Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 415 pentru FACE SĂ STRĂLUCEASCĂ.

Vasile Alecsandri - O noapte la țară

... Și mintea-i se deșteaptă din vis de fericire, Perzând orice credință, oricare nălucire, Ferice de acela ce-n tulburare-i poate Pe-un cal se arunce și prin văzduh -noate, Pășind peste-orizonuri, zburând peste câmpii. Ferice care poate, departe de cei vii, uite-a sa ființă, peardă-orice simțire, nu mai facă parte din trista omenire!                   * Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte, Ce răvărsa în lume armonioase șoapte Și multe glasuri blânde ... de vecie, Domnea în dulcea taină a umbrelor făclie, Vărsând văpaie lină, ce lumea acoperea. Lumină mângâioasă! în ceruri ea părea Menită ca ducă pe căi necunoscute Dorințele omenirei în lung deșert perdute!                   * Deodat-un glas de înger, o sfântă armonie, Plutind ușor în aer, ca vântul ce ... Dar mai ferice încă ființa de iubire Ce simte cu-nfocare a dragostei pornire Și nencfetat e gata cu drag a jertfi! Căci dulce-i pentru altul și-n altul a trăi, Și dulce-i de a zice, când inima jălește, Am ...

 

Mihai Eminescu - Legenda cântărețului

... frunții mărețe, ochii străluceau în bolțile lor ca două flori, ăca dou[] picături de întuneric topit. Ea-l iubi, căci nici n-ar fi știut facă alta, așa era de frumos. Într-o noapte, printre mreje de frunziș []întunecat de oliv și laur, suspenda luna ca o pavăză de aur ... ea-i netezea părul, cu gura-i încrețită de amor ea-i săruta fruntea. ― Ce frumoasă frunte ai tu, coroana lumii s-ar mândri șadă pe ea. ― Ai dori-o tu? zise el și ochii lui se deschideau mari, ca doi luceferi. El se sculă și o privi ... de el. Era împăratul lumii și Domnul tuturor celor trecătoare. Atunci se duse la castelul răsărit din rădăcini de munți. Intră în înaltele turle * ca puie coroana lumii pe fruntea miresei lui ― dar întinsă, albă ca o ceară mărmurită, moartă era iubita lui. El nu auzi nimic, nimic â ...

 

Ion Luca Caragiale - Năpasta

... când sunt o judecată la jurați... Aș vrea văz și eu o dată... Ce face, ce zice, omul pe care-l judecă? DRAGOMIR: Ce facă?... Stă și el între puști și așteaptă se isprăvească mai degrab'... ANCA (la tarabă): Dar tu, Dragomire, ai mers așa din întâmplare ori dinadins? DRAGOMIR (întorcându-se spre ea): Dinadins?... Ce nu ... trecut vremea iubitului... D-aia Gheorghe, îți mai spui o dată, caută-ți norocul în altă parte... GHEORGHE: În altă parte?... Bine... ANCA: ... De ce -ți încurci tu o viață tânără cu pățeli trecute, iei o femeie cu gânduri vechi?... Ș-apoi chiar așa... cum mă iei? GHEORGHE: Ți-am spus... ANCA: mă desparț eu acum de Dragomir?... Nu se poate. GHEORGHE: Zici că ți-e greu -l vezi. ANCA: Da... da' mie Dumnezeu mi l-a trimis pe el; și Dumnezeu știe ce face... eu trebuie fac voia lui... GHEORGHE: Bine, Anco, cum vrei, trăiește cum îți vine... Eu m-am hotărât plec din satul ăsta... ANCA (repede): pleci? GHEORGHE: Da... Eu te iubesc, tu nu mă poți iubi... ce ar semăna

 

Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona

... unul trecător și celălalt etern, priveau fericite la iubitul lor. De la surîsul trecător la cel etern, de la gura mută la aceea care știa cînte, se întorcea Hipparc și, închizînd o clipă ochii, căuta în afundul sufletului lui viață ca dea pietrei, cuvinte dulci ca dea vieții, nu cumva dispară dunga de lumină ce avea s-o facă dar veșniciei. Pe amîndouă le iubea Hipparc, căci una era refluxul celeilalte ; pe amîndouă le iubea ... dantelă înflorită pe treptele scărilor ; înșelătoare îi arăta nemărginirea valurilor ei supuse și frumos așezate pînă la orizont ca niște solzi albaștri ; doar l-o face uite că o minută, zuliară de norocul ce-i hărăzise zeii duruindu-i pe Dido, își înălțase vrăjmașă valurile și vroise i-o fure.. Așa cînta acum, dar Hipparc revedea înfiorat amurgul tulbure cînd ca atîția alții, lăsînd în urmă țărmul înflorit al țării lui, încredințîndu ... pornise într-un tulbur amurg, în ritmate lovituri de lopeți ce se înălțau și recădeau după sunetul flautului ce cînta pe punte, neștiind că o -i iasă despletita furtună în cale și că o

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

... talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile ... unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni moderne. Națiunea noastră cu mândrie își ridică fruntea din noianul veacurilor ... șir de cuvinte, ce, cum zic, se păstrează până și astăzi în numismatica limbajului român. Ele sunt unicul document al antichității de care noi trebuie ne mândrim, prețios păstrându-le. Iară barzii noștri moderni ar trebui Vă imi­teze ici-colea, printre mărgăritarele retorice și literare așeze și câte o monedă antică a trecutului națiunii noastre. Deci Vă gratulez, scumpule Român, la ideea strălucită de a cultiva ... rile distrase de abuzuri, detunând opiniile ce nu le plac, des­ființând, nimicind și iarăși zâmislind din nou. Apoi unde putem noi, pigmeii literari români, ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

... în mine, drojdie de străvechi eres, o iubire păgână și cucernică pentru copacii bătrâni. Lor le datoresc inspirații mult nobile și grave, fiindcă nu cred se afle pe lume viers omenesc sau cântare meșteșugită care mă miște mai viu ca tainicul freamăt ce-l deșteaptă în frunzișul lor vântul serii. Arborii aceia zugrăviți mă încântau totuși mai mult chiar decât ... toate chipurile mai mult nu se putea da. Mai era nevoie, e drept, și de ceva osteneală, zilnic, ca această podoabă a omenirii -și împlinească frumusețea, pentru că atâta găteală nici la o muiere nu mi-a fost dat văd. -l fi presupus după asta că era unul din acei deșuchiați cu năravuri rătăcite al căror număr pare a fi sporit, în timpii ... astfel, în suta a optsprezecea, coconașii din Paris și le spălau în Flandra și cei din Bordeaux la Curaçao și așa știa vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri ferme-cătoare de câte ori i se întâmpla

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

... partid pentru cauza națională cu atâtea sacrificii este pierdut; energia este stinsă, și nimic, din starea de astăzi a lucrurilor, nu ne-ar face credem într'o reparare apropiată a greșelilor săvârșite. Text "Iată pentru ce trebue mulțumească bietul partid național de dincolo partidului liberal dela noi: vrajbă, neîncredere, bănueli, nesiguranță, oboseală - în fine o discordare foarte asemănată cu începutul unei complete ... plenipotențiar și față în față cu respectivii. Și musiu Brote în sus, și musiu Brote în jos, și intimitate, și familiaritate, și cordialitate. D. Brote face furori în saloanele cele mai înalte din București, nu mai face brânză la ferma din Rășinari. D. Brote desvoltă sus de tot teorii politice în loc -și expună vitele la o expoziție regională. D. Brote are succes, se înalță, strălucește, și de atâta strălucire, pierde agronomul nostru vederea normală, de atâta ... mare primire la șeful liberalilor, întâlnește pe d. Aurel Popovici. Radios, diplomatul dela Rășinari întinde cu bunătate mâna tovarășului său de nenorociri politice și începe -i dea o lecție foarte înaltă de patriotism și de diplomație. D. Brote face

