Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA NUMĂR

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 180 pentru CA NUMĂR.

Mihai Eminescu - Satira IV

... vre o mătușă... Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit... Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mânile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți ... un altul vă inspiră - el trăiește, El cu gura voastră râde, el se-ncântă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai râul: râul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul vostru e-un amor străin? Nebuni! Nu vedeți că-n proaste ... plâns, Că-i de vină cum că neamul Cain încă nu s-a stins? O, teatru de păpușe... zvon de vorbe omenești, Povestesc ca papagalii mii de glume și povești Fără ca să le priceapă... După ele un actor Stă de vorbă cu el însuși, spune zeci de mii de ori Ce-a spus veacuri ... cu ochii? Când încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ca un copil Când ea-i rece și cu toane ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea IV

... vre o mătușa… Iute capul într-o parte și te uiți în jos smerit… Oare nu-i în lumea asta vrun ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți ... altul vă inspiră — el trăiește, El cu gura voastră rîde, el se-ncîntă, el șoptește, Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg, Vecinic este numai rîul: rîul este Demiurg. Nu simțiți c-amorul vostru e-un amor străin? Nebuni! Nu simtiți că-n proaste ... plîns, Că-i de vină cum că neamul Cain încă nu s-a stîns? O, teatru de păpușe… zvon de vorbe omenești, Povestesc ca papagalii mii de glume și povești Fără ca să le priceapă… După ele un actor Stă de vorbă cu el însuși, spune zeci de mii de ori Ce-a spus veacuri ... cu ochii? Cînd încheie cu-o privire amoroasele-nțelegeri, Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ca un copil Cînd ea-i rece și cu toane ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... clădirii, asupra mobilelor și proviziilor de orice fel; altele rod și sfredelesc mereu înainte; atacă tavanurile și podelele de mai sus, până ajung la acoperiș ca să-l roază și pe ăla. Lucrează însă cu multă băgare de seamă, să nu dea cumva de lumină, și respectă cu cea mai mare ... sus. Tavanele și podelele prefecturii se fărâmițeau și se scufundau. Într'o zi arhivele departamentului s'au găsit mistuite aproape în întregime, și asta fără ca mai înainte să se fi arătat pe dinafară vreun cât de mic semn de stricăciune. Termitele ajunseseră la cartoanele arhivei prin lemnărie; pe urmă mâncaseră ... foile de deasupra și muchiile filelor; așa că un carton, care era înăuntru plin de tărâțe, produse de dejecțiunile acelor gângănii, părea pe dinafară întreg ca și cum ar fi conținut dosarele neatinse. Lemnul cel mai tare nu poate rezista la atacul termitelor. La scara cancelariilor prefecturii, era o bârnă groasă ... cercetat și răzuit bârna în mai multe părți și s'a văzut că nu rămăsese decât pe deasupra, la față, o pojghiță subțire ca foaia de hârtie. Ce n'au încercat oamenii, ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

... Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte, Mitică cu ... șvarț!... Chelnerul pleacă să execute comanda. Mitică: Băiete! Chelnerul se întoarce. Mitică: Să fie mai negru!... * - Ce zici, Mitică, mai plouă astăzi? - Nu pot pentru ca să mă pronunț monșer: m-am tămăduit de bătături. * Mitică într-o discuțiune asupra situației politice: - Lăsați-l, monșer, și pe bietul regele! I-a ... Europa." * În trenul de plăcere. Lume multă. Căldură sahariană. Mitică și Costică merg spre Sinaia. Mitică (făcându-și vânt cu Moftul român, se oprește deodată ca și cum și-a adus aminte de ceva): Tii ! Ce-am uitatără ! Costică: Ce? Mitică: Șubele. * Un necunoscut, semuind pe Mitică cu altcineva ... mi unul de H 2 O. - ?!... - Cum? nici măcar apă n-aveți? zbiară Mitică. * Mitică șovinist: - Și când voi fi mort, monșer, nu doresc pentru ca să mi se cânte altceva decât: Deșteaptă-te, române! * Costică se plânge lui Mitică la birt că sufere de insomnie și nu știe ce doftorie ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... dumneata așa vorbă? să ceri hârtie la vreme de revoluție? Dar nenea Niță acopere cu laba mărunțișul și dă să-l tragă iar la margine, ca să-l puie la loc. - Fără fitanție, nu pot să dau, fiindcă n-am temei la catastif. Atunci, cel mai tinichea dintre carbonari, văzând primejdia ... patriei, am luat de la nenea Niță suma de 70 sfanți pe care i-o vom înapoia îndată ce vom izbuti să facem toate bune, ca să nu mai fie tiranie..." Și iscălesc toți... Ședința se ridică; isnaful mai numără o dată paralele, ia țidula, o îndoaie și vrea să plece ... curte, o curte paragină de mahala, și aprinde un chibrit. Într-o clipă, de pe lângă uluci, din fundul curții, răspund alte chibrituri, aprinzându-se ca niște ecouri luminoase: era semnalul de raliare al conspiratorilor. Toți își dau întâlnire, peste o jumătate de ceas, la Rașca, unde trebuiau să bea banii ... mult mai târziu, în fața Griviței, batalionul de vânători spăla în sânge steagul mânjit în noaptea de 11 februarie, nenea Niță, fruntaș al comerțului român, ca întreprinzător de furajuri și altele, încasa, în virtutea chitanței cu data de 10 fevruarie 66, partea-i cuvenită după luptele sale pentru răsturnarea tiraniei; în

