Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DE OAIE

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 503 pentru DE OAIE.

Alecu Donici - Lupul și cucul

... Alecu Donici - Lupul şi cucul Lupul și cucul de Alecu Donici — Rămâi sănătos, vecine! Au zis lupul către cuc. Aceste țări de rău pline Le părăsesc și mă duc. Nu mai pot trăi aice, De om, câine, prigonit. În Arcadia, ferice! Este codru de trăit. Unde aurita vreme Împărățește deplin, Unde lupul nu se teme De năpăstile ce-i vin. Acolo nu sunt războaie, Toți în pace viețuiesc: Omul este blând ca oaie, Iar câinii nici hămăiesc. — Cale bună, măi vecine! Dar te rog, să-mi spui curat: Năravul nu-ți iei cu tine? Și colții ai ... la viitoarea iarnă Ai să rămâi fără blană. Și așa s-au întâmplat, Precum cucul i-au cântat. Între oameni iar sunt unii Cu colți de

 

Grigore Alexandrescu - Ursul și lupul

... Grigore Alexandrescu - Ursul şi lupul Ursul și lupul de Grigore Alexandrescu    Împărăția dobitocească, Ca și a noastră cea omenească, Statornicie vecinică n-are: Toate supuse sînt la schimbare!    Din mînă-n mînă ... o frumoasă precuvîntare, Îi dovedește c-ar fi avînd Niște hrisoave arătătoare Ce-au făcut urșii, zău nu știu cînd.    C-aste hrisoave, pe piei de oaie Scrise cu apă, spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie, Și cîte mure ei au jertfit.    Cu plecăciune apoi i-arată Cum că ... dorește supus să-i fie, Că totdauna el l-a iubit, Că pentru dînsul vieți o mie Să le jertfească e mulțumit.    Asfel de vorbe se zic în lume, Însă drept formă se socotesc; Căci fieșcine le ia de glume, Care se uită cît se vorbesc.    Dar ursul crede, se amăgește, În slujbe pune neamul lupesc: Cum că prieteni are, gîndește, Care persoana lui ...

 

Constantin Negruzzi - La Maria (Negruzzi)

... Constantin Negruzzi - La Maria (Negruzzi) La Maria de Constantin Negruzzi Curier de ambe sexe , nr 10, august 1839 Cât e de crud, să te-afli între ai tăi străin! Eliad , Visul Copilă tinerică, frumoasă ca plăcerea, De ce voiești să afli cumplitul meu necaz? Ah! numai aste lacrimi îmi pot curma durerea. Când vin ca roua dulce de-nundă-al meu obraz. Întrebi care e chinul ce darmă-a mea junie? De ce privirea-mi tristă se pleacă spre pământ? Amara mea durere, ah! nime nu o știe, Și nime nu va ști-o păn-voi intra ... e vrednică de jale, Ca floarea cea plăpândă ce crește pe-un țărm sec, A patimilor vifor uscând frunzele sale, O lasă veștezită de-o calcă toți câți trec. Nici ura, nici amorul, nici lumea-nșelătoare Ce ne-ncetat m-adapă cu fiere și venin, Nu pot să facă ... secret ce zace în inimă-mi ascuns, Iar raza bucuriei în veci nu-l luminează, Și dulcea mângăiere în ea nu a pătruns. . . . . . . . . . . . . . . . . . De n-aș fi simțit poate aș fi și eu în lume Asemene cu alții ce au al ei favor, Ce orbi de ...

