Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MERGE MAI ÎNCET
Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 333 pentru MERGE MAI ÎNCET.
... postav verde-nvelit. [1] Dar în el cine-mi era? Era Soliman Aga Cu cincizeci de ieniceri [2] Care poartă-n brâu hamgeri. Ei veneau încet, încet De la Dunărea-n Siret, Vadurile străbătând, Malurile cercetând De-un Vulcan, de-un căpitan, Dușmanul lui Soliman. Iată, mări, cum venea, Că pe-un ... vie și mândră; mâna voastră să fie învingătoare; sabia voastră ascuțită, lancea voastră totdeauna gata de a lovi capul dușmanului, și oriunde veți merge să vă întoarceți cu chipul înflorit de sănătate". ↑ Viața patriarhală a familiilor române impune femeilor datoria de a țese în ... însemnează: așa. ↑ Ursitul sau ursita însemnează mirele sau mireasa hotărâți de soartă. Flăcăii și fetele cred că norocul se ocupă de viitorul lor. Fetele mai cu seamă sunt în plecare de a-și căta ursiții în fața apei de prin fântâni, în lucirea misterioasă a stelelor ... trece sufletul răposatului ca să ajungă la ușa raiului, iar monedele slujesc a plăti vămile pe astă lume (?). Afară de zisele monede se mai ...
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare ... păpușoii sau porumbul din coșere, cirezile de boi, turmele de oi, rachiul din velnița cu mașină de aburi — în locul căreia ai fi făcut mai bine o școală; aceste toate le vinzi ca să strângi bani, cât vei putea mai mulți de la jidovi, odată plaga Egipetului și acum a Moldaviei; și pe urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându ... buzele îi sunt roșii ca cereșele; la trup este ca o leoaică, la piept ca o gâscă, cu grumazii ca de lebădă. Degetele îi sunt mai delicate decât ceara, și fața mai
Mihai Eminescu - M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
... firea îmi e întunecată... Ai fi ucis și capul și inima din mine Dacă-n a tale lațuri eu m-aș fi prins mai bine. Cuvântu-mi pentru tine nu avea înțeles, Cuvântul tău pe mine mă înciuda adânc. Cu cât-amărăciune îți răspundeam ades, Cum îmi plăcea în ... cufund prin cărți Și în tăcere îmblu prin norii cei deșerți. Și în fereastră vântul cu degetele pare Că bate lin și dulce și vâjâie încet; Urechea iar îmi sună în liniște și iară Simt inima că-mi bate de-un dor învăpăiet! În minte mi se-adună mii visuri zâmbitoare ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... lui sunt toate comoare De supt pământ, aurul și banii. ,,Tot iadul (grăi dâns) bine știe Cât îi face-a mea dregătorie!... Zieu! mai mult decât toate-îi ajută Și mai multă dobândă-i aduce. Chipul și cărarea mea bătută Care pre-om la strâmbătate duce, Este pofta de-averi desfrânată, Într-alt chip lăcomie chiemată ... s bune le-întoarce-în hulă. [12] Și cu-aceasta orbind eu prăsila Lui Adam, o-întorc de la cărare Bună ș'o duc pe-încet la topila Noastră aici. Pre pământ, pre mare, Mai toți muritorii despre mine Cu-înaurite-s legați cătĂne. Iar în cât privește-ajutorința Lui Mahomet și-a turceștii gloate, Eu spun ... da turcilor mângăiere. [13] Ce-ajunge-oștaneasca ta-îndrăzneală Asupra puterii înzăciuite! Vitejia-înceĂ¡tă-a fi de fală Și faptele ei cele mai vestite Să numesc oarbă numa dârzie, Când lucrează fără-înțălepție. Deci, împrotiva celui mai tare, Nu vărtute, ci minte măiastră Trebuie-a folosi. Mie-mi pare Că nu cu vedită și buiastră Tărie noi să dăm ajutare ... că mă țân șeretul Cel ...
