Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ GRIJI
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 346 pentru FĂRĂ GRIJI.
Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul
... să-mi facă uniforma cu cheltuiala lui, numai să nu mă piarză de lângă el, și astfel rămăsei soldat în Regimentul de dorobanți no. 13. Fără să mă laud, pot zice că nu-mi ședea tocmai rău în uniforma mea de dorobanț, cu opincile bine șfăruite la picioare, cu mantaua cea ... eu nun; pănă atunci trebuie să mai îngădui, fătul meu. — Să trăiți, domnule căpitan! zisei eu întorcându-mă pe călcăie ca un șurub, și fără mai multă vorbă plecai spre casă. Tot drumul nu putui să deschid gura pentru a zice buna dimineața trecătorilor cu care mă întâlneam ... că rușii trec Prutul, ba că turcii năvălesc în țară, ba că românii intră în bătaie cu turcii ori cu rușii, nimic lămurit, tot vorbe fără șir, însă era ceva; văzduhul părea a furtună! Peste câteva zile un vătăjel mă chemă la primărie unde găsii adunați toți flăcăii din ... doua oară. — Haideți, băieți, cu mine, adause el, să cinstim un pahar de vin. Când vremile se înăspresc, nu-i bine să ne despărțim, fără să ne urăm unul altuia noroc bun. Cu toții merserăm la crâșma din sat și ciocnirăm câte un păhar, însă mie unuia, drept să spun ...
... fandasie el au catandisât Ca mai mult decât toți, înțălept să să facă Și piste a faptei buni margini el să treacă Singur fără greșală, fără de strâmbătate, Cu minte, înțălept, viteaz și cu dreptate, "Și deci, zice Memnon, cu sâni vorovind, Ușoare, de nimica aceste socotind, Să fie cineva-nțălept ... am să vețuiesc. La vameșul Ninevii am venit întărit Venit pre îndestul, bini statornicit, Și iată-mă-s, deci, slobod, am cu ci să trăiesc Fără colĂ³ sa mă-nchin și ici să mă robesc, Fără s-alerg la alții și să mă sârguiesc Să cinstesc mici și mari și sâ-i colachefsăsc, Să nu zavistuiesc niciodată pe nimi, Și alții ... Ca un vrăjmaș de moarti o ar fi adichisând Cu multe viclenii și cu tiranisâri Îi faci totdeauna mari adichisâri. I-au răpit avere ei (fără să aibă ceva) Fără să să păgubească nici măcar de-o para, "O moșii a me, zici, de dânsul mi-i răpită, Și de ceealaltă acum mă ... fumuri, și plin de vărvărie, Cheamă pe Memnon într-un colț, cu mari fudulie." "îi zâci câni spânzurat, chiorule, înșălători Obraznic și hursuz, puștiule giucători, Fără să vii să ti videm,
... fandasie el au catandisât Ca mai mult decât toți, înțălept să să facă Și piste a faptei buni margini el să treacă Singur fără greșală, fără de strâmbătate, Cu minte, înțălept, viteaz și cu dreptate, "Și deci, zice Memnon, cu sâni vorovind, Ușoare, de nimica aceste socotind, Să fie cineva-nțălept ... am să vețuiesc. La vameșul Ninevii am venit întărit Venit pre îndestul, bini statornicit, Și iată-mă-s, deci, slobod, am cu ci să trăiesc Fără colĂ³ sa mă-nchin și ici să mă robesc, Fără s-alerg la alții și să mă sârguiesc Să cinstesc mici și mari și sâ-i colachefsăsc, Să nu zavistuiesc niciodată pe nimi, Și alții ... Ca un vrăjmaș de moarti o ar fi adichisând Cu multe viclenii și cu tiranisâri Îi faci totdeauna mari adichisâri. I-au răpit avere ei (fără să aibă ceva) Fără să să păgubească nici măcar de-o para, "O moșii a me, zici, de dânsul mi-i răpită, Și de ceealaltă acum mă ... fumuri, și plin de vărvărie, Cheamă pe Memnon într-un colț, cu mari fudulie." "îi zâci câni spânzurat, chiorule, înșălători Obraznic și hursuz, puștiule giucători, Fără să vii să ti videm,
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ai noștri ochi stau țintiți spre Apus! nimic nu mai leagă Moldova de astăzi cu trecutul, și fără trecut societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor părintești sunt nații fără rădăcină, nestatornice, sau, cum zice vorba cea proastă, nici turc, nici moldovean... Russo dă aci elementele unui program nou de cultură. Prin aceasta însăși, el ... zice, aproape programul poeziei lui Alecsandri. Zicem: aproape programul poeziei lui Alecsandri, fiindcă poezia acestuia este, în bună parte, lamartiniană și hugoliană. Totuși Alecsandri are grijă totdeauna a localiza frumos modelele sale străine. Totdeauna poezia lui sună românește. Scriitorul acesta a avut darul deplin de a ...