 

Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act

... spui? Asta-i treaba femeilor? Nu știi tu că au niște limbi — niște limbi ia așa de... MIRON: țâs! De te-auzi vruna, vai de urechile tale ! Scena 4 Cei de sus, Domnica (aducând o oală și două pahare) DOMNICA: Iaca vinul; cătați de nu vă chefăluiți cum ve-i obiceiu. MIRON: Taci tu, nevăstuică; știi că vinu îmi dă chef să fac niște lucruri... și... DOMNICA: și â ... vorbit cu cumătrul. DOMNICA: Mă duc. (în parte:) Nu vrea s-aud ce-a să-i spuie Terinte; bine; o să mă pui de pândă. (intră și să dă în dosul ușei.) MIRON: (turnând în pahare.): Na, cumătre, bea și începe. TERINTE: N-am poftă nici de băut, nici de vorbit, MIRON: Acu-i s-aștepți și rugat! Ien lasă marafeturile, deschide-ți inima. Dacă ai vrun necaz, l-om împărți amândoi ca doi frați ... grădina curții? MIRON: Ha, am înțăles. îți temi nevasta TERINTE: Eu? Ba nici gândesc. Dar judecă tu singur, ce cată el aice? Nu vine, măi, de flori de cuc, ș-aș pune rămășag că ș-au pus ochiu pe ceva. MIRON: Zău se poate. Dar adecă ...

 

Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării

... Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării ,,Fă, bădiță, piatra-n zece La ist mal curând de-i trece, Că suntem de soi român. Nu suntem de neam păgân. Despică Dunărea-n două, Să facem dragoste nouă, Colea-n umbra istor nuci Pe brațe-mi să mi te culci Să facem dragoste ... înflorită, Vede puica adormită, S-o deștepte-i vine milă, Că-i gingașă; că-i copilă. Să o lase-i vine dor, C-are fața de bujor. ,,Scoală, puică, să mă vezi, Să mă vezi și să nu crezi." ,,Ai venit, ursitul meu? Noroci-te-ar Dumnezeu! Vină-n brațe, vin ... miere din guriță, Miere de floare de tei, De-i gusta-o să tot cei." [1] Pe malul drept al Dunării sunt multe sate locuite de români pribegiți din Moldova și din Valahia. AsemenĂ³ în Epir, Macedonia, Tesalia, Albania și Bosnia se găsesc multe politii și sate în care locuiesc români ... Iași în anul 1855 statistica poporimii române din Turcia Europei. [2] Când iese Crai-nou pe cer, fetele și flăcăii români îl salută cu strigări de ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... parcă locuiește totdeauna primăvara. În mijlocul lor, pe malurile a trei râuri, Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva să viziteze Dorna, trebuia să treacă prin râpi, să-și facă de multe ori drum cu toporul prin pădure; iar pentru a reveni din Dorna, singurul mijloc mai lesnicios, dar fără pericol, era de a se coborî cu pluta pe Bistrița, pănă la târgul Piatra. Departe, dar, de lume, înconjurați precum erau de păduri seculare, prin care abia putea răzbate pasul omenesc, locuitorii Dornei duceau o viață lină și fericită. Natura le dădea cu prisosință mijloacele de viețuire și, feriți astfel de atingerea zilnică cu lumea de prin târguri, ei păstrară neatinse și limba, și portul, și virtuțile strămoșești. Cu toate aceste, și acolo nenorocirea a trebuit să-și împlânte ... sau să-și răscumpere cu viața prețul onoarei sale. II Dinaintea casei lui Nistor erau adunați toți locuitorii Dornei. Soarele apusese din dosul muntelui și de cealaltă parte se ivea luna însoțită de luceafărul

 

Vasile Alecsandri - Doina voinicească 1

... Doina voinicească 1 Frunză verde șapte brazi, Fost-am noi vreo șapte frați Ș-au pierit cinci într-o marți, Și rămas-am numai doi De umpleam lumea de noi, Ș-a pierit unu-ntr-o joi, Și rămas-am numai eu, De arde sufletul meu, Frunză verde siminoc, De scârbă, de mare foc, Stau în codru și gândesc Ce să fac ca să trăiesc? Să m-apuc de plugărie, Ori s-apuc în haiducie? Măiculiță, ce m-oi face Plugăria că nu-mi place, Că de când eram eu mic Aveam semne de voinic. În loc să mă leg de sapă Eu duceam murgul la apă, Iar când murgul necheza Doru-n mine se trezea, Dor de codru înverzit, Cum e bun de voinicit. Când eram de șapte ani Luam miei de la ciobani, Fără plată, fără bani. Când eram de optsprezece, Cercam vinul dacă-i rece, Pivnița de-i răcoroasă, Crâșmărița de-i frumoasă. Când eram de douăzeci, Mă legam de turci, de greci Și de capete-i scurtam Și aleanu-mi ușuram. Dar acum sunt om stătut, Și pățit, și priceput Și văd bine că-i dat mie Ca să ...