... toate părțile, o pâne uscată pe masă și un motan ghemuit după sobă era toată averea sfinției-sale. Mare de inimă, iar de gură și mai mare, părintele Duhu nu se învrednicise de o viață mai bună; dar se vede că nici poftea el una așa, de vreme ce nu-și astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea. De copil, în seminarul Socola, unde-a învățat carte, mai mult singur decât de la profesori, își punea degetele pe o peatră și le bătea cu alta, de ciudă că nu scriu frumos; se lovea ... mă plesnești tot în nas. Vai, sărace poloboace, De te-ai face mai încoace; Să ne strângem vro câțiva, Noi, spre mântuirea ta. Ș-om mai veni vro doi-trei, Și ți-om pune-un căpătâiu, Ș-om aduce-un popă rus, Și te-a da cu fundu-n ... le cânta antifoanele următoare: Diaconii și cu pochii, de treji ce sunt, de-abia văd cu ochii. Iar mamelor preutese, beția din cap nu le mai iese! Și câte ponturi și ponosuri nu da dintr-însul, de-i era și lui lehamete câteodată să se mai
Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost
... s-a dus drept între dînșii, zicînd: Măi flăcăi, tot îmi ziceți voi că eu sînt prost, dar, după cum văd eu acum, mai proști sînteți voi de o mie de ori decît mine. Degeaba vă mai țineți cu nasul pe sus și sînteți așa țîfnoși… Ce-mi dați voi, măi, și s-o ferchezuiesc eu pe Catrina de față cu bărbatu ... nu trebuia să-ți bei și mințile. — Ia luați-l, măi, de cap, zise unul, să se învețe el de altădată a mai vorbi într-aiurea. — Da, ia, dați-i pace, măi, zise altul, poate că omul știe ce vorbește… Să-i vedem mai întîi lauda și apoi să-și iee plata… Ia spune ce să-ți dăm, măi Ionică, ca să faci ce-ai zis tu? — Ia ... c-avem să facem o casă bună, cum se cade? S-avem să jucăm la nuntă ca să scuturăm toți puricii de astă-vară. — Mai așa ?! Nunta-i gata, numai de-ar vre fata, zise Catrina înghițind… — Da ce-a mai ...
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... său, și la stânga o prăpastie fioroasă, în fundul căreia se zărea șerpuind Bistrița mică, ca o cordea. Cu cât înainta, cu atât coasta devenea mai răpede și mai obositoare. Cărarea se strâmta din ce în ce mai mult și pe une locuri dispărea cu totul. Era în luna lui august. Aerul răcoros și parfumat ce se râdica din sânul codrilor îi străbătea ... am trecut. — Suntem oare scăpați? întrebă Costin, uimit de primejdiile prin care trecuse. — Scăpați, buni teferi! Mulțumește lui Dumnezeu. Alții au pățit-o mai rău decât noi. — N-ar fi fost oare mai bine să fi rămas sus la Pietrele Doamnei în vreo crăpătură undeva, decât să ne coborâm aice? — Doamne sfinte! Pesemne d-ta tot nu ... afară numai dacă s-ar risipi muntele întreg, lucru de care ne-a feri Dumnezeu. Vorbeam adineoarea de Simion. Ce bunătate de flăcău mai era! Nici c-a fost un al doilea pe meleagurile noastre. El era fecior de mijlocaș și cam sărac, dar voinic ca un ... alăturea cu vro fată de-a noastre. Să te ferească Dumnezeu de fetele de popă! Ceva, ceva de-or fi sprincenate, nu le mai
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... acum, Sătană!..." Aceste zicând, ca și curcanul Întărâtat să gânfă și iată! Toată fierea și turbat cătranul În tată-său varsă sluta fată; Iar' el, mai nu plesni de mănie Ș-abea cât putu zice: ,,O mie!..." Și mai răsuflând: ,,Fiică iubită! Pe-aceasta te cunosc adevărată Prăsila mea: dar' fii odihnită: Acuș vei vedea că al tău tată Tot acel e, care-odinioară ... ducă. Acolo era din țara-întreagă Strinși țiganii cu mic și cu mare, Părăsindu-și viață pribeagă Și puindu-să la noao stare, Să nu mai umble din țară-în țară, Nici să mai fie-altĂ²ra de-ocară. Căci Vlad-Vodă locuri de moșie Le dedusă cu ceastă-învoială, Ca de-acuma și dânșii să fie Oameni ca ... între sine Cum ș-ar tocmi trebile mai bine. O zi de sfat era și de-ast' dată, Unde toată-acuma s-adunasă Boierimea cea mai învățată, Multă făcând voroavă și deasă. În urmă Drăghici rostul deschisă Ș-acest chip cătră-adunare zisă: ,,Bărbați buni! Trăind eu pă-astă lume, Multe ... Noi țiganii să-avem țărișoară!... Unde să him numa noi dă noi!... Să-avem sate, căsi, grădini ș-ogoare Și dă toate, ca ș-alții, ...