Grigore Alexandrescu - Bursucul și vulpea
... înapoi veni, Se înfățîșă la curte, se închină și vorbi: „Porunca am împlinit; Cu ochii-mi le-am văzut toate, Și poți dormi liniștit, Fără să ai griji deșarte, Căci toate acele armii de linie și de mare, Cavalerii, infanterii și artilerii ușoare Nu sînt alt, poți fi prea sigur ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI Nastratin Hogea-ntr-o seară la fereastră cum ședea Își lungea nasul aiurea, p-alții fără a-i vedea; Trecând unul din prieteni: - Ce miroși ? l-a întrebat. - Vecinul meu – el răspunse – gătește scumpe mâncări ... s-a oprit a-l întreba De ș-a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! - Dar ce umbli fără grijă, când te știi că ești dator ? - Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor. CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE ... pe coș în jos, Se ivi-n el umbra lunii în chip de stâlp luminos, Și lăsându-se la vale p-acea umbră, amăgit, Deodată fără
Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit
... mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea ... pe dos, i s-a părut lui Cănuță două palme mult mai dureroase decât bătaia de deunăzi. Deunăzi, după atâta pisăgeală, se culcase fără să se plângă de șeale și dormise ca o buturugă; acuma n-a putut s-adoarmă de usturimea urechilor. A plâns ...
Gheorghe Asachi - Să ni agiutăm unul pe altul
... Să ni agiutăm unul pe altul Să ni agiutăm unul pe altul de Gheorghe Asachi În a vieței zile scurte, de suspin și grijă pline, Fiilor de un părinte trai de frați ni se cuvine; S-agiutăm unul pre altul sarcina a o purta, Fiecare om nu ... o viață amărâtă, însă pururea dorită; Ah, plăcerea iute fuge ca o umbră trecătoare, Iar durerea, grija, dauna între noi sunt stătătoare. Inima cea rătăcită, fără razim ș-agiutor. De dorință vie arde, sau îngheață deseori. Nime dintre noi trăit-au fără lacrimi și durere, Farmecele societății ni-aduc scurtă mângâiere. Să nu-nveninăm dulcimea ce-n picături ni se dă, Medețină slabă foarte pentru pătimire grea ...
... negre la ușa mea cum zvoresc, Să văd muritori de foame să-i văd goli și umiliți. Strîngînd fărmături din masă pe supt păreți osîndiți. Fără îngrețăluire să știu de a lor avut Prin crîncenă sîlnicie că a-l răpi am putut. Pe patria-mi ticăloasă, aceea ... rece suspină și plîng și gem. Pînă cînd însă acestea toate am putut să le fac, Anii vrîstei mă dărmară și în patul morții zac. Fără să știu vreodată pofta mea a-mi sătura Fără să pociu în viață un ceas a mă bucura. Înfășurat de durere de ostenele dărmat, De grija a face răul ca ... Un suflet plin de păcate, la giudețul strașnic duc. Ce Mi-a folosi c-a zice, după vreme, un nepot, Dobitoc fără sîmțire, fără carne, fără bot : „Dovedesc prin documenturi că de-a dreptul mă pogor Tot din spiță bărbătească din Vasilie Pogorâ€� ; Cînd dezbrăcat de sîmțire și ...
Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă
... mbelșugare de roze, de zămoși; Dar gura ta-i mai roșie; și mai mirositoare Decât aceste toate — e sărutarea ta. Te poți duce oriunde fără să aibi vro grijă; Însă de amor dragă, foarte să te păzești, Căci tenera femeie ce este ca și roza, Ca ea se vestezește, se rupe ca și ea ...
Elena Liliana Popescu - Imn Existenței
... pribegie, de gând imaginată, aflat din ignoranță în starea ce-l aruncă în cea mai grea robie, de simțuri dominată. Și-n vastele iluzii cuprins fără să creadă, trăind în neființă, a Sinelui uitare, Ființa-om pierdută, ajunsă să decadă ca numai prin credință să afle-n fiecare Făptură ... să poată-atunci să vadă că toate sunt create și-n haina pământească, ce Forma o exprimă, Adăpoestesc un suflet mereu în căutare, ce e fără de moarte prin har dumnezeesc – Și-atunci să-Ți mulțumească, primind a ta iertare de tot ce îl desparte, dar zorii îi ... și dăinuie în Fire, din Inimă ivită și-n inimi revărsată – Pe care-a căutat-o, de când se știe, omul privind, fără să vadă, în tot ce-l înconjoară acel etern în toate, ce îl conține-atomul, a viului dovadă și singura comoară Ce-l ... umbra devenirii, doar amăgiri deșarte. De noi și noi dorințe împătimit să fie, a căror împlinire să-nlănțuie mai tare Ființa-om aflată fără ca ea să știe spre marea regăsire, în lungă căutare... VIII Văzu că amintirea – a tot ce-a fost odată ...