 

Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă)

... Mihai Eminescu - Ochiul tău iubit (variantă) Ochiul tău iubit de Mihai Eminescu (variantă) Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-au lucit        Până ieri. L-am iubit cu mii Lacrime fierbinți Și cu-atât de vii        Rugăminți. Și cum suferii De al tău amor, Cât de mult dorii        Ca să mor! Pururi te cătam Pe orice pământ, Căci a-ți spune am        Un cuvânt. Cămăruța ta Sara să-mi ... Că te-oi dezmierda        Ca să râzi. Să-ți închid îndat Pe când tu te culci Cu un sărutat        Ochii dulci. Să măsor mereu Cât de mult crescuși, Să sărut al tău        Picioruș. Sânul rotunjor Când pe braț îl porți, Li s-ar face dor        Și la morți. De

 

George Topîrceanu - Th. Speranția: Câinele ovreiului

... George Topîrceanu - Th. Speranţia: Câinele ovreiului Th. Speranția: Câinele ovreiului de George Topîrceanu "Anecdotă pipărată" Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, în ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte ... mai bine stau pe loc; Și-am să-l iau cu vorbă bună, — Chiar așa să am noroc!" — Moi Grivei, zic zou, ascultă, De când umblu eu pe jos N-am văzut în toată lumea Un cățel așa frumos! Mă mai duc la târg eu, lasă, ți-oi aduce ... Gheorghe iese-n ușă, Dă c-o piatră după câine Și-apoi zice: — Nu te teme! ține-ți inima, jupâne! Nu știi vorba românească De la moși-strămoși lăsată, Că un câine care latră Nu te mușcă niciodată? — Știu proverbul — zice Ițic — Că-l avem și la ...

 

Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor

... masă bună! fără a fi poftit îndată la dânsa? sau, fiind față la o nuntă din sat, n-a fost cinstit de cuscrii voioși și nu s-a încredințat de respectul tinerilor către bătrâni? Cine a intrat la vorbă frățește cu locuitorul de la câmp și nu s-a mirat de ideile, de judecățile lui și nu a găsit o mare plăcere a asculta vorba lui împodobită cu figuri originale? De pildă: Vrea să grăiască de un om bun? El zice: E bun ca sânul mamei. De un om nalt și frumos? E nalt ca bradul și frumos ca luna lui mai. De un om rău? Are mațe pestrițe. De un om urât? Urât tată a avut. De un om prost? El socoate că câte păsări zboară, toate se mănâncă. De un isteț? Scoate pe dracul din pământ. De o femeie frumoasă? E ruptă din soare. De un întrebuințat mic? Om cu trei parale în pungă și cu piept de o mie de lei. De un lăudăros? Intră în doi ca în doisprezece, și nu-l scot nici douăzeci și patru. De ...

 

Vasile Alecsandri - Barbu

... noi? Nu sunt fete pe la voi?" ,,Ba sunt, da-s cam mititele, Nu mă pot iubi cu ele. La voi sunt mai năltișoare, Și de chip mai bălăioare, Mi le-a făcut Dumnezeu Tocmai după placul meu!" ,,Barbule de la munteni, De-ai veni la moldoveni, Potoale-ți dorințele Și nu-ți pierde mințile". ,,Mi-oi semăna numele Prin toate cărările Să răsaie flori de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>