Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CU SCOPUL SĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 129 pentru CU SCOPUL SĂ.

Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul

... s'ar deslega cestiunea din inițiativă parlamentară, poziția lui ministerială fie salvată. Astfel dar, Camera și Senatul au ales fiecare câte o comisie, care se ocupe cu elaborarea unui proiect de modificare a art. 7. Această lașitate constituțională, practicată sistematic de guvernul radical, a ieșit până acum pentru ... pentru țară. În orice caz, cu tertipuri bizantine, guvernul nu poate scăpa de răspunderea ce are și ce trebue aibă în deslegarea cestiunii evreilor. * Cu aluzie foarte isteață la acest al doilea caz, al deslegării cestiunii israelite, organul oficios și personal al d-lor Rosetti și Brătianu, în numărul său ... de azi, conține un articol foarte prețios. În partea întâia a acestui articol, țara este amenințată, la caz de nesupunere în fața Europei, cu soarta Kedivului din Egipt și cu intervențiunea străină. În a doua parte ca se mai aurească puțin hapul, se face o paralelă între administrarea finanțiară a acelui nenorocit prinț și aceea a - guvernului conservator ... daca în orice împrejurări, nu va avea destulă dibăcie și pevedere spre a dobândi în favoarea-i o parte măcar din cei puternici, cu care

 

Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...

... lucrători, purtând topoare, ciocane, căngi, sape; în fruntea ei, o nenumărată companie de ingeniari; dupe dânsa, un șir lung de nu știu câte căruțe încărcate cu instruminte mecanice, științifice și altele, și-n urma acestora, care cu proviziuni, pornesc spre miazănoapte din cetatea capitale, în aplauzele mulțimei entuziaste a bunilor români, cu scop de a merge rază de pe fața pământului Carpații, pe cari, drept vorbind, se pare că bunul creatore i-a pus, unde sunt, în necazul multora ... cum înserează, chiuiesc până la ziuă, toată noaptea, câte o așa-numită cafĂ©-chantant, instituțiune publică dezmierdătoare, introdusă la noi numai și numai spre nobilele scop d-a susține la înălțimea lor moravurile publice. Aci, făcându-și cura de trândăvie — care ne priește foarte bine, nu vă fie cu supărare — așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar cu bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum -și înece necazul, -și stimuleze simțimintele naționali, -și înavuțească spiritul și

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... a mea, tot în un Dumnezeu, care este pentru ambi. (Ambii ridică spadele în sus.) Vlad: Giur pe unul Dumnezeu și sânta cruce în unire cu închinătoriul lui Mohamed combat pe comunul nostru inamic, tiranul Moldovei, -l învingem în câmpul bătăliii sau prin alt ascuns complot -i stângem viața! (Scoborând spadele unul pe capul altuia.) Iar dacă am fi necredincioși acestui giurământ, apoi acest fer cu blestemul ceriului cadă pre capul trădătoriului! Osman: Aceste le giur, în numele turcesc a pașei de Silistra! Așa profitul Mahomed mă certe, prin lipsa fericirei și a bucuriei seraiului care ni a păstrat în paradis! (Amândoi îmbrățoșează.) Acum pășim cătră lucrare. Planul meu este următoriu: cu o parte a oastei tale și cu toată a mea calarie eu voi înainti asupra Moldovei, iar tu vei rămânea mistuit în cetatea Brăila. Ștefan cu a sa furie are mă atace; atunci cu o parte a oastei tale combătând, mă voi retrage asupra Silistrei. Când el va fi de agiuns departat de marginea Moldovei, tu vei ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și cultură

... nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie fie produsul artificial al statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecât de un razim pe ce -și pună piciorul; îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui, pentru asigurarea față cu el însuși că existența lui are o rațiune mai temeinică decât norocul, poate necredincios, al câtorva momente. Neavând, așadar, pe cine -i impună lui reforme, se gândește el mereu la dânsele; neavând o societate care -i ceară ceva după nevoile ei, închipuiește el niște nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră și nu obosește a ... are o altă arenă. Un cap'd'operă, un monument, presupunând că ele ar răsări așa ca prin minune din pământ, n-ar avea puterea miște câtuși de puțin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine știe ce provincioară. Are publicul cap ...

 

Alexandru Macedonski - Psalmi moderni

... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... plâng, sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a ... Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are fie... Din noi nimic n-o rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână...     Țărână, suntem toți țărână. III - Iertare Iertare! Sunt ca ... Doamne, nu m-ai părăsit...     Sunt om ca orice om — iertare. IV - Dușmanii Dușmanii mei se înmulțesc Și nedreptatea mă-nfășoară... Abia mai pot mai trăiesc De cine n-am lăsat moară, Aleargă toți și mă-nnegresc,     Ah! Viața nu este ușoară. V - Zburam Zburam pe aripi strălucite... Copilul cel de altădată Nevinovat ca și o ...