 

Ștefan Octavian Iosif - În parc

... Săltau atîția fluturi pe cîmpie Cînd străluceați în roua dimineții... Ce v-ați făcut mireasma timpurie ?... Ce triste-mi stați acuma, și zdrobite ! Nu vreau

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... la acel spectacol neașteptat: ,,Iată, zise el în sine, începutul realizării visului meu!" Prințul C., proprietarul Hangului, întâmpină pe Vali cu îmbrățișări și-l rugă facă un cuvânt elocvent țăranilor, pentru ca -i înflacăre și -i pregătească de luptă; tânărul refugiat primi cu mulțumire sacra misie de orator revoluționar și, după obiceiul oratorilor, își drese glasul mai întâi, căutând a ... Doamnei și acolo ne agățăm ca momițele prin copaci, bun este, ama dacă dușmanul dă foc pădurii, noi suntem fripți, și asta rău este!... stăm aici pe loc închiși în curte, pe vârful piscului, bun este, ama la război omul se-nfierbântă, are sete, trebuie apă la dânsul. Aici ... auzi: -- Măi flăc[...]nțeles-ați voi ce ne-a spus boierul cel fugit de la Iași? -- Ba cât hâciu; el grăia păsărește. -- Cică ne ducem ca alungăm pe vodă pentru că vodă a prins pe boieri umblând cu mâța-n sac și i-a pus la pedeapsă ... avem noi cu boierii? Ei ne ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca ne calce în locurile noastre? -- Pentru ce ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... douăzeci ca voi la subțioară, treizeci în brâu și-o sută în sân. Iacă, e un basm cu ghicitoare vorba mea și, de vreți, am vi-l spun, dacă mi-o face poala căpătâi o fată frumoasă. — Mai e vorbă? Vrem, vrem! — Uite, vin' la mine. — Ba la mine! — Ba la mine, că ... bine am fi săraci lipiți, fără petic de cămașă în spinare. Barem atunci ne-am trudi pentru gură. Dar așa, bogați, putrezi de bani, și n-avem noi un copil măcar care ne zică "tată" și "mamă" și ne închidă ochii când o fi ne ducem?... — Lasă, femeie, grăi unchiașul, nu te mai amărî, că o da Dumnezeu dobândim și noi unul... Cine știe... Minunile de-aia sunt minuni... — Aida-de, dacă n-a dat Dumnezeu până acum, nu mai ... tocmai din vârful dealului, se întoarse și strigă, dând vânt Murgii: — A zis că până nu-i îneca om, pește n-ai faci. Și apa repezi năprasnic, -l soarbă, și mai multe nu. Dar abia ajunse

 

Nicolae Gane - Agatocle Leuștean

... de ștrengar și niște mustețe totdeauna bine răsucite, de-ai fi crezut că-i topenie de bietele femei. Nimeni ca dânsul nu era în stare spuie care este chemarea unui bărbat; cum adică un bărbat trebuie știe juca o carte, bate o bilă, suge un pahar și ademeni o femeie. Despre celelalte, nu-i vorbă, era el meșter învețe și pe alții, dar încât privește femeile trebuie mărturisesc că dacă ele ar fi rămas numai în nădejdea lui, ar fi dus sărmanele mult și bine dorul ademenitului, căci, el, bărbatul, în toată ... tatăl tău -i spun tot. El e om de sfat, știe multe, a văzut multe și m-a învăța ce fac. — Haide, răspunsei eu. Întoarce, birjar!... Birjarul întoarse și trăsura se opri dinaintea casei noastre. Dar când sun clopoțelul de la ușă, mă uitai la el și ce văd?... Plângea sărmanul, de-i sărea pieptul, plângea în glas mare, cu toate suspinurile și strâmbăturile unui plâns copilăresc, încât muscalul de pe capră, spăriet ... bun de somn, după care venea negreșit rândul altor câteva taloane de preferans. Avea trei prieteni cu care făcea de obicei partida de preferans, și,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>