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... ea e combătută ca slăbiciune și isvor de nenorociri, semiții o iau drept un fel de virtute și condițiune neapărată a desvoltării. E mai presus de toată îndoiala, că cu cât mai multe și mai mari sunt trebuinșele, cu atât mai vârtos își încordează oamenii puterile, ca să creeze mijloacele pentru satisfacerea lor, și că acela, care consumă mult, împinge societatea spre o lucrare stăruitoare. Nici ... de aceea în lumea ariană singură stăpânirea de sine e socotită drept virtute și oamenii sunt stăpâniți de gândul, că cu cât trebuințele îți sunt mai puține și mai mici, cu atât ești mai ferit de nevoi, deci și mai capabil de fericire. Spiritul semitic a pătruns încetul cu încetul la toate popoarele, care au primit cultura dela asrieni ori dela fenicieni, și ... de margini îi cuprinde pe atenienii însetați de plăcerile viețuirii. După felul de a vedeĂ al arienilor moartea e trecere spre o existență mai ferită de sbuciumări, și socotindu-se în ajunul morții, arienii să pregătesc desfăcându se de cele trupești pentru această mai ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... Nu m-am plătit Și de bir N-am isprăvit, Dar de tot am sărăcit, Ș-am venit Să jeluiesc Că n-am hal să mai trăiesc. —D-alei, Tudor, Tudorel, Pazarghian Tudor, Savalași Tudor, Heisicol Tudor, Nu știi c-ai mai avut Saxanale Cu parale, Sămărași Cu gălbenași, Cirezi multe De boi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși, Nouă mori Pe subt pământ ... Le-am vândut, Și haraciul Mi-am plătit, Să mă văz cortorosit, Cu măicuța odihnit. Am plătit cât am putut, Dar de bir n-am mai avut, Ș-am venit să jeluiesc, Să mă lași să sângeclesc, Că n-am hal să mai trăiesc! Împăratul, d-auzea, Nici mai mult că-l ispitea, Ci din gură-l întreba —De-ai venit să jeluiești, Unde vrei să sângeclești? Ori în Țara Românească, Ori în ... în a Moldovenească, Ori aici, în a Turcească? —Ba aici, în a Turcească, Că sunt oile Mai grase, Albinele Mai mieroase, Văcșioarele Mai lăptoase, Și-st aproape Și de case. Împăratul se-nvoia, Slobozenie Că-i da, Și poruncă Poruncea Să strângă Cât o putea Din sangeacul care ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie
... sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare ... orice iluzii, ș-amorul să-ți rămâie Spre cer ca să se-nalțe ca fumul de tămâie, Și-n nopți melodioase de august ori de mai, Nou înger, pe-aripi late, să zbori până la rai! Puteai lângă Rachela, cu inimă deșartă, Dar nobilă prin suflet și nobilă prin artă, Să ...