 

Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"

... cu ochii vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai -i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul poporului român un număr nenumărat de acești răsucitori de vorbe, care de care mai ... a-ți spune dela obraz că la nămiez e noapte. Când, în viața practică, avocatul are ia dela badea Mușat, atunci două și cu două fac nouă; când are -i dea, patru și cu patru fac trei. Fatalist ca fatalist, dar de ! e vorba de dat și de luat, și după aceea, de când cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... fine lucrurile au ajuns la protestul nerușinat, și infam și ridicul, dela Londra. S'a comandat apoi în străinătate un agitator dibaci, care vie numaidecât provoace o mișcare de un nou soiu, cu scopul de institui aci o societate semitică, cu o direcțiune generală, recunoscută de Stat, și care reprezinte puterea populației israelite în relațiile sale cu puterea Statului. Și cu ce ton, cu ce aere, s'au făcut toate acestea ? Ziarele evreești au pornit contra Statului pe față un războiu, care, dacă n'ar fi cunoscut cineva tradiționala ... imodestie biblică, ne dădea câte odată, nouă popor român, pe lângă lecții de toleranță religioasă și liberalism și lecții de limbă românească. Și Statul român stea nepăsător față cu toate acestea ? Nu, asta nu se poate. Dacă națiunea noastră este prea curată ca nu se teamă de întinarea balelor semitice; dacă poporul nostru este prea cu minte ca nu răsplătească ingratitudinea israelită decât cu un suveran dispreț, - Statul român nu poate îngădui mai mult asemenea agitații d'adreptul criminale: el este dator le pilduiască

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... a-l lucra cu atîtea mașini, cînd ai destule brațe de muncă pentru un preț așa de derizoriu. Dar proprietarul fiind un spirit tiranic, ținea facă după cum voia el. Și pentru acest scop nu cruța nici o cheltuială. Tot ce era nou era dinainte adoptat și de dînsul. Pluguri și secerători care umblau pe lanuri ca niște dihănii ... urma cuțitelor biruitoare, cînd era vorba de arat; ori blondă, ca o pleată bogată, se pleca holda, așezîndu-și aurul pale-pale, pe unde treceau cu aripele lor secerătorile. Asta însă ținea o zi. Și îndată ce proprietarul pleca, văzîndu-și cu plăcere visul izbîndit; el peste noapte, ca spiritele demonice din Meșterul Manole , punea pe argații lui, în timp ce mașiniștii dormeau fără grije, strice ici o roată, colo desfacă o mutelcă, sau taie o curea, așa că în zori nici o mașină nu mai putea urnească din loc. Alb apoi de nesomn și cu un zîmbet mefistofelic, apărea și el odată cu soarele pe deal, ca se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă cu

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

... al pământenei Ascunse firi ce-n om, tăcută, așteaptă o modeleze Divinul foc, și renăscută prin el se înnobileze, A vrut -i crească multe puterea și, ajutat doar de Minerva, ce-l proteja, știindu-i vrerea, necum -i potolească verva, Prin gând, pe om îl îndrume poată -și perfecționeze inteligența dată-n lume și tot prin gând îl vegheze, Gând telepatic -i transmită și învățându-l primească oricând ideea potrivită în încercarea-i omenească De a pătrunde înțelesul din nepătrunsele mistere ce împânzesc tot universul cu-nșelătoarele himere... VI Dar oare lumea pregătită era, pe-atunci, se trezească făr' a fi dusă în ispită de slaba-i fire pământească? Un vis frumos trăiește veșnic chiar de o clipă scânteiază ... ducând povara iluziei că doar Olimpul e-n drept judece-n afara Lumescului neștiutor. Purtând în suflet îndoiala eu, temerarul luptător, nemaicrezând în învoiala Cu omenirea suferindă, cea de tradiții păstrătoare, făr' a-ndrăzni se desprindă, -și fie eliberatoare, Voiam prin orice sacrificiu o ajut ...

 

Mihai Eminescu - Întunericul și poetul

... Mihai Eminescu - Întunericul şi poetul Întunericul și poetul de Mihai Eminescu ÎNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gândurile-n cer, Poet gonit de râsuri și înghețat de vânt Ce cânți ca o stafie ieșită din mormânt, Sfarmă-n stânca rece a ... unei stânci, Ce veștedă, bătrână se leagănă prin nori, Când stânca e eternă și valu-i trecător. POETUL Și tu crezi, geniu negru, că fără scop și țintă A lumei und-amară mă-neacă, mă frământă ? Tu crezi că eu degeaba m-am scoborât din stele, Purtând pe frunte ... Voi ridic palatul la două dulci sorori, La Muzică și Dramă... în dalbe sărbători Voi le-ngân viața și-n cupa lor aurie torn zi și-ntuneric, dureri și bucurie, văd trecutu-n viață, văd româna dramă, Cum din mormânt eroii istoriei îi cheamă, Și muzica română chemând din munții-n nouri, Din stelele căzânde, din văile-n ecouri ... inimelor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor stângeri. Românu-n trecut mare, e mare-n viitor ! Și tu vrei ca poetul fie trecător, Pe-a țărei sale țărmuri ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Sonete antimusicale

... pentru-a suta oară iar „Traviataâ€�! În dreapta iarăși Marșul din „Profetulâ€�! În stânga, „Walzertraumâ€�! Iar, sus, poetul Cum vreți dee manuscrisul gata?! Dar dac-ar fi scriu „Mahabarataâ€�? Eu care nu-mi pot scri măcar sonetul? Nu mi-ar ajunge nici cât trăi bietul Bunicu-meu, bunica și cu tata! Nu pot scriu, dorm, nu-mi aflu loc.., Ah, pentru ce nu sunt un diplodoc: Ce proașc-aș da cu coada prin orhestre... De nu vrei m-asvârlu pe ferestre, Fă, Dumnezeul meu, un hocus-pocus Și schimbă-mă pe-un ceas în diplodocus! II Pe-un afluent al râului Iordan ... unei mari armate Un șef de orchestră Josua, sau poate Un alt ales al neamului jidan Și când văzu că nu-și ajunge scopul Nici cu berbecii, nici cu târnăcopul, A poruncit la toți: „Strigați, măi, ho! Suflați în surle tare, cu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>