințele dumnealor prin cerneală, și în contra lor e destul să opereze o foaie de hârtie sugătoare. Căci pentru orice om cu mintea ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... fără scop hotărât. Adevăratul călător e acela care, când pornește la un drum, își propune să meargă unde l-a duce fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, astăzi pe mare, mâine pe uscat. Iar cât pentru acela care se jertfește de bună voie unui țel întocmit după harta geografică, acela îl socot un ... a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi. Ele au început a se supune regulilor proporției, a se împodobi cu coloane, cu ferestre largi și luminoase, cu balcoane desfățate ... că primește foarte lesne toate întipăririle ce-i lasă vremea. -- Românii, zicea el, se fac turci cu turcii, francezi cu francezii, englezi cu englezii. Ei astăzi poartă fracuri strâmte și ciripesc bonjour și bonsoir , pentru că așa-i moda. În vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenele, zicând hojghioldum , safaghioldum ...
Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae
... și lasă pre jidovi, iar Hristos această poftă avea, nefiind vinovat să moară și toată lumea să trăiască, precum zice și la sfânta Evanghelie de astăzi: Sufletul mieu puiu pentru oi. Și într-alt loc iară zice că: Să cade să se înalțe fiiul omenesc, ca tot cela ce va crĂ ... i va povățui întru tot adevărul, care făgăduială au rămas, necurmat, la toți arhiereii ce au păstorit, după vremi, turmele sale până în zioa de astăzi și va fi până va sta lumea; și acea făgăduială să înțelĂ©ge și la tot norodul creștinesc. Că precum zice Sinesie, că nu vor ... și de folos, dintru cari păstori au fost unul și fericitul și minunatul Nicolae, episcopul Mirelor Lichiei, făcătoriul de minuni, a căruia prăznuim, astăzi, cinstita pomenire, carele s-au arătat adevărat următoriu dascalului și învățătoriului său, lui Hristos; și au înmulțit talantul ce i s-au încredințat, nu îndoit ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... bărbații viteji ai marelui Traian. Căci iată, al Moldovei Tată, Ștefan, erou între eroi, slăvit de românimea toată, cu vodă Radu să se bată pornește astăzi în război, În multe bătălii călită, oștirea lui stă pregătită Și-așteaptă al poruncii semn. Iar Ștefan astfel își cuvântă Înflăcăratul lui îndemn: "Voinici cu ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii era flacără d-amor Iar astăzi nu este altă decât torție mâhnită Care spânzură din ceruri ca un jalnic meteor! Neamul domnilor de Alva s-a stâns cu desăvârșire ... cu pene roși, A Capului lor porunca așteptând veseli, voioși. Însă nu-s chiemați la lupte, sunt poftiți la veselie, Cornul nu răsună astăzi cu acel ton de bătălie, Plăceroasă-i e cântarea; nunta lui Oscar serbează? Dar Oscar unde e oare? Pentru ce întârziază? Nu se iartă unui ... acum împreună.“ „Când toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un fiiu nu-ți aduci aminte și uiți pre bravul Oscar?“ „Vai mie! răspunde-n lacrimi părintele ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... gât s-o strângă până va muri Lina, că din dânsa doar le răsări Cearta cu Lisandru! Lina-i vinovată! Ieri, de la chindie, și-astăzi ziua toată S-a izbit cu gândul, tot pe gânduri stând, Parcă e cu farmec! Tot același gând, Parcă-i sta Lisandru prapur ... piatră ca să mulgă iar. Nu mai era lapte și mulgea-n zadar Ugerul. Iar vaca poate niciodată N-a mai fost ca astăzi neastâmpărată Și-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit. Când era prin tindă, ea și-a amintit C-a ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii era flacără d-amor Iar astăzi nu este altă decât torție mâhnită Care spânzură din ceruri ca un jalnic meteor! Neamul domnilor de Alva s-a stâns cu desăvârșire ... cu pene roși, A Capului lor porunca așteptând veseli, voioși. Însă nu-s chiemați la lupte, sunt poftiți la veselie, Cornul nu răsună astăzi cu acel ton de bătălie, Plăceroasă-i e cântarea; nunta lui Oscar serbează? Dar Oscar unde e oare? Pentru ce întârziază? Nu se iartă unui ... acum împreună.“ „Când toți se bucură aice, serbând astă însoțire. Fericind p-Allan viteazul și urându-i norocire, Pentru ce nici unul astăzi, nici tu, bătrâne, măcar D-un fiiu nu-ți aduci aminte și uiți pre bravul Oscar?“ „Vai mie! răspunde-n lacrimi părintele ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... dar avem artiștii; avem criticii! Românul este născut poet, s-a fost zis odinioară. Odinioară! e mult de atunci! De atunci și până astăzi a trecut vreme; un an a fost roditor cât un veac pentru avântul cu care acest popor s-a aruncat ... aruncat ca o Andromedă dezlănțuită, la coapsa fugosului Pegaz, pe calea fără de capăt cunoscut a progresului! Societatea noastră a progresat! Astăzi românul este născut poet și critic, câteodată și biciclist. El mânuiește cu aceeași dexteritate versul și proza; el înțelege cu o egală siguranță, niciodată dezmințită ... toate variațiile de cari sufletul omului, în virtuozitatea lui cunoscută, este capabil. Îl avem romanul, și îl avem cu succes, ne putem mândri că posedăm astăzi
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... câte au stătut și poate vor mai sta vreodată pe pământ. * Noi, ceștia chemați grabnic la viața de stat prin instaurarea principiului naționalităților, ne găsim astăzi, și firește trebuie să fim mândri de aceasta, cam în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme ... da rezultate similare dacă nu egale, adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului pe terenul așa-numitului progres material este titanică; dar comunicarea, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunea societăților înfloritoare ușurează mult acea sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații — se prea poate: modele ... filozofie – astea sunt monumente pe cari nici nu poate, nici n-ar avea de ce, să le ridice o lume cum e cea de astăzi la noi. * Faptul că la noi statul este aproape totul si societatea aproape nimica are o consecință foarte păgubitoare pentru cultivarea chiar întâmplătoare a ...