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

... cusut cu verde; Crucile pe umăr nu le-ai dus în șir. Numără, Simino, numără pe fir; Trei le treci și două le desparți deoparte, Ca să iasă forma scrisă ca la carte. Florile altiței, tu le spânzuri sus, Roșul de pe margini uite cum l-ai pus! Și-ai cusut cu negrul fluturii pe coate ... a lovit în el. Și plângând copilul și-a cătat cărarea. Ea luând din mână-i volnic lumânarea O lipi de-o piatră ca să mulgă iar. Nu mai era lapte și mulgea-n zadar Ugerul. Iar vaca poate niciodată N-a mai fost ca astăzi neastâmpărată Și-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit. Când era prin tindă, ea și-a amintit C-a lăsat aprinsă albă lumânare. D-apoi ... cum îi apasă Pieptul și-o sugrumă, și o ține drept. Ce să fac în casă? Dar aici ce-aștept? Și-i venea să țipe ca dintr-o pădure Și-i venea să urle ca din foc, să-njure, Și-i venea să plece, noaptea cum era, La Lisandru-acasă. Ce e de-ar pleca? L-ar găsi prin curte

 

Gheorghe Asachi - Jijia

... Pintre fum și prin scîntei,     Trista voace de femei.     Cînd se stinge focul cel     Și strigările s-alină,     Pintre unde-ncetinel     Parcă sînte rugi suspină,     Ca acele ce în zori     Cîntă vergurile-n hori.     Ce misterii se ascund     În această adîncime,     Nu putu cerca la fund     Păn' l-acele zile nime ... cutezat     Un antic și demn barbat.     Pre moșie a domnit     Bravul Conde, boier mare ;     El cu-ai săi s-a sfătuit     Ca să facă o cercare     Și un plan a încheiet,     Să pătrundă-acel secret.     Tot poporul a stătut     Și prin multe ostenele ... sințit.     Însuși Conde, stînd la mal     Cu a lui curteni și gloată,     Dă pascarilor semnal,     Ș-amu plasele înoată ;     Trag plutașii tot vîrtos,     Ca s-agiungă pănă-n gios.     Plasele s-a înspumat     Și vuind acum o undă     De-alta iacă-a despicat     Și în ... la răsărit,     Păgîni, barbari, cu cruzime,     În Moldova a venit,     În atîta, zău, cîtime,     Că mai lesne ni era     Frunzele a număra.     De cuțitul stîrpitoriu     Zăcea-n țară stoluri crunte,     Numai omul fugătoriu     Adăpost afla la munte ;     Jurămîntul nu ierta.     Pe cînd noaptea ni rugam,     Lîngă-altare ...

