Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL(A
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 2249 pentru AL(A.
Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi
... că zi și noapte altă nu se răsună pe ulițe și prin casele orașului decât râsuri, muzice și jocuri; iară în luxul cel mai rafinat al Europei și în amorul cel mai sentimental se întrece tinerimea română cu atâta agerime, încât și modistul parizian, și fragedul păstor al munților Alpi mai nu i-ar putea întrece; apoi de benchetele și zefcurile ce se fac la acel iarmaroc, atât între nobili, cât și între ... la gazda mea și, fiind obosit, m-am pus în așternut, unde am început a citi cu o însuflețire nespusă pe un hronic al Moldovei și al Valahiei, ce am găsit pe masa din odaia mea, și mă minunam gândind cum de au stătut odinioară națiile aces-tea ale moldo-valahilor, ce ... dreapta sa pe umărul meu, pe cât țin minte, mi-au grăit așa: "Am auzit ce vorbești în gândul tău, căci eu sunt geniul Zamolxis al daco-românilor, descipol al lui Pitagora, carele, trăind între sălbaticii daci, am fost legiuitorul lor, și ei m-au dumnezeit; așadar, eu, geniul lor și al ...
Alexei Mateevici - Psalmul al 83-lea
... Alexei Mateevici - Psalmul al 83-lea Psalmul al 83-lea de Alexei Mateevici Sufletul mi-i amărât Și de patimi ostenit, Inima pace-mi dorește Și la Tine, Doamne, vine, Gându-a ... locașul Tău vreau, Nu în curtea mea mare, pustie**. Fericiți sunt ș-acei Cari ș-aici în ani grei Își îndreaptă spre Tine nădejdea; Pe-al durerii pământ Ei la cer cugetând, Viața toată petrec îngerește. Valea plânsului greu, Ei, crezând-n Dumnezeu, O petrec ca o noapte senină Și găsesc ...
Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia
... Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi ... să dați poporului idei adevărate, căci altfel întreg învățământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. (Aplauze.) Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic ... italienii, francezii, spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem și copiilor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumina dreaptă. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: să stați cu mare putere la straja intereselor naționale. Să trăim bine și cu străinii, dar să ... luptă pentru neamul nostru și să nu luptăm pentru interesele de clasă, ci pentru cele de obște, naționale. Și, în sfârșit, sfatul cel din urmă al meu e: să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el ...
Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet
... Mihai Eminescu - De ce în al meu suflet De ce în al meu suflet de Mihai Eminescu De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul ...
Cincinat Pavelescu - Unui meșter al cuvântului
... Cincinat Pavelescu - Unui meşter al cuvântului Unui meșter al
George Topîrceanu - Al. Depărățeanu: Vara la țară...
... George Topîrceanu - Al. Depărăţeanu: Vara la ţară... Al. Depărățeanu: Vara la țară... de George Topîrceanu Locuința mea de veră E la țeră... Acolo era să mor De urât și de-ntristare Beat de ...
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... Petre Ispirescu - Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un moș și o babă. Ei erau săraci ... un sânge mohorât și cu rea duhoare. Gâlgâia ca dintr-o vacă. Acestea erau fetele zmeoaicei, care voiau să otrăvească pe Țugulea, feciorul moșului și al mătușei. Mergând ei împreună, Țugulea zise fraților săi: - Ia uitați-vă, fraților, de vedeți ce este, că nu știu ce mă dogorește. - Ce să fie ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut ... oamenii-ar fi liberi, când jugu-apăsător Nu ar sorbi și viața, și fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar unde sunt tiranii și ... fie! Dar atuncea de ce tu întârzii Să faci o faptă mare, printr-însa să re-nvii? Și apoi, în grămada de nații ce compune Al lor mormânt de doliu și de destrucțiune, Ruină infinită, spăimântător mormânt, Să mergi s-arunci îndată al tău mizer pământ! O, suflet mare, mobil, o, spirit, cugetare, Nu ești sătul tu încă d-a ta prostituare În lutul ce te ... îi micșorează. Vedeți această sală ce timpul a lovit? Aicea fuse centru de tot ce-a strălucit. Locașu-ambițiunii, palatul cugetării, Al patimii, puterii și-adesea al
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată ... l-au făcut. La toate, în casa domnului, el liagă și dăzleagă, Ca cum ar hi fost sângele, pre nimeni nu întreabă. Deci, când pașa al Dârstorului în țară au venit, D-au prinsu pre domnul Ghica-vodă, de l-au și mazâlit, Și cu răpire l-au luat, nimica nu ... i s-au arătat, Și la câte boiarenul acesta s-au aflat, Cu slujbe și cu sfaturi bune, cu driaptă credință, Cu numele cel bun al lui, cu multa nevoință! Că atunci el de ar hi lipsit, n-ar hi luat domnie, Nici tată-său n-ar hi scăpat atunci den ...
Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc
... tău. Crucea întraripată p-a vânturilor aripi Prin mii și mii de glasuri zboară într-a ei slavă. Pavilion fericite, arbure al credinței, Simbol al libertății care este Hristos! Frumos ești tu în ochii-mi! falnic fâlfâi în vânturi! Și cât cinstesc norodul care astăzi te nalță! Și sfânt mi ... în inimă cu moartea, Dulce venin în limba-i, mii de fețe-mprejuru-i, Cochetă-ngrozitoare născută-n desfrânare, Fată de tot fatală, vrednică d-al ei tată, Ministru-ndemânatic bătrân la încercare, De mii de ori mai ager decât vicleanul șarpe Vrăjmaș al omenirii ș-al vechii fericiri. Care e al ei nume? și cine nu îl știe? -- Diplomația! ce spaimă, o, cer! ce grozăvie! Iadul acum răsună de veselii spurcate, Satan în triumf zbiară și ... se învinge: E Mihail arhanghel, armat întru tărie, Ce cu Satan se luptă și curățește cerul. Oricine te ridică își află mântuirea. Pavilion fericite, arbore al credinței, Simbol al libertății care este Hristos! Frumos ești tu în ochii-mi, falnic fâlfâi în vânturi, Și cât cinstesc norodul care astăzi te nalță! Și sfânt mi ... ...
Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii
... Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă, Cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus. Muntele al său creștet și-nalță și privește Linul cobor al zilei, tainicul ei sfințit, Și raza cea din urmă pe fruntea lui izbește, Ce mândră ține față cu cerul cel rușit. Vântul de seară suflă ... Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul al cununei Ce fiii Rumâniei știură a lua. D-aici văz în Moldova toată slava romană A renvia subt Ștefan și ai ... hrană Subt el îmbărbătează a-nvinge pe tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându-i ca să moară ori vie-nvingător. Aci Mihai cel Mare deșteaptă bărbăția, Steagurile destinse slobode fâlfâiesc ...