 

George Coșbuc - Ideal

... i-a dus Cofița ei; și când i-a spus Flăcăul cel dintâi cuvânt, Ea să uită speriată-n vânt, Și ca certat-apoi și-a pus Privirile-n pământ. Aș vrea, ca și la-ntorsul meu, Să fii aici să-mi dai să beu Iar ea, tot nemișcată stând Cu ochii-n jos, și tremurând De lupta ... iubitul tău să fiu, Iar tu iubita mea. Apoi plecă în grabnic pas... Avea atâta dor în glas! Era voinic și tinerel, Înalt și tras ca prin inel: De-atunci și ochii i-au rămas Și inima la el. II Și fata de-mpărat veni Și-a doua zi ... fata nu-i vedea. Treceau și zilele zburând, Treceau și luni, treceau pe rând, Treceau și ani, ei nu-i trecea Răbdarea, așteptând. III Auzi! ca valuri după val Năvalnic tropotit de cal! Și sună văile-ndrăzneț, O, ăsta e voinic drumeț! Și-n zarea lunei vezi pe mal Un tânăr ... nu, și nemișcat Sta frântă, și murea. Veni atunci din răsărit, Pe drum o babă. S-a oprit, Căci auzise la izvor Gemut ...

 

Nicolae Gane - Aliuță

... n-a mai putut să-l stăpânească. În zădar a plâns ea și a făcut rugăciuni pe la biserici, ca să-l întoarcă de la plecările lui; într-o zi de primăvară el își puse pușca pe umăr, căciula pe-o ureche și își luă ... fură rânduiți la poartă sub comanda vânătorului din sat și câte alți douăzeci la fiecare ușă de intrare a caselor boierești, în totul ca la 60 de oameni, care, deși rău înarmați și nedeprinși cu luptele, dar erau destul de numeroși pentru a pune stavilă hoților, mai ... făcusem atâta ispravă cu teaca iartaganului lui Aliuță, simții acum că mi se taie picioarele și fără voie mă apropiai de tata. Tata era galbăn ca ceara, tăcut și în așteptare, s-ar fi zis că-și numără bătăile inimii; străjerilor de asemine nu le era îndemână. Ceea ce-i tulbura ... clipă toți străjerii, atât cei de la poartă, cum și cei dimprejurul casei, aruncară la pământ ciomegele, coasele, topoarele, și care-ncotro prinseră să fugă ca niște nebuni, nevoind să mai știe de glasul tatălui meu și a lui Aliuță care căutau să-i stăpânească. Iar când cei doisprezece ...

 

Anton Pann - Nepotul împrumutat

... pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai cinci sute de lei, Ca să fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La ... a uitat, nepomenind, Să duse la dînsul iar, Cu aceleași vorbe chiar, Văitîndu-se și plîngînd, Multe nevoi arătînd, Cu rugăciuni pîn' la cer, Ca și alți săraci cum cer. Unchiul său cel înșelat Și d-al doilea rugat N-a zis nimic, a tăcut, C ... n-a ascuns, Ci-îl dete acest răspuns: -Apoi de cînd ai luat Într-însa ai mai băgat, Și ai venit iar să cei Ca să găsești și să iei?. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 ...

 

Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena

... nepricepute,     Nededat cu cale lungă     Cîte vor să-l mai ajungă.     Cîte biruri, cîte sate,     Tot întreabă de cetate,     La toți le părea minune,     Necum ca să-i știe spume.     Calcă cîte locuri toate     Pînă mai nici nu mai poate     Deci în partea pustnicească     Cînd era să nimerească,     Dintru o peșteră ... mulțămeaște     Și frica-ș mai potoleaște     Acest uriiaș, îndată     Cu o cină să arată,     În frigare vrînd să tragă     O căprioară întreagă.     Face cină boierească,     Ca pre Arghir să cinstească,     Masa lîngă foc o pune     La lumină de tăciune,     Și șăd toți pe lîngă vatră,     Pre cîte un jgheab de piatră ... ploscă de vin aduce     Dintr-ale sale merinde,     Care foarte bine prinde.     Uriiașul, dacă-l gustă,     Cu stomah ca de lăcustă,     I-ar fi plăcut ca să tragă     Pre gît o bute întreagă ;     Dar tot să îndestulează,     (Nefiind mai mult, să crează).     Așa pînă șăd la masă     În sălbateca sa casă ... culce     (Cît e lui Arghir de dulce).     Dimineața să sculară,     Satirii să adunară,     Să întrecea care, care,     Aduce cinste mai mare ?     Omul începe să facă     Ca toți satirii să tacă,     Zicînd : „Știu cum mi să pare     Că aveți multă umblare ;     Nu știți de Neagra-Cetate     Unde, încătrău abate ?     Nu vă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>